Campania „Aici este Europa Liberă” a revenit după un an în mai multe localităţi din ţară. În vara lui 2015 reporterii postului de Radio Europa Liberă au făcut turul Republicii Moldova, adică au mers în peste 20 de sate şi oraşe unde au dezbătut cu localnicii problemele cu care se confruntă aceştia.
Sâmbătă, 10 septembrie, autobuzul Europei Libere a ajuns în orașul Cahul, unde, la fel ca și în multe alte localități, oamenii constată că fenomenul migrației ia amploare. Localnicii spun că abandonarea localității și a familiilor este o consecință a neajunsurilor din comunitate - lipsa locurilor de muncă, infrastructura subdezvoltată, dar și felul în care se mișcă lucrurile la nivel național, pe plan social, politic și economic. Relatează Tamara Grejdeanu:
„Când auzim că următoarea familie pleacă, altă familie pleacă, și noi spunem bine, dar se va transforma Moldova într-o țară de bătrâni? Și atunci cine o să contribuie la plata contribuțiilor pentru întreținerea bătrânilor?”
Este întrebarea pe care Ana Caraman, directoarea Bibliotecii Raionale din Cahul, spune că o adresează tuturor tinerilor de la care află că nu-și mai văd rostul în oraș și pleacă peste hotare, în speranța unei remunerații mai bune. Ea este convinsă că birocrația înăbușă inițiativa tinerilor, de asta, pentru a-i reîntoarce acasă, acesta problemă trebuie rezolvată cu prioritate:
„Numai legi care să favorizeze tinerii, să poată deschide o afacere iar afacerea deschisă să poată merge înainte. Salariile sunt mici, un tânăr specialist care vine astăzi la bibliotecă primește 1300 de lei.”
Ajung cu microfonul Europei Libere și la piața din Cahul, un spațiu pe care oamenii așteaptă să-l vadă amenajat așa cum au văzut în țări străine, să nu mai fie nevoiți să stea cu zarzavaturile la pământ, îmi spune negustoarea, care a preferat să se prezinte Tatiana. De 11 ani, face naveta Italia-Cahul și zice că a ales această cale din simplu motiv că aici, nu poate câștiga suficienți bani, necesari pentru familie:
„Nici să mănânci nu-ți ajunge, nu încă să mai crești copii, să-i mai îmbraci, să mai plătești pentru școală. Acum mi-a spus că pentru o carte de teste, 70 de lei trebuie să dăm. La ce să stăm, la o mie de lei?
Europa Liberă Și în anii aceștia, în care plecați, reveniți, observați că ceva se schimbă aici?
„Aici nu se schimbă nimic, e tot mai rău.”
Europa Liberă: Dar cine credeți dumneavoastră că care putință să contribuie la schimbare, să pună umărul, dacă lumea pleacă?
„Nimeni, pentru că lumea se bazează doar pe sine însuși. Eu, de la cine să aștept ajutor, dacă nu am să fac eu singură. Am stat, am lucrat, și nu am dat nimic înainte, doar în urmă. Mă duc, fac o sumă de bani, vin-îmi cumpăr ceva și copiii îi întrețin.”
Tinerii, despre plecarea cărora se vorbește cu regret, au fost cei mai optimiști interlocutori pe care i-am întâlnit la Cahul. Majoritatea cred că migrarea în altă țară este cea mai simplă alegere posibilă, dar recunoaște unul din studenții Universității ,,Dunărea de jos” cu sediul la Cahul, pe nume Alexandru, și alegerea lor depinde de felul în care vor evolua lucrurile în țară:
„Ne confruntăm cu mai multe probleme, care sunt într-adevăr niște obstacole în calea tinerilor spre succes, printre care corupția, tot același cumătrism. ”
Europa Liberă: Dar pot tinerii face schimbarea? Ce i-ar determina să nu lase mâinile în jos?
„Cu siguranță tot viitorul este în tineri, pentru că ei sunt generațiile următoare, ei vor fi cei care vor împinge clasa politică care este astăzi, vor împinge oamenii care au funcție de conducere astăzi și vor veni din urma lor. Misiunea lor este să facă ceea ce nu au putut face până la ei, să se afirme altfel, să vină cu ceva nou, corect, care nu va permite să facem aceleași greșeli care s-au făcut până la noi.”
Prezentă la dezbaterea organizată de jurnaliștii Europei Libere, Valentina Carastan, primar de Slobozia Mare, a constatat și ea că zilnic pleacă din localitate familii, descurajate întâi de toate de salariile mici pe care le primesc aici:
„Baza primăriei, secretarii comisiilor locale, contabilii șefi, inginerii cadastrali, pleacă. Și vin acei tineri, stau câte un an și pleacă și ei, pentru că este inacceptabil să trăiești cu două mii de lei. Facem trotuare, facem case de cultură cu săli frumoase, amenajăm grădinițe, și totuși omul altfel vrea să trăiască.”
Din acest an, Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare experimentează un nou model de dezvoltarea locală în R. Moldova, prin implicarea băștinașilor plecați din sat în treburile localității. Astfel, spune Valentina Carastan, autoritățile locale, pentru prima dată, i-au căutat pe cei stabiliți peste hotare, au acum o bază de date și încearcă să inițieze o platformă de dialog. Chiar dacă nu pot miza pe reîntoarcerea migranților, sugestia experților pentru primari este să apeleze la relațiile, competența și priceperea lor.
