Linkuri accesibilitate

Sistemul prevede responsabilizarea bursierilor şi penalităţi pentru cei care, la finalizarea programului, nu revin în ţară.

Oficiul naţional „Erasmus+ Moldova” a dat startul unei campanii de informare despre bursele de care pot beneficia studenţii la universităţi din Europa. Evenimentul a coincis cu începutul anului universitar şi reluarea discuţiei în societate despre exodul tinerilor în străinătate şi locurile vacante rămase în universităţile moldovene. „Credem că prin aceste mobilităţi vă vom păstra în ţară”, s-a adresat astăzi studenţilor de la Academia de Studii Economice, Ludmila Pavlov, şefa direcţiei relaţii internaţionale a Ministerului Educaţiei.

O bursă în unul din campusurile europene ar putea reprezenta o trambulină sigură pentru doritorii de a pleca din ţară. Aşa ar putea gândi mai mulţi studenți atunci când îşi încearcă norocul în cadrul programului Erasmus. Administratoarea oficiului naţional, Cristina Gherman, le-a tăiat din start elanul tinerilor de la ASEM care, eventual, şi-au imaginat un asemenea scenariu: sistemul prevede responsabilizarea bursierilor şi penalităţi pentru cei care, la finalizarea programului, nu revin în ţară.

Şi totuşi unii tineri aleg să rămână în Occident sau, după ce absolvă facultatea din ţară, revin în oraşele europene, lucru ce-i face pe unii reprezentanţi ai mediului universitar autohton să afirme că migraţia creierelor continuă şi datorită programului Erasmus.

Prorectorul Universităţii „B.P. Hasdeu” de la Cahul, Oleg Danilceac, afirmă că cei mai mulţi dintre tinerii care profită de această fereastră deschisă de UE provin din familii social-vulnerabile sau fenomenul ar fi cauzat de ceea ce numeşte el lipsa patriotismului. Oleg Danilceac este optimist şi spune că majoritatea bursierilor revin acasă cu experineţe noi şi chiar cu idei de afaceri.

„Asta pur şi simplu îţi arată pe spirală pe care se învârte societatea, când multe creiere au plecat, acei care au mai rămas aici au încă vreo două generaţii ca să ajungă cu ei la nivelul normal, dacă noi o să vedem minusuri atâtea cine o să le ajute. Asta este menirea noastră, a celor care avem cât de cât logică şi trebuie să-i învăţăm”.

Alexandru Lupusor, lector la Universitatea de Stat din Moldova, Departamentul Filozofie-Antropologie, a fost cu bursă Erasmus în Belgia şi Franţa. Pentru el experienţa în cadrul acestui program a fost o mai bună profesionalizare. Tânărul spune că în fiecare caz există ambele posibilități, „e un joc cu miză deschisă”, zice el: să revina acasă sau să rămână în oraşele din Vest, decizia oia fiecare în parte.

„Sub aspectul mobilităţii academice, cred că este un lucru bun şi chiar, cred că, e bine să fie intensificat într-atâta încât să avem şi noi posibilitatea să găzduim şi noi studenţi din alte centre universitare, fiecare student aduce o experienţă proprie”.

Totodată, Alexandru Lupuşor afirmă că unii dintre cei care revin în ţară nu reuşesc să se readapteze mediului academic, iar acest lucru nu ar fi cauzat neapărat de dorinţa de a emigra cât de inerția universitarilor din R. Moldova.

Programul de schimburi de studenţi şi cadre universitare presupune paritate, numai că performanțele instituţiilor moldovene nu sunt foarte importante, motiv pentru care este ocolită de străini, mai crede Alexandru Lupuşor. Tocmai un asemenea program ar ajuta la creşterea sistemului universitar, este convins lectorul, dacă reprezentanții lui ar dori cu adevărat shimbările despre care vorbesc.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG