Linkuri accesibilitate

De ce îl „ceartă” presa de la București pe ambasadorul american Hans Klemm (Dan Tăpălagă/Hotnews.ro)


Diaspora și alegerile din România (Iulia Badea-Gueritée/Adevărul).

În ediția electronică a ziarului „Adevărul”, Iulia Badea-Gueritée se întreabă în ce măsură vor avea românii din Diaspora un cuvânt de spus la alegerile legislative de la sfârșitul anului, din România. Nimeni nu a uitat scandalul cozilor interminabile din fața reprezentanțelor României în străinătate, în 2012, la care alegătorii români au stat în frig și ploaie ca să-și voteze președintele. Foarte mulți n-au reușit. În acel scrutin organizat de guvernul Victor Ponta, secțiile de vot au fost mult prea puține. La legislativele de acum se va putea vota și prin corespondență. De cum s-a adoptat prevederea, a și început discuția, fost lungă, dar nu foarte vocală, că modalitatea de a te înscrie pe listele de vot dacă trăiești în afara țării este foarte greoaie. Fapt e că abia la 31 august, deci cu două săptămâni de încheierea acestei etape preliminare, s-a adoptat o ordonanță de urgență care i-a scutit pe cetățenii români din diaspora să mai meargă la poștă ca să depună în plic documentele de trimis autorităților române. S-a stabilit că merge și prin e-mail.

Acum, că înscrierile pe liste s-au închis, rezultatul e dezamăgitor. În Franța, arată Iulia Badea-Gueritée, s-ar fi înscris doar 450 de alegători. Desigur, restul pot veni să voteze în persoană în ziua scrutinului. De această dată secțiile de vot ar putea fi mai bine plasate și mai numeroase. Dar nu e singura problemă: românii din afară nu-și pot vota parlamentarii care să le reprezinte localitatea de domiciliu românesc, ci numai pentru cele șase fotolii de parlamentar rezervate diasporei. Concluzia autoarei: ”Diaspora este bună atunci când trimite bani acasă, pentru familii, pentru ţară, pentru îngrăşarea PIB-ului, şi atunci când este nevoie să fie mobilizată subit pentru vreun referendum”.

Presa de la București îl cam „ceartă” pe ambasadorul american Hans Klemm care s-a fotografiat cu edilii din Sfântu-Gheorghe ținând de steagul secuiesc. Site-ul Bn24.ro găsește că reacția oficială a Ministerului Afacerilor Externe – un comunicat – e pur și simplu ”un atac fără precedent împotriva partenerilor americani”. Citatele din comunicat, ca și din cele spuse de purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe nu ilustrează de fapt titlul, cel puțin nu din perspectiva unui cetățean obișnuit, mai puțin avizat în codurile mediului diplomatic.

Pe Hotnews.ro, Dan Tapalagă preferă să explice povestea cu steagul secuiesc „pe înțelesul ambasadorului Klemm”. Diplomatul ar fi căzut victimă liderilor secui din regiunea vizitată, dar și propriei politeți. În America, un steag al autorităților locale nu are cum să devină o problemă. Altfel stau lucrurile în România, arată Tapalagă, aici chestiunea s-a încărcat suplimentar: oficial, secuii au dreptul să arboreze acest steag, numai că în decembrie 2015 s-a anunțat că serviciile secrete ar fi prevenit un atentat terorist pregătit de maghiari din zonă chiar pentru ziua națională a României, 1 decembrie. Ar mai fi și comportamentul premierului ungar Viktor Orban, răspunzător de ”încurajarea manifestărilor radicale, acordarea dublei cetățenii” și cu apariția unor „analize despre cum Ungaria țintește să destabilizeze situația din România servind interesele Rusiei”. În consecință – este opinia comentatorului de la Hotnews - fotografia cu steagul secuiesc reprezintă „o eroare majoră, cu consecințe nefaste”.

XS
SM
MD
LG