Linkuri accesibilitate

O gravă încălcare a dreptului electoral.

Scrutinul prezidențial din această toamnă va testa capacitatea instituțiilor statului de a asigura dreptul la vot pentru toți cetățenii. Și în acest scrutin electoral persoanele cu dizabilități mintale și lipsite de capacitatea de execițiu nu-și vor putea exercita dreptul la vot, deoarece din Codul Electoral nu au fost eliminate prevederile ce interzic persoanelor declarate incapabile să participe la alegeri și referendumuri.

Încălcarea dreptului electoral este gravă și constituie o restanță a Republicii Moldova la capitolul punere în practică a prevederilor Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, susține reprezentanta Programului Drepturile Omului din cadrul Oficiului ONU în Moldova, Xenia Simciuc:

„S-au făcut eforturi considerabile pentru a introduce amendamente în cadrul legislativ referitoare la dreptul la vot pentru persoanele cu dizabilități psiho-sociale și mintale. Legea însă a fost respinsă de președintele țării ți întoarsă înapoi la Parlament. Din păcate, în Moldova este foarte ușor să-i ridici capacitatea de exercițiu unei persoane”.

În practica internațională dreptul de a vota nu este limitat în cazul persoanelor cu dizabilități mintale. În majoritatea statelor europene, cel mai des se aplică curatela, adică tutela partială, iar capacitatea de decizie este limitată doar pentru anumite activități, fiind revizuită periodic.

Conventia privind drepturile persoanelor cu dizabilități, ratificată de Republica Moldova acum 6 ani, prevede expres în articolul 12 că persoanele cu dizabilități au dreptul să fie recunoscute oriunde ca persoane cu drepturi în fața legii și că ele beneficiază de aceeași capacitate juridică ca și alte persoane în toate aspectele vieții.

Comitetul ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități insistă ca țările membre să asigure persoanelor cu dizabilităti mintale dreptul la decizie ca și celorlalți cetățeni, doar că acestora trebuie să li se ofere suport necesar în luarea deciziilor.

Xenia Simciuc precizează că în Republica Moldova, chiar dacă a demarat reforma capacității legale, la nivelul tutorilor nu se înregistrează schimbări, aceștia în loc să-i ajute pe cei pe care îi tutelează să ia decizii corecte, de cele mai multe ori decid unilateral în locul lor:

„Fără consimțământul persoanei, fără a vorbi cu persoana, se iau niște decizii cu consecințe foarte grave pentru aceste persoane. Am avut cazuri când tutorele a vândut bunurile persoanei, fără acordul ei, sau cîte persoane au fost instutuționalizate, la cererea tutorelui și au mai și primit tratament forțat”.

Conform prevederilor constituționale actuale, „cetăţenii Republicii Moldova au drept de vot de la vârsta de 18 ani, împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv, excepţie făcând cei puşi sub interdicţie în modul stabilit de lege”.

Apărătorii drepturilor omului consideră această prevedere, care se mai conţine în legislaţia naţională, drept una discriminatorie, ce se referă la persoanele lipsite de capacitatea de exerciţiu. Capacitatea de exercițiu, potrivit Codului Civil, este ”aptitudinea persoanei de a dobândi prin fapta proprie și de a exercita drepturi civile, de ași asuma personal obligații civile și de a le executa”.

În contextul reformei capacității legale, aceste prevederi urmează a fi abrogate, astfel încât să fie garantat dreptul la vot tuturor persoanelor, inclusiv celor cu dizabilităţi intelectuale și psiho-sociale

Dacă în anii precedenţi directorii instituţiilor psiho-neurologice nici nu vroiau să audă de votare, la ultimul scrutin electoral din 2015 lucrurile s-au schimbat. Schimbarea de situaţie, la părerea mai multor experţi, se datorează mai degrabă faptului că partidele politice antrenate în campania electorală au văzut un potenţial de voturi în instituţiile psiho-neurologice şi pe parcursul campaniei electorale le-au tot vizitat. Directorul Institutului pentru Drepturile Omului (IDOM), Vanu Jereghi, apreciază această deschidere. În opinia sa, la acest moment nu contează pentru cine votează cei din instituțiile psihoneurologice, ci faptul că își exercită dreptul la vot:

„La ultimele scrutine electorale persoanele din internatele psiho-neurologice care au capacitate de exercițiu au putut să-și exercite dreptul la vot. Problema este că în aceste instituţii directorul şi medicii decid care persoane să voteze şi care nu. În primul rând buletinele de identitate nu se află la deţinători, ci sunt la administraţia instituţiei, care decide cui să-i dea sau nu buletinul ca să meargă la vot. Deci persoana nu poate singură să decidă când merge la vot. Cam aşa se întâmplă în multe instituţii”.

Încălcarea dreptului electoral, spun mul'i experți, este gravă și considerată ca o restanță a autorităților moldovenești, nu numai în procesul Evaluării Periodice Universale, la care Moldova, în noiembrie curent, urmează să raporteze progresele privind respectarea drepturilor omului, dar și în procesul de punere în practică a Convenției ONU pentru drepturile persoanelor cu dizabilități.

În aprilie 2017, Republica Moldova va fi audiată de către Comitetul ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, unde va fi examinat primul raport al țării noastre privind implementarea Conventiei ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități.

Studii recente ale organizațiilor neguvernamentale active în domeniul drepturilor omului arată că circa 30 la sută dintre persoanele internate în instituțiile psihoneurologice au capacitate de exercițiu și ar putea fi integrate în comunitățile de unde provin.

În același timp, apărătorii drepturilor omului trag un semnal de alarmă și spun că anual în instanțele de judecată sunt înregistrate circa 300 de dosare în care se invocă lipsirea de capacitate de exercițiu.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG