Linkuri accesibilitate

Obiectivele pentru care Moscova a inventat Transnistria funcționează și azi (Dan Dungaciu/Ziare.com)


Alegătorului american nu-i e deloc indiferent ce atitudine va adopta față de Rusia viitorul lider de la Casa Albă (Iulian Chifu/Evenimentul zilei)

Dan Dungaciu scrie pe site-ul Ziare.com „Obiectivele pentru care Moscova a inventat Transnistria funcționează și azi”.

După anexarea Crimeii acum doi ani, valoarea strategică a regiunii a mai scăzut pentru Rusia, dar dată fiind apropierea de Sevastopol, nu încetează să fieconsiderată ” linia roșie”.

În plus, în Transnistria trăiește azi o generație complet transnistrizată, educată în spiritul „ideologiei transnistrene, cu manuale diferite, într-o atmosferă culturală și lingvistică diferită, cu ochii la Moscova sau Est, fără legături și interese cu Republica Moldova”. ”Conflictul înghețat din Republica Moldova este (astfel) și mai greu de rezolvat”.

În Evenimentul zilei”, Iulian Chifu se ocupă de efectul interviului dat de candidatul republican la președinția Statelor Unite Donald Trump postului Russia Today: Trump a căzut în sondaje față de contracandidata sa democrată Hillary Clinton. Alegerile din America au intrat în linie dreaptă și, sugerează comentatorul, se dovedește că alegătorului american nu-i e deloc indiferent ce atitudine va adopta față de Rusia viitorul lider de la Casa Albă.

Se mișcă echilibre tectonice sensibile și în Europa. La apropiatul summit de la Bratislava e așteptată propunerea formării unei armate proprii a Uniunii Europene. Până acum, soluția de securitate pentru statele membre a fost una singură: NATO. Președintele Franței s-a aflat zilele trecute în vizită de stat în România. S-au făcut, cu acest prilej, declarații pe care presa de azi le consideră foarte importante. François Hollande a promis sprijin pentru primirea României în spațiul Schengen, iar președintele român Klaus Iohannis l-a asigurat că, la Bratislava, va sprijini ideea formării armatei comune europene. Cristian Pantazi scrie pe Hotnews.ro că Iohannis a adoptat o soluție abilă. România e interesată să se mențină unitatea europeană, dar vrea și să acceadă la masa discuțiilor din nucleul dur al țările influente. Cum poate face asta? Venind cu soluții ”pe teme complicate”. României i-ar mai fi reușit o dată o asemenea tactică asemănătoare, atunci când a obținut aderarea la NATO: și-a oferit sprijinul Statelor Unite exact când acestea aveau nevoie de aliați în lupta antiteroristă.

Despre proiectul armatei comune europene scrie și Valentin Naumescu pe Contributors.ro. ”Pe termen lung, crede el, lucrurile se îndreaptă (...)nu spre un conflict propriu-zis americano-european, dar spre separare strategică”. O vreme, România ar putea duce jocul acesta al dublei alianțe, dar cu mare grijă: să nu respingă armata europeană, dar să se limiteze la o participare simbolică, pentru că totuși găzduiește baze militare americane. Cam în aceeași situație se află și Polonia. Din fericire, nu se pune încă problema unei opțiuni.

Cristian Câmpeanu e mult mai critic în revista 22. E de părere că proiectul Bruxelles-ului va ține loc la Bratislava de argumente tari că Europa rezistă, după ce s-a respins ideea unui ministru de finanțe comun, ca și a unui unic ministru de externe. Poate va merge în plan militar. Dar, scrie Câmpeanu, ”întreaga gândire din spatele acestui proiect este greșită”. Și nici tocmai onestă. Nu va fi vorba de o adevărată armată, ci mai degrabă de o structură de folosit ”ideologic împotriva anglo-americanilor”. De ce? ”Ca să (se) facă o reverență Rusiei, al cărei scop declarat este desființarea NATO și retragerea Statelor Unite din Europa”.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG