Linkuri accesibilitate

Un interviu cu Bálint Magyar autorul volumului „Anatomia statului post-comunist mafiot”.

„Am învățat că atunci când ai șansa să-ți distrugi adversarul, nu stai pe gânduri și faci asta”. E o confesiune făcută în 2007 de Viktor Orban, care pe atunci încă nu era prim-ministru pentru a doua oară, ci lider al opoziției ungare. Cel mai probabil, și Vladimir Putin ar subsemna sub aceste cuvinte, la fel ca și mulți alți lideri autoritari. Consecința acestui stil autoritar de a conduce este crearea în țările respective a ceea politologul și fostul politician maghiar, Bálint Magyar, numește „stat mafiot”.

Cartea lui Bálint Magyar „Anatomia statului post-comunist mafiot” a făcut valuri în Ungaria – nu foarte multe personalități s-au pronunțat împotriva actualilor lideri ai țării cu acuzații atât complexe și de științific fundamentate. Lista păcatelor lui Viktor Orban și a adepților săi la adresa legilor scrise și nescrise ale democrației, formulată de oponenți, este amplă. Este vorba și despre recroirea constituției și a legilor ungare după necesitățile partidului de guvernământ Fides, acordarea unor contracte avantajoase din comenzile de stat unor oameni de afaceri „înrudiți” cu guvernarea, persecutarea mass mediei independente de opoziție și a ONG-urilor „neprietenoase”, o de facto subordonare a sistemului judiciar partidului de guvernământ, cochetarea cu regimurile autoritare din Rusia, Turcia și din alte țări. Bálint Magyar vede în aceste acțiuni un sistem menit să creeze un model care să permanentizeze puterea actualului premier și a clanului lui politic.

Cartea „Anatomia statului post-comunist mafiot” a fost tradusă în mai multe limbi, inclusiv în limba rusă. Într-un interviu acordat colegului nostru de la Radio Svoboda, Iaroslav Șimov, Bálint Magyar explică ce înseamnă „stat mafiot”, de ce a apărut acesta în Ungaria și Rusia și care ar putea fi consecințele pentru cele două state.

RFE/RL: Să începem cu definiția. Descrieți în carte fenomenul „statului post-comunist mafiot”. Care sunt trăsăturile de bază ale acestuia?

Bálint Magyar: „Se crede în mod tradițional că după prăbușirea regimurilor comuniste în blocul fost sovietic a început trecerea la democrație. Țările care au intrat pe orbita UE teoretic au mai multe șanse să devină democrații de tip occidental. Dar cu cât mergem mai departe către est, cu atât sunt mai mici premizele pentru o transformare de succes, iar sistemele politice au tot mai multe trăsături autoritare. În unele dintre cazuri, la care m-am referit și eu, trebuie să recunoaștem un adevăr amar: actuala putere nu este o etapă intermediară între autoritarism comunist și democrație, ci un nou tip de autoritarism care nu are de gând să se transforme în nimic altceva mai democratic.

Astfel, regimul care s-a instalat în Ungaria după 2010 are ca trăsături distinctive concentrarea puterii politice și a bogăției în mâinile clanului de la guvernare. Aceste regimuri nu sunt motivate ideologic, „marca” lor distinctivă este concentrarea puterii și a bogăției. O altă trăsătură a acestui regim – înlăturarea elitelor precedente, atât a celor politice, când și din mediul de afaceri.”

RFE/RL: Cine le înlătură și cum?

Bálint Magyar: „Aceasta este o întrebare foarte importantă – cine e actorul principal? Nu este vorba despre partidul de guvernare, în cazul nostru Fides. Aceasta a parcurs anumite etape de transformare – la început era un partid politic obișnuit pentru o perioadă de tranziție, mai târziu – un partid puternic centralizat, iar apoi a devenit un partid-vasal. Acest lucru înseamnă că în partid s-a stabilit relația patron-client între liderul partidului și conducere, dar și între respectiva conducere și restul partidului. În plus, după 2010 are loc mutarea centrului de adoptare a deciziilor de la organele formale ale partidului către un centru informal. Nu partidul de guvernământ adoptă decizii, nu Guvernul, nu Parlamentul…”

RFE/RL: …dar cercul de apropiați ai liderului?

Bálint Magyar: „Cam așa. Dacă vă amintiți serialul foarte popular în anii 1980, La Piovra, (Caracatița), despre mafia italiană. În maghiară caracatița se numește polip. Așa că eu am numit acest fenomen care apare acum Polipbirou. Este un grup informal care se constituie în jurul Marelui Boss. Acolo sunt oameni care nu au un statut formal, nu ocupă funcții în stat sau în partid. Sunt „simpli cetățeni” de care însă depind foarte multe. Și acest lucru determină întreaga structură a statului mafiot, care se transformă în sistemul de relații „patron-client”. Obținem un fel de clan sau „familie politică adoptivă” – un fel de familie patriarhală foarte mare. Așa arată acum elita noastră de guvernare.

De ce numesc această structură „stat mafiot”? Pentru că este o structură nelegitimă. Într-un stat mafiot purtătorul puterii legitime este în strânsă legătură cu cei care au o influență nelegală, informală politică și economică. Oligarhii într-un astfel de sistem încetează să fie antreprenori, ci devin purtători ai influenței economice vizibile și ai puterii politice ascunse. Aici dispare separarea relativ clară specifică sistemului occidental dintre domeniile politic și economic. Acolo relațiile dintre cele două sunt formalizate, aici însă apare ceea ce poate fi descris prin termenul „putere-proprietate”. Într-un astfel de stat nu există putere fără proprietate și nu există proprietate fără putere.”

RFE/RL: Dar de ce anume în Ungaria, stat membru al UE, s-a întâmplat acest lucru?

Bálint Magyar: „Au fost mai mulți factori care au făcut ca Ungaria să devină o excepție în UE. Corupția guvernelor liberalilor și socialiștilor care a dus la pierderea totală a încrederii populației și venirea la putere a lui Orban, dar și sistemul de redistribuire a mandatelor. Fides a luat 53% la alegerile din 2010, dar a obținut 67% din mandatele din legislativ și în mâinile lui Orban a ajuns o putere nelimitată. Există și în țări precum România și Bulgaria relații clientelare și grupuri de tip mafiot în politică, dar acolo s-a păstrat concurența în sistemul politic, puterea nu a fost monopolizată ca în Ungaria, Rusia și majoritatea statelor post-sovietice.

Deci, ce înseamnă un stat mafiot. Mafia clasică este bazată pe puterea pater familias, capului familiei. Dar în cadrul societății mafia este nevoită să se confrunte cu instituțiile statului – uneori să le cumpere, să corupă funcționari, polițiști, judecători, politicieni, iar uneori să lupte cu aceștia. Într-un stat mafiot, însă, mafia „ia ostatici” structurile de stat și pune funcțiile de control ale statului în serviciul său. În consecință, statul începe să se comporte ca un grup criminal organizat, acționând în interesul clanului de la putere.”

RFE/RL: Guvernul lui Viktor Orban a anunțat acum câțiva ani politica ușilor deschise către est, care include și o apropiere de Rusia lui Putin. Este o manevră geopolitică sau ceva mai mult? Orban îl simte pe Putin ca pe un „frate” politic și tinde să-și asigure susținerea acestuia?

Bálint Magyar: „Autocrații au tendința să mențină relații bune între ei, mai ales dacă nu au motive de concurență și dacă mai au și avantaje materiale – nu trebuie respectate regulile cu privire la transparența tranzacțiilor specifice societăților democratice. De exemplu, contractul cu Rusia pentru construirea unei centrale atomice în Ungaria a fost semnat în spiritul „afacerilor de familie”, fără un tender care să respecte toate regulile. Regulile de joc sunt foarte simple – oligarhii apropiați puterii se folosesc de toate avantajele posibile, concentrând o influență economică și financiară tot mai mare în mâinile clanului de la putere. Iar asta, la rândul său, înseamnă o concentrare și mai mare a puterii, pentru că într-un stat mafiot putere fără capital economic nu există.”

RFE/RL: Care sunt părțile slabe ale statelor mafiote? Ce viitor pot avea – prăbușire bruscă, stagnare îndelungată, sau o stabilitate și mai îndelungată?

Bálint Magyar: „În mare, statul mafiot este capabil să mențină stabilitatea destul de mult timp, prin pârghii mult mai puțin dure și represive decât dictaturile „tradiționale”. Din păcate, nu sunt foarte optimist nici pentru că trăim acum într-o situație în care favorizează statele mafiote. Pentru că tendințele populiste se amplifică în toată lumea – uitați-vă la ce se întâmplă în Turcia, Brexit-ul, sau fenomenul Donald Trump în SUA. Și acum nu se mai pune problema exportului de democrație, ca până recent, ci despre cum să nu se admită importul autocrației și în țările în care democrația există.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG