Linkuri accesibilitate

„Voi merge să votez, bineînţeles. Altfel se vor duce duşmanii şi vor birui tot duşmanii!”


La Soroca

La Soroca

La sfîrșit de săptămînă cu Europa Liberă, Valentina Ursu și interlocutorii săi localnici din Soroca, cu profesorul universitar Andrei Popa și omul de afaceri Ion Sturza.

Este pentru prima dată, în cei 25 de ani de independență a Republicii Moldova, când mai mult de 20 de prezidențiabili au luat startul în cursa pentru fotoliul de la Președinție. Experții sunt de părere că numărul mare de candidați antrenați sau aruncați în lupta electorală înseamnă și fărâmițarea voturilor. Dar sunt și voci care spun că într-o democrație adevărată câștigă cel mai bun. Despre cei care intră în bătălie, unii cu șanse reale, alții mai slab cotați vorbim la acest sfârșit de săptămână.

În preajma alegerilor prezidențiale directe care urmează să aibă loc la 30 octombrie Europa Liberă caută să afle ce fel de președinte își doresc cetățenii Moldovei și care ar trebui să fie prioritățile de bază ale activității următorului șef de stat. Popasul l-am făcut la Soroca și am pus această întrebare trecătorilor pe care i-am întâlnit ocazional.

La Soroca

La Soroca

„Noi trebuie omenia să o alegem. Să fie cetăţean al Republicii Moldova, să ridice economia, să deschidă întreprinderi pentru oameni, să-i întoarcă pe acei oameni deştepţi care îngrijesc bătrânii din ţările din Europa, oamenii cu studii superioare. Să-i întoarcă la locul de muncă, e învăţător – să fie în şcoală, e medic – să fie în spital.”

Europa Liberă: Pentru dumneavoastră contează dacă candidatul vine sprijinit de un partid sau dacă vine independent?

„Nu contează defel. Om să fie, care va ridica republica la un nivel mai înalt, să simtă poporul că este gospodar în ţara aceasta, un om deştept care retrăieşte pentru popor şi pentru pensionarii aceştia, şi pentru tineretul acesta, pentru copilaşii care cresc.”

„Să fie un om cu dragoste de oameni, om cu suflet, organizat, dacă a spus un cuvânt, să-l facă.”

„Să se ţină de cuvânt. Să nu se aşeze în avioane şi să se distreze. Sunt desfăţaţi şi veseli, dar sărmanii unii nu au de pâine. Aceasta e viaţă?”

Europa Liberă: Aici, la Soroca, am discutat cu foarte multă lume şi foarte mulţi au spus că nu vor merge să voteze.

„Trebuie de dus.”

„La votare trebuie de dus.”

„Trebuie de dus. Vor fi 20, 15, câţi vor fi ei acolo, trebuie de dus.”

„Unul din ei tot este oleacă mai bunişor ca altul, dar de votat trebuie, pentru că ţara atâţia bani cheltuie. Pentru ce? Şi al doilea, vreau să spun, las să se supere cine vrea pe mine, dar eu spun drept, nu-mi place mie că o parte din oameni care se numesc români, eu spun ceea ce sunt eu, eu sunt moldoveancă pe pământ moldovenesc.”

La Soroca

La Soroca

„Eu am întrebat-o pe mama mea: „Mamă, spune, mata ai trăit atunci şi acum, spune-mi, te rog, cine suntem noi?”. Şi mi-a răspuns: „Noi suntem români basarabeni’.”

„Nu era Basarabia, era Moldova. Ştefan cel Mare a luptat în 47 de războaie pentru Moldova. Cum m-am născut de atunci ştiu. Şi de aceea eu vreau, şi toată lumea, şi s-a luat de la aceasta şi s-a luat şi de la Pridnestrovia, că e Basarabia. Basarabia a fost şi s-a terminat. Moldova e.”

„Ştiţi de ce e aşa? Noi nu ştim istoria adevărată, ea a fost falsificată. Pe urmă, fiind matură, am început a citi, a căuta răspuns la întrebarea aceasta şi tot nu o ştiu până la capăt.”

„S-a luat înainte cu unire, s-a luat cu despărţire, cu nu ştiu ce acolo şi cu aceasta merg, şi cu aceasta luptă, şi cu aceasta câştigă. Dar nu s-a luat să vedem ce putem face pentru oamenii aceia, dar ce putem face pentru aceştia, haideţi cumva să fie totul bine. Iaca la aceasta trebuiau să se gândească şi atunci totul era bine. Dar aşa... Nu ştiu cu ce se va termina.”

Europa Liberă: Dacă veţi discuta cu următorul preşedinte care va fi a doua zi după 30 octombrie, ce i-aţi spune să facă, în primul rând? Ce sfat i-aţi da?

„Să fie om cinstit, modest, să nu umble cu suita aceea de păzire în jurul lui, să fie deschis faţă de toţi, să nu ascundă nimic.”

„Acel om care e liniştit, nu spune de altul rău, acela e om curat.”

Europa Liberă: Aici, la Soroca, discutăm în preajma bătrânului râu Nistru cât de importantă ar trebui să fie soluţionarea problemei transnistrene pentru următorul şef de stat. Reîntregirea celor două maluri ale Nistrului trebuie să fie o prioritate pentru următorul preşedinte?

