Linkuri accesibilitate

Victor Juc: „Prezența mică la vot în alegerile denotă că cetățenii Federației Ruse nu doresc schimbarea”


Membrii uneu comisii electorale locale numără voturile nefolosite în regiunea Ivanovo

Membrii uneu comisii electorale locale numără voturile nefolosite în regiunea Ivanovo

Interviul dimineții cu directorul adjunct al Institutului de cercetări juridice şi politice al Academiei de Ştiinţe de la Chișinău

Iulian Ciocan şi Liliana Barbăroşie - în studioul Europei Libere de la Chişinău şi, cum spuneam mai devreme, discutăm în această dimineață cu Victor Juc, directorul adjunct al Institutului de cercetări juridice şi politice al Academiei de Ştiinţe din Republica Moldova. Dle Juc, bună dimineaţa, vă mulțumim că ați răspuns invitației noastre. Subiectul discuției: alegerile pentru Duma de stat din Federația Rusă.


Europa Liberă: Dle Juc, de ce în analizele independente asupra alegerilor pentru Duma de Stat a Rusiei, camera inferioară a Parlamentului federal, se arată că, practic, nimic nu se va schimba din punct de vedere politic în Rusia după aceste alegeri?

Victor Juc: „Rezultatele preliminare ale alegerilor denotă că practic nimic nu se va schimba, deoarece sunt prezente în Duma rusă aceleași patru partide. În așa fel se asigură continuitate din punct de vedere practic, dar din punct de vedere strategic nu se vor opera reformele necesare. Partidul „Rusia Unită” a câștigat, în special, datorită circumscripțiilor uninominale, ca și Partidul Liberal Democrat datorită carismei lui Vladimir Jirinovski care a promovat o politică abilă țintind asupra patriotismului post Crimeea și sancțiunilor impuse Federației Ruse. Din contra, Partidul Comuniștilor și-a pierdut din numărul de electori, fapt care denotă că liderul acestui partid este prea bătrân și nu mai poate opera schimbări, iar Partidul „Rusia Justă” nu a mai beneficiat de susținere din partea „Rusiei Unite”, dat fiind că în anul 2011 se spunea că dacă nu votați pentru „Rusia Unită” votați pentru „Rusia Justă”.

În plus, participarea mică la urnele de vot demonstrează că cetățenii din Federația Rusă practic nu doresc schimbare. Ei nu pun problemele economice pe seama oamenilor politici și fiecare încearcă să-și rezolve problemele sale cum poate. În acest sens nu ne așteptăm la nimic nou, dat fiind că Partidul „Rusia Unită” va continua să conducă în aceeași albie, va opera aceleași strategii și aceleași tactici.”

Europa Liberă: Am văzut totuși analiști locali ruși care zic că ar putea urma o schimbare semnificativă în configurația cabinetului de miniștri.

Victor Juc: „Desigur că principala așteptare a tuturor este dacă premierul Dmitrii Medvedev își va păstra funcția în continuare sau poate va fi ridicat la funcția de președinte al Dumei de stat în locul lui Serghei Narîșkin. Și în aceeaşi măsură poate dacă se va încerca să se opereze ceva privind blocul economic, dat fiind că în Rusia, fiind un regim semi-parlamentar, blocul economic ține mai mult de funcțiile cabinetului de miniștri. Iată aceasta, în opinia mea, este principala așteptare și principala surpriză, dacă va avea loc, privind rezultatele alegerilor.”

Europa Liberă: Dle Juc, în anul 2011, la un scrutin similar, se părea totuși că exista în societatea rusă un spirit protestatar. Ce s-a întâmplat cu acest spirit timp de cinci ani?

Victor Juc: „Spiritul protestatar din Federația Rusă atunci părea că există, dar el a fost canalizat spre Partidul „Rusia Justă” care a obținut la scrutinul precedent mai mult de 13%. În acest moment, acest spirit s-a manifestat altfel, prin prezența redusă la urnele de vot, în special în cele două megalopolisuri. Rezultatul de circa 40% de prezență a fost asigurat de către periferii, de către Caraciaeva, Cerchezia, Cecenia, Tuva, pe când Moscova și mai ales la Sankt Petersburg prezența a fost redusă. Oamenii acuma au protestat nu prin prezența la urnele de vot, ci prin lipsa acestei prezențe, iar partidele care se asociază cu schimbarea, cu orientările democratice - Partidul „Iabloko” și Partidul „Parna”s, adică a libertății populare - au înregistrat un scor modest, în special ultimul, fapt care denotă că opoziția în Federația Rusă practic este inexistentă, poate și din cauza culturii politice participative nedezvoltate. Rusia practic nu a fost un stat democratic decât în perioada iarna - vara anului 1917 și 1990-1993 până la incidentele din octombrie 1993. În rest oamenii mai degrabă preferă să voteze cu puterea, pentru că puterea este asociată cu stabilitatea.”

Europa Liberă: Aş vrea acum să atragem atenţia asupra unui detaliu care mi se pare important. În legea electorală a Rusiei a apărut înainte de aceste alegeri o noutate: din 450 de locuri în Dumă, 225, adică jumătate vor fi acordate pe liste de partid, alte 225 în baza circumscripțiilor uninominale. În condiţiile în care este aproape sigur că reprezentanții partidului de guvernământ şi apropiaţii lui Putin vor fi declaraţi câştigători, se crede că marea majoritate a parlamentarilor aleși pe circumscripții se vor alătura la "Rusia Unită", și iată că "Rusia Unită" va fi din nou cea mai mare formaţiune politică din Dumă. Nu vă creează nicio analogia acest fapt cu situaţia din Moldova, avându-se în vedere că Partidul Democrat care domină coaliţia de guvernare şi-a exprimat anterior această intenţie de a schimba sistemul electoral pe unul mixt, adică pe ceva similar?

Victor Juc: „Sistemul mixt a mai funcționat în Federația Rusă până în anul 2003, apoi a fost exclus ca să se revină din nou motivându-se că oamenii din teritoriu ar trebui să aibă posibilitatea să candideze pe circumscripțiile uninominale. Desigur că în condițiile când în Federația Rusă toate funcțiile sunt numite de către președinte sau de către partidul de guvernând, acest fapt a și asigurat un scor destul de bun Partidului „Rusia Unită”, obținând pe listele de partide nu mai mult de 44% - 45% cu o ușoară scădere, dar dat fiind că controlează toate pârghiile puterii de stat și-a asigurat o mare prezență prin circumscripțiile uninominale.

Dacă în Republica Moldova se va schimba sistemul din proporțional în mixt eu nu aș exclude că se va repeta aceeași situație. Pentru că, în special în teritoriu și rezultatele alegerilor locale, și evoluția lor demonstrează acest fapt: că oamenii se asociază cu puterea încercând să dobândească ceva mai mult decât s-ar putea pentru a promova interesele teritoriale, oamenii sunt aleși în teritoriu și, deci, ei au interes să rezolve problemele teritoriului. Prin urmare, eu cred că ar putea să se repete și în Republica Moldova, deși sistemul mixt imprimă sentimentul unei concurențe, în special, oamenilor din teritoriu. Și, poate pentru Republica Moldova la moment ar fi mult mai bun un sistem mixt decât un sistem proporțional stabilit în anul 1993.”

Europa Liberă: Să vorbim acum despre posibile schimbări în Moldova urmare a rezultatelor scrutinului rus. În Moldova, unde există partide foarte legate de Rusia, dar această legătură de obicei are loc prin anumite entităţi politice… Iată de exemplu PSRM-ul lui Igor Dodon are o legătura mai strânsă cu „Spravedlivaya Rossiya” a lui Serghei Mironov. Ar putea cumva influenţa rezultatul acestui partid la alegeri relaţia socialiştilor moldoveni cu el?

