Linkuri accesibilitate

Tatiana Mleciko: „Faptul că ne-am întors cu fața spre Europa în politica externă nu înseamnă că nu mai suntem în vecinătate geografică cu Rusia”


Interviu cu rectorul Universității slavone moldovenești, doctor habilitat în filologie, despre colaborările inter-universitare dintre Rusia și Moldova.

Guvernul Federației Ruse oferă 500 de locuri de studii gratuite în universitățile sale pentru studenții din Republica Moldova, inclusiv pentru cei din regiunea autonomă Găgăuză și cea transnistreană.

Tatiana Mleciko: „Există o așa-zisă autonomie universitară, în cadrul căreia, conform strategiei interne și a misiunii acestei instituții, sunt stabilite relații de parteneriat. Noi avem relații de parteneriat cu Universitatea Rusă Prietenia dintre Popoare. Această colaborare în cazul nostru se manifestă prin faptul că pregătim masteranzi la filologia rusă, participăm la conferințe științifice, publicăm articole în periodicele noastre ș.a.m.d.

Instituțiile-membre ale Consorțiului rețelei de universități a Comunității Statelor Independente (echivalentul programului Erasmus Mundus în cadrul țărilor CSI - n.aut.) oferă posibilitatea de a studia la diferite specialități în țările respective. Banii sunt oferiți de guvernul Federației Ruse și din Fondul interstatal de cooperare umanitară ale statelor CSI. În acest mod, studentul care face anul întâi de masterat la filologie la noi poate pleca în anul doi la studii la Universitatea Prietenia dintre Popoare sau la oricare dintre cele 25 de universități din consorțiul respectiv. După finalizarea studiilor, studentul se alege cu două diplome: de la universitatea de acasă și de la cea din Federația Rusă. Este o oportunitate excelentă pentru tineri, ca și cum ai câștiga la loterie.”

Europa Liberă: În același timp, mulți dintre cei care studiază în Rusia și iau o diplomă acolo își văd viitorul tot în Federația Rusă.

Tatiana Mleciko: „Desigur, nu excludem faptul că studenții vor dori să folosească această diplomă pentru a-și găsi un loc de muncă în Rusia. Dar faptul că au o diplomă dublă le oferă cel puțin posibilitatea să rămână acasă. Mulți tineri se gândesc să plece peste hotare. Dar e una când emigrezi prin ușa din spate, cauți de lucru la negru și accepți orice ofertă doar ca să faci rost de bani, și e cu totul altceva când emigrezi în calitate de tânăr specialist, cu diplomă recunoscută, în baza căreia poți lucra legal. Aș fi bucuroasă dacă absolvenții moldoveni care pleacă în Rusia să-și urmeze specialitatea obținută la universitate, nu să lucreze în construcție la negru.

Fiind rectorul unei universități, nu pot spune că mă bucur să văd cum tinerii pleacă de acasă ca să învețe în altă parte. Sunt pentru schimbul de experiență, dar în mod ideal acesta trebuie să aibă loc mult mai conștiincios. Cred că ar fi bine să obții licența într-o disciplină în Republica Moldova, iar mai târziu, după ce devii inițiat în domeniu, să alegi în cunoștință de cauză, universitatea pentru studii de masterat - fie aceasta o instituție din Occident, fie una din Federația Rusă.”

Europa Liberă: Limba rusă este unul dintre principalele „produse de export” ale Federației Ruse în țările fostei Uniuni Sovietice. Dar cât de necesar este „acest produs” la 25 de ani după destrămarea URSS?

Tatiana Mleciko: „E un proces natural. Dacă în trecut exista o politică, după cum ați zis, a exportului, chiar a expansiunii limbii ruse asupra unor teritorii noi, cum era în anii 50-60 ai secolului trecut cu fostele colonii, ca Mozambic, Mali etc, acum e cu totul altceva.

Pe teritoriul post-sovietic vorbitorii de limba rusă nu vor să piardă limba rusă. Dorința de a o păstra este transmisă copiilor și generațiilor următoare. Asta nu înseamnă că ei refuză să învețe limba de stat, ba deloc. Dar limba rusă niciodată nu va fi de prisos când e vorba de stabilirea unor legături cu lumea mare, mai ales că această limbă e cunoscută de mulți.

Au fost deschise școli duminicale, instituții bilingve de studii. Nu e atât o politică a exportului, cât una de susținere a unor nevoi care au apărut în mod organic sau care s-au păstrat din trecut, mai ales că în afara Rusiei practic trăiesc tot atât de mulți vorbitori de rusă cât și în interiorul țării. La urma urmei, e vorba și de business și turism. Turcii, de exemplu, sunt interesați să cunoască această limbă în scopuri de afaceri.

Vorbitorii de limba rusă care au ales să rămână în Republica Moldova înțeleg că în cazul generației mai în vârstă există scăpări în cunoașterea limbii oficiale. Cred că trebuie să soluționăm această problemă în cazul generației tinere. Adică, să le oferim posibilitatea și libertatea de a învăța limbile, lăsând ușile deschise atât spre Rusia, cât și spre Moldova.”

Europa Liberă: Relațiile inter-universitare dintre Republica Moldova și Federația Rusă sunt influențate de relațiile politice dintre aceste țări?

Tatiana Mleciko: „Relațiile externe într-adevăr influențează domeniul educației. Retorica folosită de sursele mass-media din numele unor partide sau a liderilor unor țări are un impact major asupra acestui domeniu.

În timpul studieri unor limbi se formează mai multe concepții despre lumea din jur și despre relațiile de prietenie cu țările vecine. Și aceste relații trebuie să fie prietenoase. Faptul că ne-am întors cu fața spre Europa în politica externă nu înseamnă că nu mai suntem în vecinătate geografică cu Rusia. Ne place sau nu, e un fapt pe care trebuie să ni-l asumăm. Cred că ar fi greșit să renunțăm la o limbă pe care o cunosc și vorbesc mai multe etnii din Republica Moldova.”

Europa Liberă: Ce beneficii obține Federația Rusă din acest schimb de experiență inter-universitar cu Republica Moldova?

Tatiana Mleciko: „Rusia capătă mai mulți prieteni. O persoană care a trăit cinci ani în Rusia și și-a făcut acolo studiile cunoaște și înțelege mai multe despre această țară. Indiferent ce va face în viitor, va avea o imagine mai complexă față de plusurile și minusurile parteneriatelor cu Rusia.”

XS
SM
MD
LG