Nistrul la Soroca

Nistrul la Soroca

„Da. Problema trebuie soluţionată şi numai la bine, şi numai pentru ambele maluri, fără politică. Aceasta e o problemă pe care ne-au băgat-o cândva în coastă cu politicul, dar la ziua de azi a ajuns la o problemă şi economică, şi chiar de neam.”

Europa Liberă: Dumneavoastră ce credeţi despre reîntregirea celor două maluri ale Nistrului?

„Eu vreau să vă spun că mi-a plăcut cum era înainte, unul pe altul se stimau. Nu trebuia să fie închise hotarele. Pur şi simplu, trebuie să se înţeleagă unul pe altul, eu cred.”

Europa Liberă: Cine unul pe altul?

„Între conducători numai, că poporul se înţelege unul cu altul.”

Europa Liberă: Care conducători?

„De la Pridnestrovia şi de la noi.”

„Aceasta de atâta s-a făcut, că Smirnov a vrut să fie preşedinte şi Snegur a vrut să fie preşedinte.”

„Da.”

Europa Liberă: Aceasta a fost 25 de ani în urmă. Acum cum se împacă cele două maluri? Cum pot fi ele împăcate?

La Soroca

La Soroca

„Oamenii se împacă bine, conducătorii se împacă rău. Să facă referendum ce o să vrea poporul – unire sau dezbinare. Referendum şi acolo, şi aici în acelaşi timp să fie.”

Pridnestrovia să fie aşa cum e Găgăuzia, să fie în componenţa Moldovei.”

Europa Liberă: Cine a dezbinat cel mai mult populaţia?

„Politicienii care sunt la conducere chiar şi acum.”

Europa Liberă: Ce mesaj aveţi pentru viitorul preşedinte?

„Să fie foarte consecvent în activitatea sa, iar pe masă să fie atât Biblia, cât şi Constituţia, şi legile ţării.”

Europa Liberă: Ştiţi când vor avea loc alegerile prezidenţiale?

„Era vorba pe 30 octombrie.”

Europa Liberă: Şi sunteţi pregătită să mergeţi să vă daţi votul pentru un candidat pe care îl susţineţi?

„Pe nimeni absolut nu trebuie. Lumea într-o mizerie trăieşte. Trăim foarte greu, medicamentele sunt scumpe, mâncarea e scumpă, dar noi ce pensie primim?”

Europa Liberă: Cine face schimbarea? Cine soluţionează problemele grave ale societăţii?

„Nimeni nu va face. S-au grămădit atâtea partide şi niciunul treabă nu face.”

Europa Liberă: Cum ar trebui să fie un preşedinte de ţară? Ce ar trebui el să facă ca să-l susţină cetăţenii?

„Să fie pentru ţară, să nu rămână copiii fără părinţi, să rămână cu bunicii.”

Europa Liberă: Dar acestea sunt obligaţiunile guvernului, ale Parlamentului.

„Eu cred că sunt şi ale preşedintelui.”

Europa Liberă: La 30 octombrie veţi merge să votaţi la alegerile prezidenţiale?

„Cred că da. Fiindcă e soarta noastră în mâinile noastre.”

Europa Liberă: Este persoană, personalitate care să vă insufle încredere, ajungând în fotoliul prezidenţial?

„Măcar că nu prea am încredere în ei, dar oricum mă voi strădui să iau o decizie corectă.”

Europa Liberă: E greu de luat decizia?

„E foarte greu la momentul actual.”

Europa Liberă: Ce calităţi trebuie să aibă persoana care să ajungă la Preşedinţie ca să vă insufle încredere?

„O persoană care trebuie să fie cu suflet mare, care să înţeleagă greutatea celor din jur. Să nu fie o persoană egoistă care să se gândească numai la dânsul şi la familia sa. De exemplu, pe mine mă doare durerea cuiva şi îmi pare că mai sunt ca mine.”

Europa Liberă: Şi ajungând în fotoliul prezidenţial, următorul preşedinte ce trebuie să rezolve, în primul rând?

„Trebuie să se gândească la clasa de mijloc care este, fiindcă pleacă tineretul. Dar de ce pleacă? Au studii, dar nu au perspectivă, nu au leafă.”

Europa Liberă: Dar un preşedinte nu poate rezolva problema locurilor de muncă şi a salariului bun.

„Trebuie să-şi aleagă echipa care să fie tot ca el, să nu se primească știuca, racul şi lebăda.”

Europa Liberă: E mai bine că aleg cetăţenii preşedintele sau era bine şi când era ales de către deputaţi în Parlament?

„50 la 50.”

„Nu văd că va fi mai bine. Pe cetăţeni îi duc cu zăhărelul, cu torbele înainte de alegeri. Aşa va fi şi aşa votează, că nu au demnitate.”

Europa Liberă: Admiteţi că votul încă mai poate fi cumpărat?

„Toată vremea a fost cumpărat şi acum tot va fi cumpărat. De acum s-a început. Care nu are finanţe nu poate să biruie în alegerile acestea.”

Europa Liberă: Banul va decide cine să fie şeful statului?

„Da. Banul şi Putin vor hotărî multe întrebări aici.”

Europa Liberă: Dar sunt importante aceste alegeri, care e miza lor?

„Nu se va schimba nimic cu venirea altui preşedinte. Tot va fi o marionetă de partea partidelor. Mai bine nu ar trebui preşedinte să fie. Dacă e ţară parlamentară, să fie ţară parlamentară, dacă aşa se numeşte ţara aceasta. Nu are el pârghii să rezolve probleme. Dacă ar fi numai două partide, dar aşa, când sunt o sumedenie de partide, toţi îl vor hărţui ca şi pe Timofti.”

Europa Liberă: Dar veţi merge să votaţi?

„Voi merge, bineînţeles. Altfel se vor duce duşmanii şi vor birui tot duşmanii.”

Europa Liberă: Ce candidat la președinție are şanse mai mari: care vine din rândul celor independenţi sau care vine din fruntea partidului?

„Acum îmi pare că din partea partidelor va fi. Şi nu e cel mai bun caz că partidele pro-ruse vor birui, cum se vede treaba.”

Europa Liberă: Ce sugestie aţi avea dumneavoastră?

„Că au trebuit să se unească toţi împreună, să caute un candidat care să fie al majorităţii populaţiei. Trebuie să fie un preşedinte al tuturor, majoritatea să-l susţină şi să tindă spre Uniunea Europeană şi spre unire.”

„Ce preşedinte de ales? Nu ai pe cine alege.”

Europa Liberă: Sunt mulţi candidaţi.

„Mulţi. Şi care sunt la putere au fost şi acum iar vor. Acum tot politicienii se aleg din toate partidele tot ei. Aşa că nu ştim ce să alegem.”

Europa Liberă: Dar veţi merge să votaţi?

„Am să mă duc.”

Europa Liberă: Va fi o diferenţă între preşedintele care a fost ales de deputaţi şi cel care va fi ales de popor?

„Nu va fi nicio diferenţă, fiindcă norodul nostru tot votează şi tot vede că nu e bine şi tot una şi aceeaşi votează.”

Valentina Ursu

Valentina Ursu

Europa Liberă: Bine, dar până acum şeful statului era votat în Parlament de către deputaţi. Acum îl votaţi dumneavoastră, cetăţenii. E o diferenţă?

„Este o diferenţă. Numai să vedem poporul ce va alege. Vorbeşte lumea acum de politică, dacă ar fi Lukaşenko aici.”

Europa Liberă: Doriţi un preşedinte cum este Lukaşenko? Un preşedinte dictator, un preşedinte democrat?

„Să facă ordine. În ţară să fie ordine.”

Europa Liberă: Vreţi un tătucă?

„Nu. Să iasă să vorbească cu lumea, să nu şadă ascuns şi să ia deciziile la ora 3.00, noaptea, gata am ales guvernul. Numai în Moldova se poate face aşa ceva, în altă parte nu e nicăieri.”

Europa Liberă: Dacă dumneavoastră aţi fi şef de stat, ce aţi face în Moldova?

„M-aş gândi pentru norod să fac bine. Nu avem de lucru.”

Europa Liberă: Preşedintele nu dă locuri de muncă.

„De ar da preşedintele ucaz că trebuie oamenii instalaţi la lucru, va fi bine.”

***

Bătălia pentru alegerile prezidențiale se ascute tot mai mult, iar candidații par să-și fi creionat strategia electorală ca mesaj și acțiune. Despre miza și importanța acestui scrutin am discutat și cu Andrei Popa, doctor habilitat în economie, care de zece ani exercită funcția de rector al Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul.

Andrei Popa

Andrei Popa

Andrei Popa: „Fiecare cetăţean alege liderul ţării precum îl vede el. Şi, respectiv, are importanţă şi personalitatea candidatului, precum şi potenţialul acestui candidat de a organiza şi măcar de a impulsiona rezolvarea lucrurilor care se întâmplă în ţara noastră.”

Europa Liberă: Dar un preşedinte nu are atât de multe împuterniciri ca să rezolve multiplele probleme cu care se confruntă societatea moldavă.

Andrei Popa: „Dar are importanţă că preşedintele ţării este ales de întreg poporul. Şi aceasta este expresia suveranităţii şi voinţei colective, care nu poate fi în niciun fel desconsiderată. Preşedintele ales printr-un vot detaşat de către alegători are ce spune şi are şi ce impune, fiindcă este reprezentantul voinţei poporului exprimată direct prin acest vot.”

Europa Liberă: Într-un stat parlamentar, semiparlamentar, semiprezidenţial, de unde ar trebui să înceapă preşedintele? Să fie unul democrat? Să fie unul cu autoritate? Să fie cu frâiele în mână şi cu metode mai dictatoriale? Pentru că cetăţenii vor un fel de tătucă să aibă.

Andrei Popa: „Aceasta este cea mai complicată întrebare. Viziunea asupra persoanei care conduce ţara, de fapt, şi reflectă gradul de educaţie a cetăţeanului, viziunile lui, nivelul de inteligenţă. Fiecare transmite prin acest vot voinţa sa către acea persoană pe care o

A vota pentru cineva înseamnă a face o tranzacţie, în sensul frumos al cuvântului, de delegare a puterii mele de a decide către această persoană...

consideră că este mai potrivită în funcţia de preşedinte, în funcție de gradul de educaţie, de perceperea cine este această persoană, dar şi mai mult, de perceperea valorii personale, fiindcă a vota pentru cineva înseamnă a face o tranzacţie, în sensul frumos al cuvântului, de delegare a puterii mele de a decide către această persoană, cât de liber se simte fiecare alegător, cât de independent şi cât de mult îşi preţuieşte votul… Dând răspuns la aceste întrebări, cred că se va profila şi portretul unui preşedinte.”

Europa Liberă: Ţinând cont de gradul de cultură politică din societate şi această insistenţă a multor alegători că vor un preşedinte care să bată cu pumnul în masă, cum ar trebui să se comporte şeful statului într-un stat sărac, într-un stat măcinat de separatism, de instabilitate politică?

Andrei Popa: „Oricum, într-o ţară care este bântuită de atâtea spirite sunt o mulţime de poziţii. Acest preşedinte trebuie să aibă capacitatea să echilibreze aceste poziţii, fiindcă noi suntem, totuşi, într-un stat care trebuie să rezolve aceste probleme. Iar dacă vom încerca să-i dăm cuiva dreptate astăzi, mâine vom revedea această dreptate în favoarea altcuiva, cum se mai întâmplă pe la noi, nu vom mişca lucrurile din loc. Este complicată, de aceea şi responsabilă această poziţie de preşedinte care anume îşi dă acceptul să preia această responsabilitate deloc uşoară de a împăca toate aceste spirite, toate aceste viziuni. Şi cred că ceea ce ar trebui să conducă această persoană care doreşte să candideze, cel puţin, la funcţia de preşedinte, este acea idee naţională.”

Europa Liberă: Ideea naţională sau lipsa ei?

Andrei Popa: „Iar această idee naţională sau lipsa ei urmează a fi foarte repede identificată, deoarece acum nu ne mişcăm înainte, pentru că nu ne-am cristalizat această idee naţională care ne-ar uni în jurul ei.”

Europa Liberă: E suficient să zici un stat prosper, un stat care vrea să parcurgă această cale de integrare europeană? E suficient să faci aceste promisiuni?

Andrei Popa

Andrei Popa

Andrei Popa: „Eu, când vorbesc de idee naţională, nu am în vedere declaraţiile, am în vedere motivele reale care pun în mişcare ceva. Atunci când copilul meu este bolnav, eu am ideea să îl salvez. Atunci când nu am de mâncare, eu am o idee fixă de a câştiga sursele necesare ca să-mi procur această mâncare. Deci, acestea sunt nişte motive foarte şi foarte palpabile. Astfel ar trebui să fie ideea naţională, ceea ce ne trebuie cel mai mult, nu declaraţii, de ce avem nevoie ca să trăim, acel ceva care ar fi echivalent cu pâinea, cu apa, cu electricitatea, cu gazul, cu sănătatea.”

Europa Liberă: Într-un stat ca Republica Moldova, se înghesuie foarte mulţi să ajungă în fotoliul prezidenţial, ştiind că pâinea aceasta nu se mănâncă atât de uşor. De ce râvnesc atât de insistent şi înverşunat să ajungă în fruntea ţării zeci de candidaţi?

Andrei Popa: „Eu cred că este bine. Suntem o ţară democratică, fiecare este liber să candideze, să încerce.”

Europa Liberă: Pentru alegător din mulţi e mai uşor să aleagă sau când, totuşi, e lista mai mică, pe listă sunt mai puţini candidaţi?

Andrei Popa: „Pentru alegător nu pot să fie mulţi. Alegătorul îl alege pe acel care îi este lui cel mai potrivit, adică pe unul.”

Europa Liberă: Dar ideea că din cel mai mare rău se alege răul mai mic e valabilă?

Andrei Popa: „Şi aceasta este un fel de tocmeală cu conştiinţa personală. Noi trebuie să-l alegem pe cel care este potrivit, după nişte criterii sincere faţă de tine însăţi, ce este util şi pentru tine, pentru familia

Noi ne alegem medicul, cel mai bun specialist care dorim să ne trateze eficient. Tot aşa trebuie să ne alegem şi politicianul ...

ta şi pentru ţara ta, ce este adevărat pentru tine. Aici trebuie să fim egoişti în sensul frumos al cuvântului, fiindcă eu dau puterea mea de a decide cuiva, el va decide în locul meu, nu în locul vecinului, nu în locul persoanei de vis-a-vis. Şi eu trebuie să am încredere că el va decide aşa cum aş decide eu.

Noi ne alegem medicul, cel mai bun specialist care dorim să ne trateze eficient. Tot aşa trebuie să ne alegem şi politicianul care profesionist va răspunde doleanţelor noastre şi în priceperea sa va rezolva problemele pe care tot noi le-am creat. Noi trebuie să înţelegem că nu el este persoana care trebuie să descurce toate iţele pe care noi cu toţii le-am creat. Prin ce? Prin votul nostru din perioadele precedente.

Cred că nu am gândit suficient de bine cui am dat votul nostru. De aceea, este o posibilitate acum, prin acest vot foarte responsabil al persoanei care reprezintă direct voinţa fiecărui alegător, să demonstrăm că deja am însuşit lecţia, lecţia că votăm responsabil.”

Europa Liberă: Şi după ce i-aţi făcut portretul-robot al următorului şef de stat, să vă întreb trei probleme prioritare asupra cărora ar trebui să se concentreze următorul preşedinte.

Andrei Popa: „Problema numărul unu este educaţia. Toată sărăcia, tot dezmăţul sau neclarităţile, inconvenienţele care se întâmplă în societate sunt de la o lacună şi o lipsă în educaţie la toate nivelele, de la grădiniţă şi până la adânci bătrâneţe. Şi mă refer aici nu la obţinerea diplomelor de studii, ci la o educaţie atât profesională, cât şi la o educaţie general-umană, socială. Aceasta este prima prioritate pentru un preşedinte, deoarece el veghează ce se întâmplă, de fapt, cu sufletul naţiunii.

A doua prioritate este maximizarea responsabilităţii structurii care se numeşte stat. Statul nu trebuie să fie ceva rupt de la pământ, nu trebuie să fie ceva elitar, ci trebuie să fie ceva responsabil. Respectiv, cea de a doua prioritate este responsabilizarea tuturor nivelelor structurilor statului, adică a acestor ofiţeri publici, începând de la primăria localităţii şi finalizând cu autorităţile publice centrale. Şi a treia este încotro trebuie să ne îndreptăm priorităţile de colaborare economico-socială.”

Europa Liberă: Şi răspunsul dumneavoastră care e? Încotro Moldova?

Andrei Popa: „Acolo unde nu am fost deportaţi, acolo unde nu ni s-au impus embargouri, silindu-ne ca, în condiţiile embargoului, să facem prietenie, acolo unde ni se oferă cunoştinţă, cunoaştere şi egalitate. Aceasta este Uniunea Europeană. Relaţia cu Rusia trebuie să fie foarte şi foarte bună în aspect economic, social, dar, în primul rând, pe principii de egalitate. Politica fratelui mai mare cred că urma a fi demult stopată, închisă şi îngropată.”

Europa Liberă: Mulţi discută şi despre felul cât de mult poate fi votul conştient şi cât de uşor poate fi votul cumpărat.

Andrei Popa: „Sunt complicate, de fapt, toate combinaţiile maşinăriei acestea politice. Nu este cazul să mă implic în descifrarea lor, nu totul poate fi vândut şi nu totul poate fi cumpărat. Sunt nişte lucruri care nu se negociază. Şi cred că scrutinul electoral ar trebui să facă parte din categoria acestor lucruri care nu se negociază. Poţi să convingi alegătorul de ideile pe care le ai, poţi să intri în discuţie şi în polemică cu el, dar dacă cumperi, în primul rând, va fi un vot nedurabil. Tot acel care a votat contra plată, să zicem aşa, mâine va fi acela care va aduce destabilizarea, deoarece nu este nicio garanţie că nu se va găsi peste noapte altcineva, cu preţ mai bun, care ar impune alte reguli de joc. Şi, în fond, astăzi şi suntem martori la ceea ce se întâmplă. Haideţi să nu fim vânzători, cumpărători de voturi, ci să fim alegători conştienţi...”

* * *

Așa cum spuneam, la alegerile prezidențiale din 30 octombrie s-au înscris zeci de candidați care vor lupta pentru a-l succeda pe Nicolae Timofti. Confuzie și conflict, așa comentează atmosfera electorală fostul premier Ion Sturza.

Ion Sturza

Ion Sturza

Ion Sturza: „Am impresia că cineva în mod artificial ne menţine în această stare de confuzie, de conflict. Între timp, alte lucruri demarează în trombă.”

Europa Liberă: Cine e acel cineva care încearcă să menţină această situaţie tensionată, fierbinte?

Ion Sturza: „Noi foarte mult timp ne-am ascuns sub litere, dar acum nu au mai rămas litere, este o singură literă, „P” sau domnul Plahotniuc. A devenit deja banal să o spunem, controlează totul şi toate, deşi e o iluzie. În jurul lui s-a creat o echipă de băieţi deştepţi, nu neapărat şi patrioţi ai Republicii Moldova, care îşi joacă jocul lor şi îl manipulează, dar şi delapidează activ bani.”

Europa Liberă: A propos, va fi cea mai scumpă campanie electorală?

Ion Sturza: „Resurse vor aloca destul de multe toate taberele şi nu neapărat numai financiare, dar şi umane. Iarăşi, va fi lupta cea de pe urmă, lupta pe viaţă şi moarte, dar pentru o ţintă falsă.”

Europa Liberă: Când v-am întrebat dacă va fi cea mai scumpă campanie electorală, mă refeream şi la faptul dacă cineva va mai îndrăzni să cumpere votul cetăţenilor.

Ion Sturza: „Se va încerca să se manipuleze cu votul cetăţenilor. Întotdeauna aceste colete, pachete electorale vor fi binevenite, oamenii le vor lua şi vor vota aşa cum consideră ei necesar. Adevărul e că această campanie de PR, care a fost lansată de către guvernanţii de la Chişinău, este extrem de costisitoare şi mi se pare că deja este făcută pe credit. Nici măcar agonisirile din muncă asiduă din anii trecuţi nu sunt de ajuns ca să plăteşti milioane pentru lobby-ştii din Statele Unite ale Americii. O ţintă absolut falsă: din subsolurile site-urilor americane se decide ce trebuie să fie făcut în Republica Moldova.

În genere, politica în Republica Moldova a devenit extrem de scumpă, la alegerile parlamentare, care au avut loc anul trecut, per votant s-a cheltuit mai mult decât în orice ţară din Europa. Nu ştiu în ce măsură economia acestei ţări, economiile populaţiei mai sunt astăzi capabile să acopere aceste cheltuieli.”

Europa Liberă: Cât de mult contează cine va ajunge în jilţul şefului statului? Atribuţiile preşedintelui sunt destul de clar prevăzute în Legea Fundamentală a Republicii Moldova. În Constituţie, există, bineînţeles, o amplă dezbatere asupra rolului acestei funcţii, există, unii spun, şi ambiguităţi, şi nelămuriri funcţionale. Însă, de principiu, se cunoaşte cu ce ar trebui să se ocupe şeful statului.

Ion Sturza: „Sunt tentat să vă răspund foarte cinic: va ajunge cel care va fi dorit de către domnul Plahotniuc. Cam aşa se prefigurează situaţia.”

Europa Liberă: Şi aceasta în pofida faptului că cetăţenilor li s-a redat acest drept să-şi aleagă preşedintele?

Ion Sturza: „Aceasta e o iluzie. Deşi, dacă e să răspundem serios şi cu responsabilitate, bineînţeles că alegerile directe ale preşedintelui, indiferent de împuterniciri, îi dau o legitimitate cu mult mai mare şi va fi unica persoană politică care va avea legitimitate. Pentru că, sincer vorbind, astăzi nici Parlamentul nu e legitim, din simplul motiv că a fost reconfigurat foarte brutal guvernul, care a fost desemnat aşa cum a fost desemnat. Deci, un preşedinte ales de întreg poporul va avea cel mai înalt grad de legitimitate şi va avea întotdeauna posibilitatea să se adreseze direct către popor pentru a fi susţinut în anumite demersuri politice.”

Europa Liberă: Ţinând cont de atribuţiile pe care le are astăzi şeful statului, ar putea să facă mai mult decât au făcut până acum preşedinţii?

Ion Sturza: „Diferiţi preşedinţi am avut. Am avut unul extrem de activ şi profund neconstituţional în tot ce a făcut, cum a fost Vladimir Voronin. Doar în arhiva guvernului există peste 5000 de indicaţii ale preşedintelui Voronin care nu sunt constituţionale. La Procuratură sunt vreo 600 de indicaţii în scris, fixate în „catastifele” de acolo, iarăşi, neconstituţionale. Dar Voronin avea, cel puţin, o justificare, el era preşedintele unui partid care era la guvernare, avea majoritatea absolută în ţară şi putea să-şi impună orice dorea dumnealui. L-am avut pe domnul Timofti, care a

Un preşedinte cu o legitimitate dată de întreg poporul, inteligent şi abil, care are în spate şi o forţă politică adecvată, ar fi de dorit ...

considerat din start că funcţia de preşedinte nu este una politică, este una simbolică, el s-a preocupat mai mult de protejarea Constituţiei. Şi a „protejat-o” aşa de tare că, până la urmă, a fost, prin deciziile Curţii Constituţionale, schimonosită şi compromisă total… Deci, sunt diferite moduri de a aborda.

Dar un preşedinte cu o legitimitate dată de întreg poporul, inteligent şi abil, care are în spate şi o forţă politică adecvată, ar fi de dorit aceasta să fie și în Parlament, ar fi o forţă care ar putea să schimbe nu numai la faţă, dar şi ca esenţă Republica Moldova.”

Europa Liberă: Ion Sturza, ca alegător, va vota în Republica Moldova sau în afară?

Ion Sturza: „Nu ştiu unde voi fi la momentul dat, dar, la sigur, voi încerca să-mi exercit dreptul meu de a vota.”

Europa Liberă: De ce v-am pus această întrebare? Pentru că în România miza alegerilor prezidenţiale s-a transformat, să zic aşa, în miza românilor care muncesc peste hotare. Şi din Republica Moldova aproape un milion de cetăţeni sunt plecaţi în străinătate. Ei sunt potenţiali alegători, ce va fi cu acest milion de voturi, domnule Sturza?

Ion Sturza: „Am aflat şi eu cu stupoare că moldovenii au devenit mai mulţi din 1992 încoace, cu vreo 300-400 de mii. Suntem vreo 4 milioane de cetățeni, dintre care vreo 3,2 milioane sunt votanţi. Nimeni nu ştie câţi cetăţeni au rămas în Republica Moldova. Deşi sunt nişte estimări pe indicatorii indirecţi că ar fi vreo 2,5-2,6 milioane de cetăţeni.”

Europa Liberă: Dar, necunoscând acest număr, unii anticipează că s-ar putea din start să fie fraudate alegerile.

Ion Sturza: „Bineînţeles că cel care are acces la numărul de facto de cetăţeni, la datele individuale ale cetăţenilor poate frauda, dar nu cred că într-o măsură definitorie.”

Europa Liberă: Ce fac acei care se află peste hotare? Vor fi activi? Vor venit la urne?

Ion Sturza: „Nu vor veni la urne. Vor veni în proporţie foarte mică. Dacă vorbim de aproximativ 1 milion de cetățeni plecați, chiar şi Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene a dat o estimare la circa 800 de mii, care este cea mai realistă astăzi cifră dată de autorităţi, într-o proporţie foarte mică vor veni.”

Europa Liberă: Şi în lipsa acestor voturi, cine va decide soarta scrutinului prezidenţial din Moldova?

Ion Sturza: „Vor decide cei care astăzi se află la pârghiile puterii la Chişinău, inclusiv prin manipularea directă, prin propagandă, prin mass-media, prin autorităţile locale. Ar fi o iluzie să spunem că noi putem să ne aşteptăm la nişte alegeri libere, independente, transparente în Republica Moldova.”

Europa Liberă: Miza geopolitică va fi pusă în capul mesei?

Ion Sturza: „Abordarea aceasta geopolitică deja a devenit un termen extrem de scârbos…”

Europa Liberă: Dar oricum unii dintre potenţialii candidaţi vor încerca să spună că Republica Moldova trebuie fie mai aproape de Federaţia Rusă şi Uniunea Vamală, iar alţii vor spune că trebuie să aibă aliaţi fideli NATO, SUA şi UE.

Ion Sturza: „Și potenţialii candidaţi se uită pe nişte sondaje care arată această falie, această divizare dramatică între cei pro-Vest sau pro-Est, un lucru care stârneşte doar tristeţe. Și vor încerca să tragă foloase: unii se vor poziţiona candidatul Washingtonului, alţii candidatul Moscovei. Dacă lucrurile vor merge aşa, atunci, bazându-ne pe ultimele sondaje, putem spune cu certitudine că un candidat pro-Est va câştiga alegerile prezidenţiale în Republica Moldova.”

Europa Liberă: Va fi un vot conştient, ţinând cont de faptul că lumea trăieşte în sărăcie? Cum să se dezmeticească alegătorul pentru cine să-şi dea votul?

Ion Sturza: „Eu mizez, totuşi, pe intuiţia poporului. Nu întotdeauna, chiar în condiţiile unei propagande foarte active sau în condiţiile unei coruperi masive a populaţiei, votul a fost anticipat, reieşind din cheltuielile pentru acest vot. Poate că, totuşi, intuiţia poporului va fi să aleagă un candidat mai puţin afiliat guvernării actuale. Pentru că, dacă vom alege un preşedinte, eu întotdeauna încerc să fiu un pic mai realist, care ar crea un minim de disconfort actualei guvernări – care a monopolizat, practic, tot şi toate în Republica Moldova – nu ar fi bine nici pentru democraţia din Republica Moldova, dar nici modelul care ne este impus de această guvernare nu este optim pentru ţara noastră, de stoarcere a resurselor în interesele private ale cuiva... Nu poţi ţine 2,5 milioane de oameni în ţară şi 1 milion în afară ostatici ai mofturilor tale, care depind, în mare măsură, de starea ta psihică sau fizică.”

Europa Liberă: În această campanie electorală prezidenţială vor fi atacate problemele sau candidaţii?

Ion Sturza: „Candidaţii. Din păcate, chiar şi cele mai nobile lozinci antioligarhice, antistat capturat ş.a.m.d. au devenit, datorită frecvenţei pronunţării lor, deja banale şi puţin receptate de către populaţia Republicii Moldova. Va fi multă bâlbâială geostrategică, orientare ş.a.m.d. Dar, să fim sinceri, campaniile electorale, indiferent că ele sunt în Statele Unite ale Americii sau sunt în Moldova, nu sunt bazate pe programe, viziuni, valori, sunt bazate pe nişte lozinci care trebuie să atingă sau să nu atingă anumite sentimente ale alegătorului. Aici, în zona această va fi, cred, şi Republica Moldova. Eu mă mir de tenacitatea moldovenilor în a spera.”

Europa Liberă: Păi, speranţa moare ultima... Şi cu aceasta se mai împacă lumea.

Ion Sturza: „Exact. Totuşi, orice scrutin este întâmpinat cu atâta entuziasm, cu atâtea aşteptări, cu atâtea înverşunări.”

Europa Liberă: Aşteptări exagerate, ca după aceasta să urmeze decepţia mare?

Ion Sturza: „Şi noi chiar exagerăm. Închipuiţi-vă că vom propulsa un candidat la funcţia de preşedinte, care, de fapt, e din categoria „muscă”, dar trebuie să se bată cu cineva din categoria „elefant” sau „taur”. Şi va fi o mare deziluzie, că nu se va livra mai nimic sau foarte puţin. Noi, iarăşi, construim acest balon al aşteptărilor, care se va sparge foarte

Vreau să văd oamenii care, totuşi, fac un proiect de lungă durată în politica din Republica Moldova...

rapid, în primele două-trei luni. În loc să ne ocupăm de o muncă foarte ingrată de a construi un sistem politic, un partid politic, de a încerca să-l finanţăm, să-l construim din oamenii pe care îi avem, cu relele, bunele lor ş.a.m.d. Să-l văd eu pe cel care astăzi are curajul şi are ambiţia să facă un proiect, cel puţin, pe termen mediu.

A trăi cu iluzia că într-o noapte vom fi prezidenţi şi vom uita de coşmarul de a crea un partid, de a-l finanţa şi de a face politică, stând confortabil la Condriţa, izolat între privighetori, aceasta nu e a face politică, noi nu avem nevoie de aşa ceva. Din păcate, suntem nevoiţi să alegem din ce este. Dar eu vreau să văd oamenii care, totuşi, fac un proiect de lungă durată în politica din Republica Moldova.”

Europa Liberă: Dar care ar trebui să fie prioritatea numărul unu a noului şef de stat al Republicii Moldova?

Ion Sturza: „Pe mine foarte mult mă descurajează şi mă întristează această falie interetnică. Noi putem fugi de oricine, numai nu putem fugi de vecini şi de geografie. Astăzi unii ne uităm la Moscova, alţii ne uităm la Washington, dar geografia ne spune să ne uităm la ceea ce avem noi în jurul nostru. Sau noi vrem să fim români, dar, în acelaşi timp, trebuie să conlocuim cu găgăuzii, cu bulgarii, ruşii. Deci, există această falie. Şi ce am observat eu în ultimele zile la Chişinău, indiferent ce spui tu, ce atitudine ai luat, numai dacă eşti Ivanov sau eşti Ionescu, deja eşti catalogat şi eşti negat. Eu cred că un preşedinte ar trebui să încerce cumva să acopere această falie. În al doilea rând, cu suportul opiniei publice, să încerce să dezmembreze acest sistem oligarhic care există astăzi în Republica Moldova şi care nu are nimic comun cu interesele cetăţenilor Republicii Moldova. Nu cu o salvă de tun, nu cu bomba atomică aruncată pe nu ştiu ce oficiu din Chişinău, treptat, pas cu pas, tenace, să aducă altă modă de a guverna ţara. Noi niciodată nu vom putea elimina corupţia total, incompetenţa sau să aducem nu ştiu ce performanţe în managementul statului, lucrurile acestea vor fi şi va fi o luptă permanentă între bine şi rău. Dar să încercăm să eliminăm răul absolut care s-a abătut peste Republica Moldova.”

Europa Liberă: De ce Moldova are separat atâtea persoane bune, personalităţi, oameni de încredere, iar când să se adune grămăjoară eşuează?

Ion Sturza: „Răspunsul cel mai banal este că suntem oameni cu rânză. Cred că suntem oameni fără valori, fără caracter. Şi eu am fost invitat, într-o formă sau alta, şi vă spun aceasta în premieră, să fiu mediator într-un anumit segment politic pentru a identifica un candidat, pentru a avea o poziţie comună, însă foarte repede am ajuns la concluzia că de la mine se doreşte ca un anumit candidat să fie susţinut şi promovat şi nu de a găsi o soluţie comună. Și atunci eu mi-am declinat această implicare ingrată pentru a face lucrurile acestea. Fiecare consideră că el este cel mai bun. Fiecare consideră că el este soluţia. Noi demult ne-am dezvăţat să lucrăm în echipe, să putem să cedăm unul altuia, să putem să identificăm cea mai bună soluţie. Poate este şi caracterul nostru naţional, dar poate este şi lipsa noastră de cultură, de a comunica, lipsa de toleranţă. Şi aceasta se vede şi în modul cum ne comportăm în societate, în familie, în relaţiile interetnice, cum ne comportăm în relaţiile de gen ş.a.m.d. Este o problemă pe care nu poţi să o scoţi peste un an. Noi prea mult am mizat pe nişte lucruri raţionale care în politică foarte rar se întâmplă. Dreapta nu va avea niciun fel de candidat comun, fiecare se va bate pe cont propriu. Chiar dacă, eventual, în turul doi va ieşi un candidat mai mult sau mai puţin agreat al dreptei sau un candidat naţional, ceilalţi nu-l vor susţine sub nicio formă. Am vrut să fie mai bine, dar s-a primit ca de obicei.”

Europa Liberă: Până la 30 octombrie, data fixată pentru alegerile prezidenţiale, se poate vorbi despre un scenariu sau despre posibile scenarii?

Ion Sturza: „Despre posibile scenarii. Nu cred că cineva astăzi are o soluţie finală, nici de o parte, nici de cealaltă. Situaţia, în mare măsură, este influenţată şi de factorul extern, de cum vor privi Republica Moldova partenerii externi. Eu nu am exagerat când am spus că am un sentiment că la Chişinău nu se doreşte un program cu FMI. La aceeaşi concluzie au ajuns şi partenerii noştri din exterior. Va influenţa situaţia din România, a doua tranşă a creditului, acum este un respiro. Da, va influenţa şi aceasta, dar și în ce măsură se va implica Federaţia Rusă în alegerile din Republica Moldova.”

Europa Liberă: Dar ar fi interesată să se implice?

Ion Sturza: „Ea se implică permanent, pentru că are un agent de influenţă, care este Dodon şi care este o extensie a politicii Kremlinului la Chişinău. Vedeţi că şi acolo au loc schimbări destul de esenţiale în structura aparatului de stat şi a administraţiei preşedintelui. Va fi aceasta o parte în continuare de activitate a serviciilor speciale ruseşti sau va fi o parte din politica externă? Sunt multe necunoscute în această ecuaţie din toamnă. Dar configuraţia finală sau deciziile finale, în proporţie foarte mare, va depinde de ce ambiţii mai are domnul Plahotniuc.”

XS
SM
MD
LG