Linkuri accesibilitate

„Votul (senatori)lor nu cred că a fost atât pro-Oprea, cât împotriva Justiției, împotriva DNA, apăsat, sfidător, ca o declarație de independență” (ziare.com)

„Summit-ul de la Bratislava a lansat un proces interesant şi demn de urmărit”, chiar „dacă bunele intenţii nu au fost neapărat dublate de soluţii convingătoare”, scrie în Evenimentul zilei Iulian Chifu. În opinia lui, singura soluție pentru a menține construcția europeană în echilibru este extinderea spre Est, mai precis cooptarea Republicii Moldova și a Ucrainei.

Ar costa mai puțin decât investiția actuală într-o nesigură reformare a Moldovei, sub riscul permanent al acutizării crizelor politice și, mai ales, decât consultanţa în reforme acordată Kievului. „Un fond din 1% din fondurile europene ale statelor membre ar însemna 30 de miliarde de euro, care ar putea susţine Ucraina”, adică nici 10% din ce s-a cheltuit cu Grecia, și nu se știe dacă cu vreun folos. „Un efort minim, un disconfort acceptabil şi lesne de absorbit pentru un gest politic şi vizionar de substanţă”, susține Chifu.

În Parlamentul de la București s-au petrecut săptămâna trecută două lucruri mult comentate de presă. Ieri, premierul tehnocrat Dacian Cioloș s-a prezentat în fața camerelor reunite, la solicitarea social-democraților, ca să dea socoteală de starea economică a țării. Discursul de bilanț al premierului s-a ales cu ironii la rampă formulate de Liviu Dragnea, președintele PSD. Ioana Ene-Dogioiu, de la ziare.com, crede Dragnea a transmis un mesaj clar: „pauza a luat sfârșit, revenim la normal”. Câteva ore mai târziu, plenul Senatului „avea să-i confirme spusele printr-o flegmă groasă în obrazul Justiției”: solicitarea Direcției Naționale Anticorupție de a deschide cercetare penală contra fostului ministru de interne și vicepremier Gabriel Oprea a fost respinsă cu 73 de voturi împotrivă și o singură abținere. Oprea este suspectat de omor din culpă, pentru că un polițist din escorta sa a murit în timp ce-i însoțea coloana oficială. Procurorii suspectează că ministrul nu făcea o deplasare de serviciu. Cazul a făcut parte dintre motivele protestelor de amploare de după incendiul de la clubul Colectiv din București, acum aproape un an. Ioana Ene reamintește ce cuminte era Oprea acum câteva luni, chiar și Victor Ponta și alții. Ce s-a schimbat între timp? Se apropie de final mandatul tehnocraților, așa că, spune jurnalista, „votul (senatori)lor nu cred că a fost atât pro-Oprea, cât împotriva Justiției, împotriva DNA, apăsat, sfidător, ca o declarație de independență”.

Atitudinea Parlamentului dominat acum de social-democrați e întărită de pe margine și de gesturi ale fostului premier și lider PSD Victor Ponta. Alexandru Gussi scrie în revista 22 despre recentul atac al lui Ponta, rapid rostogolit de rețelele de socializare, împotriva lui George Soros. Imediat după decembrie 1989, Fundația Soros a devenit principalul sponsor privat al inițiativelor societății civile și, astfel, o alternativă solidă la instituțiile statului, care urmăreau să-și păstreze integral pârghiile de comandă și prestigiul. N-a fost așa. Tot ce a fost presă independentă și deschidere a mediului universitar s-a legat într-un fel de Fundația Soros. Relansarea acum a atacului la adresa lui Soros are o miză simplă, arată Gussi: recuperarea electoratului orfan după moartea fostului lider naționalist Corneliu Vadim Tudor, cu o platformă politică dominată de antioccidentalism.

Potrivit presei on-line, fiica cea mare a lui Vadim Tudor tocmai s-ar fi înscris în Partidul România Mare. Modelul pare să fie „dinastia” de naționaliști francezi reprezentată azi la vârf de Marine le Pen.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG