Linkuri accesibilitate

Rusia a deschis în regiunea transnistreană 22 de secții de vot pentru alegerile parlamentare...


...chiar dacă autoritățile de la Chişinău l-au avertizat pe ambasadorul rus că nu pot garanta securitatea scrutinului.

Ambasadorul rus Farid Muhametși s-a implicat personal în organizarea alegerilor, participând săptămâna trecută la Tiraspol, la o ședință împreună cu reprezentanții comisiei electorale transnistrene, ședință la care a luat parte și șeful Grupului operativ de trupe ruse, Dmitri Zelenkov.

Un sondaj al Centrului rus de studiere a opiniei publice VȚIOM, cu sediul la Moscova, care a analizat intențiile de vot ale locuitorilor regiunii la alegerile pentru Duma de stat, spune că peste 71 la sută dintre cei care au cetățenia rusească în Transnistria ar vota pentru partidul puterii, Rusia Unită.

În Rusia, duminică sînt chemați la urne aproape 110 milioane de alegători. Anul acesta, mai mult de 6.500 de candidați din 14 partide sunt în competiție.

După alegerile din 2011, care au fost contestate puternic, s-au făcut două shimbări importante la legea electorală pentru a da o imagine mai democratică acestor alegeri: plafonul de reprezentare al partidelor în Dumă a fost scăzut la 5 la sută, iar jumătate din deputați vor fi aleși prin vot direct. Restul pe liste electorale.

Cu toate acestea, alegerile din acest an au avut una din cele mai terne campanii electorale, deși numărul candidaților este mai mare, la fel și numărul partidelor de opoziție.

Majoritatea analiștilor văd însă în dezinteresul publicului expresia unei neîncrederi profunde în schimbările aduse legii electorale, dar și lipsa unei dorințe reale de a schimba ceva.

Asta cu toate că economia rusă este lovită puternic în acest moment de scăderea la cote istorice a prețului petrolului și de sancțiunile impuse de Occident, ca răspuns la anexarea forțată a Crimeii și amestecul direct al Rusiei în conflictual separatist din estul Ucrainei.

Duma aleasă în 2011 a fost dominată de partidul Rusia Unită al președintelui Vladimir Putin, și în ciuda modificărilor la legea electorală, e evident că Putin își dorește ca și următoarea Dumă să fie la fel de „supusă”.

Dacă Rusia Unită nu va recâștiga majoritatea, are toate șansele să domine legisaltivul cu ajutorul partidelor din așa-numita „opoziție sistemică” sau „dirijată”: Partidul Comunist, Partidul Pentru Rusia și Partidul Liberal Democratic.

Iar o alianță ar putea da și mai multă credibilitate și legimitate noii-vechi majorități.

Pentru a evita un nou val de proteste similare celor din 2011, a fost schimbat și președintele Comisiei Electorale Centrale: la conducerea CEC este acum Ella Pamfilova, cunoscută activistă pentru drepturile omului.

Anul acesta a apărut o nouă problemă: alegerile organizate de Rusia în peninsula Crimeea, anexată abuziv în 2014.

Statele Unite au anunțat deja că nu vor recunoaște rezultatele alegerilor din Crimeea. „Poziția noastră este clară”, a declarant purtătorul de cuvânt al Casei Albe „peninsula rămâne o parte din Ucraina. Iar sancțtiunile provocate de anexare vor rămâne valabile pînă ce Rusia cedează Crimeea Ucrainei”.

Departamentul de stat și-a exprimat de asemenea îngrijorarea față de situația drepturilor omului în Crimeea, mai ales în ce privește minoritatea tătară, pe fundalul relatărilor despre „dispariții suspecte și violări ale drepturilor fundamentale”.

Vineri, președintele ucrainean Petro Porosenko a acuzat Rusia că ar fi făcut din Crimeea un „lagăr de concentrare”.

Acuzație la care președintele rus Vladimir Putin a replicat, la summitul CSI de la Bișkek, că peninsula Crimeea s-a „reunificat” cu Rusia.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG