Linkuri accesibilitate

România migratoare: românii care merg să lucreze în UE vs. refugiații de război


©Shutterstock.

©Shutterstock.

Bucureștiul a fost adesea tăcut la Bruxelles atunci când s-a discutat despre chestiunea muncitorilor estici care migrează în Vest.

Problema migrației are în România două planuri, în primul dintre el Bucureștiul este foarte activ, în vreme în cel de-al doilea lipsa inițiativelor ar putea avea afecte directe asupra românilor care lucrează în afară.

Pe primul din aceste planuri este chestiunea complicată a refugiaților de război care vin dinspre Orientul Mijlociu sau dinspre Africa și pe care Comisia Europeană a decis să-i distribuie sub formă de „cote obligatorii”. Apoi, este vorba despre plecarea lucrătorilor români în Vestul Europei în căutarea unor lefuri mai bune și a unei vieți mai stabile.

România s-a grăbit să aibă un punct de vedere, prin care se opune cotelor impuse de Comisia Europeană, idee susținută de toate forțele politice interne.

La o dezbatere care a avut loc la Senatul României în prezența reprezentantului Comisiei Europene Olivier Onidi, director general adjunct în cadrul Direcției generale migrație și afaceri interne politicienii români și-au argumentat din nou pozițiile.

Anca Boagiu de la PNL a explicat că România nu e de acord cu propunerea Comisiei de a impune sancțiuni financiare pentru fiecare solicitant de azil refuzat de o țară.

„Trebuie să fim solidari, dar nu trebuie să fim solidari sub amenințare”, a adăugat și senatoarea social-democrată Gabriela Crețu.

Noul sistem de cote este suplimetar celui adoptat în 2015 și care prevedea împărțirea a 160.000 de migranți între statele europene.

Sistemul ar urma sa fie declanșat de indată ce o țară aflată în prima linie a sosirii migranților gazduiește un numar de migranți ce depășește cu 50% cota ei de referință.

Dacă un stat refuză să preia migranții repartizați conform acestui sistem, atunci acel stat va trebui, conform acestei propuneri, să plătească o amendă de 250.000 de euro pentru fiecare migrant, bani ce ar urma sa fie alocați statului unde rămâne refugiatul respins în final.

Senatoarea liberală Anca Boagiu speră că aceste propuneri vor fi modificate și acuză Uniunea Europene că are unități de măsură diferite în privința solidarității și a dat ca exemplu amânarea primirii României în Schengen.

Anul trecut, când președintele Iohannis a acceptat, după un moment dilematic, primele cote așa cum au fost împărțite la Burxelles, rezistența României a fost în linii mari rezonabilă prin comparație cu Ungaria, care în 2 octombrie organizează un referendum în care oamenii vor fi întrebați dacă vor să „permită Uniunii Europene să decidă asupra relocării unor cetățeni non-ungari în Ungaria fără aprobarea Parlamentului”.

În contrast cu această poziție dură a Budapestei, care-și apără interesele folosind mijloace extreme, România a fost adesea tăcută la Bruxelles atunci când s-a discutat despre chestiunea muncitorilor estici care migrează în Vest.

Recent numită în noul fotoliu al secretarului de stat pentru afaceri europene din ministerul muncii de la București, Oana Popescu a vorbit într-un interviu despre acest „dezavantaj” al inactivității României și despre riscurile de „limitare a oportunităților de muncă pentru românii din afara granițelor”.

Reprezentanta ministerului muncii crede că Bucureștiul trebuie să fie atent la cum reacționează electoratele din statele europene, care „sunt în procente importante tot mai naționaliste”, „ceea ce însemnă că guvernele” occidentale „vor fi în poziții dificile pe plan intern”.

România are deci nevoie de o strategie care să prevină pe cât posibil necazurile pe care le vor avea muncitorii români și care să poată fi pusă pe masa Bruxelles-ului, eventual acceptând în schimb noul proiect de cote al Comisiei Europene.

Pentru astfel de aranjamente e nevoie, însă, de negociatori de primă mână.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG