Linkuri accesibilitate

Boris Negru: „Vreau în treacăt să menționez faptul că decizia Curții Constituționale de a schimba modalitatea de alegere a președintelui este absolut neconstituțională”


Interviul dimineții cu un profesor de drept care a participat la elaborarea Constituției R.Moldova.

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:10:49 0:00
Link direct

Ascultaţi Radio Europa Liberă. La microfon Nicu Guşan şi Diana Răileanu. Cum va spuneam discutăm în această dimineaţă despre prerogativele preşedintelui ţării, funcţie pentru care, constată unii analişti, e o îmbulzeală fără precedent la Comisia Electorală Centrală. Invitatul emisiunii este unul dintre specialiştii care au participat la elaborarea Constituţiei Republicii Moldova, profesorul în drept Boris Negru.

Europa Liberă: Într-o recentă emisiune a Europei Libere, un fost vicepremier făcea un bilanţ politic al Republicii Moldova: în 25 de ani ţara a avut 21 de guverne, de şapte ori s-a schimbat sistemul de guvernare. După decizia Curţii Constituţionale, prin care s-a hotărât alegerea preşedintelui prin vot direct, s-a vorbit în presă despre trecerea de la republică parlamentară la una semiprezidenţială. Ce să înţelegem? Va avea viitorul preşedinte mai multe prerogative decât până acum?

Boris Negru: „În primul rând, vreau în treacăt să menționez faptul că decizia Curții Constituționale de a schimba modalitatea de alegere a președintelui este absolut neconstituțională. Dar nu la aceasta ne referim în cazul de față, ci ne referim la problematica legată de atribuțiile președintelui. Atribuțiile președintelui Republicii Moldova sunt destul de mari. Eu spun acest lucru deoarece, din păcate, la noi majoritatea absolută menționează faptul că noi avem o republică parlamentară. În realitate, noi nu avem o republică parlamentară, avem o republică semiprezidențială, semiparlamentară, adică mixtă, chiar cu înclinații spre republică prezidențială. Și atribuțiile evident că sunt serioase, dar e una când președintele este ales de către întregul electorat și alta e când președintele este ales de către Parlament. Când s-a modificat Constituția în 2000, la 5 iulie 2000, părea că, odată cu schimbarea modalității de alegere a președintelui, se va reduce și din atribuțiile care îi revin președintelui Republicii Moldova. Acest lucru, practic, nu a avut loc, cu unele excepții. De exemplu, președintelui i s-a retras dreptul de inițiativă de revizuire a Constituției, de la articolul 141 al Constituției. Mai era o prevedere, conform căreia președintele Republicii Moldova numea doi judecători la Curtea Constituțională. Și încă o prevedere, până în 2000 era un articol, care a dispărut de-acum din Constituție, e vorba de dreptul președintelui de a prezida ședințele guvernului la care el participa. Iată care au fost atribuțiile retrase președintelui.”

Europa Liberă: Deci, funcția de președinte nu este nici pe departe una simbolică, așa cum insistă unii formatori de opinie?

Boris Negru: „Absolut. Cu atât mai mult că la noi președintele Republicii Moldova, dacă facem o comparație între atribuțiile președintelui Republicii Moldova cu atribuțiile președintelui Franței, spun de Franța, deoarece Franța e exemplu clasic de republică semiprezidențială, semiparlamentară, mixtă, dar să nu uităm că președintele francez este ales prin vot direct, secret, liber exprimat în Franța, am în vedere că e vorba de alegeri universale, la noi președintele este ales de către Parlament. Și, necătând la aceasta, președintele are atribuții chiar mai mari decât președintele Franței.”

Europa Liberă: În acest context, de-a lungul anilor, cât de activi au fost președinții în a face uz de prerogativele prevăzute în Constituție?

Boris Negru: „Dacă îl luăm pe preşedintele Voronin, ales conform modificărilor din 2000, el într-adevăr a îndeplinit acele prerogative prevăzute de Constituţie. Ba chiar uneori a şi depăşit acele prerogative.”

Europa Liberă: Deci, au fost şi abuzuri?

Boris Negru: „Da, eu socot că da. Dar dacă îl luăm, de exemplu, pe preşedintele în exerciţiu de azi, din păcate, noi nu am văzut ca el să-şi îndeplinească toate acele obligaţiuni care îi revin. Noi de multe ori uităm un lucru referitor la preşedintele, că preşedintele, conform articolului 77 al Constituţiei, este şeful statului. Și, totodată, el este acel care trebuie să garanteze suveranitatea, independenţa Republicii Moldova şi regimul constituţional al statului. Spun acest lucru deoarece în condiţiile statului nostru, în condiţiile în care ştim cu ce probleme ne confruntăm azi, anume vocea preşedintelui ar fi fost benefică şi el ar fi avut posibilitatea să curme multe dintre acele fărădelegi care s-au făcut în Republica Moldova.”

Europa Liberă: Deci, de exemplu, în cazuri de rezonanţă, cum ar fi concesionarea Aeroportului sau tranzacţiile bancare dubioase, aşa-numitul furt al miliardului, cum şi până unde poate interveni şeful statului?

Boris Negru: „În primul rând, preşedintele poate interveni măcar prin faptul că, fiind la curent cu cele ce se întâmplă, el direct poate da indicaţii, poate cere de la organele de resort ca să se pronunţe asupra problemelor. Văzând că acestea, de pildă, nu-şi îndeplinesc obligaţiunile, preşedintele poate veni în faţa Parlamentului să-şi expună poziţia, să arate faptul că factori de decizie nu-şi îndeplinesc obligaţiunile constituţionale. Și, la o adică, dacă şi Parlamentul nu ia unele măsuri, nu intervine, atunci să nu uităm un lucru, că preşedintele poate iniţia un referendum pe problemele acestea.”

Europa Liberă: Un referendum pe care Parlamentul îl poate accepta sau nu?

Boris Negru: „În cazul de faţă anume preşedintele este în drept să iniţieze referendum pe probleme de interes naţional. Şi aici îmi pun întrebarea: dar problema abordată de dumneavoastră nu e o problemă de interes naţional? Fără doar şi poate.”

Europa Liberă: Absolut. Nu cred că există un cetăţean care nu va răspunde afirmativ la întrebarea dumneavoastră. Dar atunci întrebarea logică este ce a încurcat preşedintele să insiste?

Boris Negru: „Aici eu nu sunt la curent şi nu ştiu în ce măsură preşedintele a cunoscut problema, cu toate că, din spusele unora, s-a raportat preşedintelui despre acest lucru. Mi se pare mie că preşedintele a considerat să nu fie interpretată activitatea sa ca un amestec în activitatea autorităţilor publice, adică să nu fie o încălcare a principiului separării puterilor în stat. Dar, repet, aici nu era vorba de o încălcare a principiului separării puterilor în stat, deoarece preşedintele, în cazul de faţă, intervenea nu atât ca exponent al puterii executive, lui revenindu-i şi atribuţii din domeniul puterii executive, dar ca şef al statului, ca garant al suveranităţii, independenţei, ca garant al regimului constituţional al statului.”

Europa Liberă: Se spune că preşedintele deseori trebuie să aibă şi acest rol de arbitru. Mă întreb, domnule Negru, şi vă întreb şi pe dumneavoastră: pe 30 octombrie preşedintele va fi ales de popor, pentru că sunt multe partide care îşi înaintează candidaţii astăzi la funcţia de preşedinte, din punctul dumneavoastră de vedere, în ce măsură un şef de stat cu carnet de partid în buzunar se poate declara un preşedinte al întreg poporului?

Boris Negru: „Legea la noi cere ca preşedintele în exerciţiu să depună biletul de partid. Am în vedere să exprime interesele întregii naţiuni, ale întregului popor.”

Europa Liberă: Dar de la zis până la făcut e mult şi carnetul de partid poţi să-l depui, dar în suflet...

Boris Negru: „Sunt absolut de acord cu dumneavoastră. Dar nu în aceasta constă toată problema, fiindcă să luăm ţările avansate ale lumii, dacă vorbim de Statele Unite ale Americii, de pildă, toţi ştiu că preşedinţii sunt susţinuţi politic de către unele forţe politice, inclusiv de partide. Dar, în cazul de faţă, ei, totuşi, depăşesc acest cadru, fiind nepărtinitori, când e vorba de rezolvarea unor probleme de interes naţional.”

Europa Liberă: Domnule Negru, sper după acest interviu să aud de la mai puţini cetăţeni, pentru că am stat cu mulţi de vorbă prin localităţile ţării, şi au zis: „Votul meu nu contează, oricum preşedintele nu decide foarte mult în această ţară”. Iată vedem, în urma acestui interviu, că, de fapt, preşedintele poate decide foarte multe în această ţară.

Boris Negru: „Absolut sunt de acord cu dumneavoastră. Şi v-am spus că noi nu întâmplător am atras atenţia la faptul că avem republică semiprezidenţială cu înclinaţie spre republică prezidenţială.”

Europa Liberă: Domnule Negru, mulţumim mult pentru amabilitatea de a fi alături de noi în această dimineaţă.

Boris Negru: „Vă mulţumesc pentru invitaţie. Și numai bine la dumneavoastră.”

  • 16x9 Image

    Diana Răileanu

    Co-moderatoarea programului matinal „Moldova la ora 7”, pasionată de teme sociale și ecologie.

  • 16x9 Image

    Nicu Gușan

    Sunt editor la Europa Liberă Moldova din 2022. Până atunci am făcut jurnalism radio, multimedia, documentare TV și reportaje video. Îmi place să cred că sunt omul orchestră în domeniu și știu să fac un produs cap-coadă, de la pre-documentare până la publicare și promovare. Jurnalismul digital, storytelling-ul social media și investigațiile sunt lucruri pe care le admir mai ales la colegii pricepuți în ale meseriei. Învăț în fiecare zi.

XS
SM
MD
LG