În preajma alegerilor prezidențiale, „Ziarul Naţional” a lansat un ciclu de articole dedicat candidaţilor la Preşedinţia Republicii Moldova. Jurnaliştii nu pretind la adevăr în ultima instanță, ci vor, anunţă ei, doar să le ofere cetățenilor mai multe surse de informații pentru ca aceștia să facă o alegere conștientă. Primul articol este, evident, despre primul candidat înregistrat în cursa prezidențială – candidatul PD. Marian Lupu, scrie „Ziarul Naţional” este un reprezentant tipic al elitei nomenclaturiste. Din 1988 devine membru al PCUS. Din 1991 activează în diferite structuri ale Ministerului Economiei (în 2003 devine ministru). În 2005 devine deputat pe listele Partidului Comuniştilor, este ales președinte al Parlamentului și membru al PCRM. Din 2009 pleacă în PD și devine președinte al partidului. Mai multe despre cariera lui Marian Lupu pe ziarulnaţional.md.
Într-un comentariu pentru Tribuna.md, politologul Igor Volniţchi constată că Republica Moldova este, probabil, unica ţară din lume în care nici cetăţenii nici forţele de opoziţie, la modul practic, nu au dreptul să desfăşoare referendumuri. Autorul aminteşte că în decurs a 25 de ani nu s-a reuşit iniţierea unui referendum cetăţenesc. Au fost doar trei plebiscite republicane (în martie 1994, în mai 1999 şi în septembrie 2010), dar toate au avut loc pentru că au fost iniţiate şi susţinute de politicienii ce reprezentau puterea la acel moment. Deci, conchide autorul, în Moldova referendumuri au loc doar atunci cînd vrea puterea.
„Ce atribuții are președintele Republicii Moldova – pentru ce a început lupta electorală”, este titlul articolului semnat de Natalia Munteanu pentru Moldnova.eu. Jurnalista îl citează pe expertul în drept Nicolae Osmochescu, potrivit căruia funţia de preşedinte nici pe departe nu este una simbolică, așa cum trișează cei care vor să reducă rolul președintelui și să-l ridice pe al lor. Aşadar, președintele țării poate dizolva Parlamentul, este comandantul suprem al forțelor armate, în caz de război sau agresiune împotriva țării, ia măsuri pentru respingerea atacului. Tot președintele este, potrivit Constituției, garantul suveranității, independenței naționale, al unității și integrității teritoriale a țării. El transmite mesaje către Parlament cu privire la principalele probleme ale cetățenilor săi, explică Nicolae Osmochescu.
Portalul Moldovacurată.md scrie că vicepreședintele Judecătoriei sectorului Botanica din capitală, Radu Țurcanu, refuză să indice în declarațiile de avere prețul autoturismelor pe care le deține. Familia sa este proprietară a două mașini, un Mercedes Benz și o Toyota Corola, ambele fabricate în anul 2010, dar cumpărate în 2011 și 2014. Pe de o parte, judecătorul spune că a indicat o singură dată valoarea lor, în declarațiile pentru anul în care acestea au fost cumpărate, de aceea nu le indică și în alți ani. Pe de altă parte, afirmă că prețul poate fi secret comercial, de aceea nu-l divulgă.
Portalul Agora.md citează pagina de internet Bright Side care a realizat un top al ţărilor pornind de la întrebarea: câte produse poţi cumpăra cu 20 de dolari, adică puţin peste 400 de lei. Aşadar, Republcia Moldova este în fruntea clasamentului. Aici, cu 20 de dolari, poţi cumpăra vin, pui, o pâine, legume – destule pentru o salată, mere şi ouă, deci, produse pentru o masa copioasă. Aproape la fel de generoase pot fi considerate Kazahstanul și Rusia. Totodată, cea mai scumpă ţară este Islanda, unde cu 20 de dolari poate fi procurat doar un pui.
Într-un comentariu pentru IPN, politologul Dionis Cenuşă se referă la decretul semnat de liderul de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk, prin care acesta a cerut „punerea în aplicare a rezultatelor referendumului din septembrie 2006”. Majoritatea populaţiei, potrivit plebiscitului, s-ar fi pronunţat pentru independenţa regiunii şi apropierea de Federaţia Rusă. În opinia autorului, armonizarea legislației regiunii cu cea a Rusiei, propusă prin decretul lui Șevciuk, are mai multe dedesubturi. În primul rând, Șevciuk vrea să convingă electoratul că procesul de integrare cu Rusia depinde de menținerea lui la putere. În al doilea rând, prin această mișcare, Șevciuk vrea să exercite presiuni suplimentare asupra Chișinăului. „Evident, decretul lui Șevciuk indică în mod repetat asupra faptului că Tiraspolul ignoră procesul de negocieri și intențiile de a identifica soluții pentru reintegrarea țării”, scrie Dionis Cenuşă.
Anticorupţie.md scrie despre faptul că averea părinților lui Veaceslav Platon a fost pusă sub sechestru. Avocaţii omului de afaceri au depus luni, 12 septembrie, patru cereri de recuzare a judecătorului Ghenadie Pavliuc, cel care urmează să examineze plângerile businessmanului împotriva mai multor încălcări admise de procurorul Andrei Băieșu. În timpul în care era mutat dintr-o sală de judecată în alta, Platon a reușit să răspundă la mai multe întrebări ale jurnaliștilor. Astfel, acesta a declarat că nu a depus încă mărturii în fața anchetei din SUA, că Vlad Plahotniuc și Ilan Șor i-au fost prieteni, iar acum, ultimul încearcă să dea vina pe el în dosarul miliardului furat pentru a se salva de închisoare. Întrebat dacă se simte în pericol, Platon a răspuns că trei dintre martorii în cazul furtului din sistemul bancar sunt deja morți.
