Linkuri accesibilitate

Sărăcia și corupția, două mari probleme ale R. Moldova (I.Munteanu / Ziarul Național”

Într-un editorial pentru deschide.md, Iulian Chifu notează că asumarea proiectului european rămâne o problemă majoră, la nivelul liderilor naţionali cu orientări populiste, naţionaliste sau cu alianţe dubioase.

Însă soluţia cea mai la îndemână rămâne politica de extindere a UE. În context, autorul scrie că Republica Moldova şi Ucraina sunt state unde extinderea vine în mod natural. În cazul Chişinăului, continuă acesta, relansarea reformelor devine evidentă, necontestată deja la nivel internațional. În cazul Ucrainei, se combină situația specială, componenta pragmatică – apărarea Europei şi a valorilor occidentale de către Kiev, dar mai ales, datoria morală faţă de faptul că Ucraina şi-a pierdut o parte din teritoriu şi poartă un război cu Rusia în regiunile sale estice, pentru că a optat pentru integrarea în UE şi pentru semnarea Acordului de Liber Schimb. În ambele cazuri, susține editorialistul, europenii pot face acest efort care este mai puţin costisitor decât îşi asumă deja UE ca şi costuri, susținând sancțiunile în raport cu Rusia sau susținând financiar – şi prin consultanță în reforme – Kievul.

„De ce unionismul nu a devenit mișcare politică?”, este titlul unui editorial semnat de Ion Mischevca și publicat pe portalul Moldnova.eu. Autorul susține că sunt 5 motive fundamentale ale eșecului transformării unionismului într-o veritabilă mișcare politică. Primul, continuă acesta, se manifestată prin existența mai multor grupări (deseori) ireconciliabile, conduse de persoane orgolioase și arțăgoase. Apoi, urmează ceea ce numește oportunism electoral, or, scrie autorul, la fiecare alegeri, numărul candidaților „unioniști” crește exponențial cu promisiunile (lor) irealizabile. Pe poziția trei în lista motivelor Ion Mischeva notează „romantismul perimat”, întrucât, susține el, perioada discursurilor patetice și a recitalurilor de poezii a cam apus. „Pragmatism deșănțat” numește autorul al patrulea motiv și încheie cu menționarea factorului geopolitic, într-o societate, care în opinia autorului, este incapabilă să-și asume responsabilități și să-și hotărască singură soarta.

„Cine votează președintele” este întrebarea la care a răspuns analistul politic Ion Tăbârță, într-o analiză pentru Agenția de presă „IPN”. Acesta susține că în mare parte, candidaţii electorali, partidele politice mai mult dezinformează decât informează și se face acest lucru intenţionat, pentru a induce electoratul în eroare. Sunt avantajate acele partide şi acei candidaţi care dispun de resurse media. Iată de ce, crede analistul, alegătorului îi este foarte greu să discearnă din acest amalgam de informaţii manipulatorii. Despre vulnerabilitatea alegătorului în faţa practicilor de mituire electorală, Ion Tăbârţă a declarat că este încă o practică a partidelor politice de a mitui, sub o formă sau alta. Dar, în comparaţie cu anii ’90, aceste practici s-au diversificat, susține comentatorul. Acum, spune el, „se folosesc tehnici de influenţare a electoratului mai sofisticate decât orezul şi macaroanele date direct în mâini alegătorului. Azi sunt diferite organizaţii de caritate sau de alt gen care au drept scop, prin acţiunile sale, să predispune electoratul către un anumit partid sau lider politic”, a mai spus comentatorul politic.

Ziarul Național publică un interviu cu directorul executiv al IDIS „Viitorul”, Igor Munteanu, în opinia căruia, sărăcia și corupția sunt două mari probleme ale R. Moldova care nu trebuie să lipsească de pe agenda viitorului șef al statului.

Întrebat dacă viitorul președinte ar trebui să fie preocupat de combaterea corupţiei din R. Moldova, de asigurarea unui mediu de afaceri sănătos, cu reguli clare pentru toți, Igor Munteanu a spus că în calitatea sa de garant al suveranității, independenței naționale, al unității și integrității teritoriale, președintele R. Moldova poate fi cel mai apropiat de nevoile reale ale cetățeanului. Igor Munteanu spune că sunt multe probleme de securitate economică, rămase în derizoriu sau fără atenția și răspunsurile adecvate din partea statului, încât, cu siguranță, un președinte bine intenționat și responsabil ar avea foarte multe de făcut ori, mai degrabă, de reparat din ce s-a stricat în mașinăria statului. Viitorul președinte, continuă Munteanu, ar putea fi un promotor credibil al nevoii de îmbunătățire a climatului investițional și de afaceri, trasând indicatori clari de debirocratizare, creștere a competitivității și dezvoltării mediului de afaceri în Republica Moldova.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG