Linkuri accesibilitate

Cum s-a votat la Tiraspol noua componență a Dumei de stat din Federația Rusă (Ziarul de Gardă)


Moldova -- chiosc de ziare (news stand)

Moldova -- chiosc de ziare (news stand)

Cîte treimi dintre moldoveni vor vot ala alegerile prezidențiale din 30 octombrie (Ziarul Național)

Reporterii Ziarului de Gardă” au mers duminică la Tiraspol şi au vizitat câteva secţii de votare din cele nouă deschise în oraş (şi 22 – în regiune) şi relatează că în preajma acestora se aflau ieri mai mulţi militari echipaţi cu veste antiglonţ care încurajau oamenii să meargă la vot şi în conduceau pe bătrâni în interiorul secţiilor. Fotografierea în incinta secţiilor a fost interzisă, ca şi în preajma lor. În articol se aminteşte că în perioada campaniei electorale pentru Duma Rusă, localităţile din regiunea transnistreană au fost împânzite de publicitate, presa locală a îndemnat locuitorii să meargă la vot, iar autorităţile din regiune au organizat mai multe evenimente sub genericul “Împreună cu Rusia”.

Victor Ciobanu continua în Ziarul Naţional” seria de articole despre candidaţii la prezidenţiale. De această data, protagonist este Mihai Ghimpu, liderul PL. Lansarea acestuia în campania prezidențială pare doar la prima vedere lipsită de sens, scrie Ciobanu. Neavând practic șanse de a accede în turul doi al scrutinului cu un rating infim, Mihai Ghimpu va fi folosit în campanie pe post de spoiler ordinar, rolul lui fiind de a ataca candidații anti-sistem de pe centru-dreapta pentru a le sustrage câteva procente de voturi, dar și pe candidatul PSRM Igor Dodon în disputa virtuală geopolitică (patrioți-unioniști versus mâna Moscovei), arată autorul. Discursul unionist al lui Ghimpu în acest sens va contribui la majorarea punctajului lui Dodon, este concluzia lui Victor Ciobanu.

După ce emoțiile provocate de o declarație considerată a fi „antiunionistă” a lui James Pettit, ambasadorulamerican la Chișinău, s-au stins, Nicolae Negru vine în Ziarul National” cu o explicaţie “la rece” a acesteia. Întrebarea sa este de ce mișcarea unionistă nu a deranjat Washingtonul până acum, ba chiar administrația Casei Albe a încurajat apropierea dintre Republica Moldova și România, iar acum pare să-i enerveze pe americani? Răspunsul lui e că se întâmplă din cauză că unioniștii ar fi renunțat la Transnistria, pentru a grăbi, printr-un calcul băsescian mai recent, reunirea Republicii Moldova cu România. Negru crede că, dezicându-se de Transnistria, unioniștii îi pun în dificultate și pe americani, și pe europeni, care nu vor şti ce să facă cu enclava rusească din coasta Ucrainei și a UE, aproape de gurile Dunării, dacă aceasta ar fi desprinsă de Republica Moldova. Iar dacă renunțarea la Transnistria presupune și renunțarea la Tighina, o bază militară a Rusiei ar putea fi plasată pe malul drept al Nistrului, la cinczeci de kilometri de Chișinău, adaogă autorul. “Vă respect idealul, dar nu puneți carul înaintea cailor, rezolvați problema transnistreană, apoi vorbim despre Unire”, interpretează Nicolae Negru spusele lui James Pettit. Negru conchide că SUA ar trebui însă să țină cont de faptul că „stataliștii” cu care se aliază prin această abordare sunt aliați nesiguri, instabili, perfizi, fățarnici, căci cordonul ombilical al moldovenismului este unit cu pântecele Rusiei. În lipsa „pericolului unionist”, moldoveniștii nu pot asigura independența Republicii Moldova, fiindcă nu își pot întoarce capul fixat din născare doar cu fața spre Est, de unde le vine „lucoare”, se mai arată în comentariul lui Nicolae Negru.

Dumitru Spătaru reproduce pe Tribuna.md discuţiile ce s-ar purta neoficial în mediul politic privind un posibil eşec al alegerilor prezidenţiale din cauza prezenţei slabe a electoratului la votare şi legătura ce există între aceasta şi listele electorale „umflate”. Autorul ţine să accentueze că vorbeşte despre o speculaţie pe care o explică, totuşi, pentru că asta i-ar fi cerut cititorii: deci, se vehiculează ideea că listele electorale au fost „umflate” cu circa un milion de persoane şi unii politicieni de opoziţie consideră că acestea vor fi încă umflate pînă cînd vor atinge o treime sau chiar jumătate din numărul real de alegători. În continuare, calculul e simplu – o treime, fiind inexistenţi, nu vor participa la alegeri, o altă treime nu va participa la alegeri din cauza că nu au încredere în respectivul scrutin, deci, rămîne că la alegeri vor participa circa o treime. Iar dat fiind faptul că pragul electoral obligatoriu minim pentru validarea rezultatelor alegerilor este de o treime din numărul total de alegători, înseamnă că, dacă acest scenariu va deveni realitate, alegerile pur şi simplu nu vor fi validate, explică autorul. El mai spune că de acest scenariu opoziţia se teme mai mult chiar decît de scenariul ce presupune că un candidat oficial sau neoficial al puterii ar putea învinge în lupta pentru Preşedinţia ţării. Pentru că, dacă nu-ţi convin rezultatele alegerilor, poţi pretinde că au fost falsificate, faci proteste, adică ai şanse de a ieşi cu obrazul curat cît de cît, iar dacă oamenii boicotează alegerile, nu mai ai nici o alternativă. Referendumul din septembrie 2010 nu a fost validat anume pentru că la el au participat mai puţin de o treime din numărul total de alegători, iar acest precedent face temerile unor partide de opoziţie cît se poate de întemeiate, mai scrie Spătaru. Concluzia lui e că dacă alegerile prezidenţiale nu vor fi validate, va dispărea şi ultima speranţă a opoziţiei de a avea un Preşedinte ce va dizolva Parlamentul şi va provoca alegeri parlamentare anticipate. Iar întreaga putere va rămîne în mîinile celor ce o deţin şi acum.

XS
SM
MD
LG