Victor Juc: „Eu consider că în relațiile dintre Federația Rusă și Republica Moldova practic nu se va schimba nimic, pentru că blocul de politică externă revine președintelui, iar președintele Vladimir Putin și-a expus foarte franc poziția. Cât despre relațiile la nivel de partide, eu nu consider că se va schimba ceva, dat fiind că Partidul Spravedlivaya Rossiya sau Rusia Justă susține deschis Partidul Socialiștilor, însă acest fapt nu înseamnă că Partidul Socialiștilor ar putea să beneficieze și să transforme în capital politic acest rezultat. Partidul Socialiștilor este susținut deschis de către Rusia Justă, mai pot fi numite și alte partide care pretind că sunt susținute dacă nu de un partid, atunci de anumite autorități din Federația Rusă, dar la moment cred eu că nimic nu poate să se schimbe în relațiile pe această filieră.”

Europa Liberă: Cum suna titlul unui comentariu pe care l-am văzut recent pe Doutsche Welle: „Kremlinul controlează Rusia”…

Victor Juc: „Sigur că președintele în Federația Rusă este unul cu o carismă mare, este o figură autoritară, anume un asemenea tip de lider preferă cetățenii din Federația Rusă, un lider care controlează totul și toate, iar primul ministru nu aș spune că face figurații, dar este o persoană supusă totalmente președinției. Vreau să subliniez că în condițiile unui regim semi-prezidențial anume rolul determinant îi revine președintelui și mai puțin primului ministru. Aceeași situație vedem dacă doriți și în Franța, de asemenea fiind un regim semi-prezidențial.”

Europa Liberă: Şi ultima întrebare, dle Juc. Ea ţine de o altă poveste, dar care tot are legătură tot cu Rusia care, iată, s-a văzut nevoită parcă să preia în anul 2017 președinția rotativă a Comunității Statelor Independente, pe scurt CSI în locul Moldovei, care a refuzat, deși ar fi la rând în ordinea alfabetică. Chișinăul a invocat motive financiare, dar perioada electorală care se va suprapune cu această preşedinţie. Ce semn e acesta, se întreabă unii?

Victor Juc: „Republica Moldova nu mai mizează pe o participare solidă în cadrul Comunității Statelor Independente, mai ales că nu a dat rezultatele scontate. Acele obiective care și le-a pus Republica Moldova în anul 1991 semnând documentele de la Almatî, practic nu s-au soldat cu rezultatele scontate. Mai degrabă Republica Moldova mizează pe relațiile cu statele comunității pe dimensiunea bilaterală decât pe cea multilaterală și acest fapt demonstrează că interesul față de vectorul estic este unul mic.”

Europa Liberă: M-ar interesa totuși din perspectiva Rusiei cum poate fi privit acest lucru?

Victor Juc: „Federația Rusă privește Republica Moldova în funcție de preferințele președintelui sau de unele situații, dacă dorește impune sancțiuni, anumite tarife, dacă nu, nu impune. Federația Rusă nu consideră Republica Moldova un element foarte important în politica sa externă, ba chiar consider că nici Ucraina nu contează atât de mult cât ar dori, pentru Federația Rusă la moment contează un conflict global cu Statele Unite pentru reconfigurarea modelului de ordine mondială. Republica Moldova se află la periferiile intereselor Federației Ruse, dar din când în când aceasta este pedepsită pentru că nu se supune, de exemplu, cu Armenia sau Kîrgîzstan acelor preferințe pe care le are din punct de vedere geopolitic și geo-economic. Federația Rusă dacă a dorit a inaugurat în regiunea de est a Republicii Moldova 22 de birouri de vot, iar în restul teritoriului doar 4, demonstrând că totuși susține acele forțe care se pronunță împotriva unificării Republicii Moldova.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG