Linkuri accesibilitate

Ruxanda Glavan: „Ne-am propus ca în următorii patru ani să reușim să renovăm integral baza auto a serviciului de urgență prespitalicească”


Ruxanda Glavan

Ruxanda Glavan

Un interviu cu ministrul sănătății despre Programul Național de Dezvoltare a Asistenței Medicale de Urgență.

Guvernul a aprobat Programul Naţional de Dezvoltare a Asistenţei Medicale de Urgenţă pentru anii 2016 – 2020. Documentul prevede consolidarea şi modernizarea continuă a serviciului de urgenţă, precum şi crearea unui sistem integrat de acordare a ajutorului în cazuri de urgenţă, a declarat Europei Libere, Ruxanda Glavan, ministra sănătătii.

Ruxanda Glavan: „După luni întregi de muncă în diferite grupuri de profesioniști, am reușit să finalizăm și să aprobăm în guvern acest document, un document extrem de important…”

Europa Liberă: …Programul național de dezvoltare a asistenței medicale de urgență?

Ruxanda Glavan: „Da. Acest program este, de fapt, o linie directorie, este viziunea guvernului, nu doar a Ministerului Sănătății, dar a mai multor ministere care și-au asumat anumite responsabilități pentru măsurile pe care trebuie să întreprindem, în care termeni și cum să reușim să facem lucruri în paralel, în așa mod ca impactul să fie resimțit de cetățean maximal rapid.

Primul lucru care ne-a impus să ne grăbim a fost situația deplorabilă a bazei tehnico-materiale și a resurselor umane în urgența prespitalicească. Nu poți vorbi despre timpi reduși de așteptare a ambulanței sau despre o calitate foarte bună de acordare a asistenței medicale urgente, atunci când, în loc de 450 de ambulanțe, țara are 355. Deci, din start serviciul este cu 30% subdotat. Iar din cele 355 de ambulanțe, 18-20% au o uzură de 50% și restul sunt, practic, sută la sută uzate. Ceea ce înseamnă că sunt depășite, sunt periculoase, respectiv, nu sunt dotate din punct de vedere tehnic așa cum ar trebui.

Am vrut să înțelegem de ce s-a întâmplat acest lucru pentru că investiții sporadice au existat: în 2014 s-au cumpărat 40 de ambulanțe, în 2011, în 2009. Și am ajuns la concluzia că, atunci când statul face investiții mici pentru că nu are bani, și rezultatele sunt sub așteptări. Primul lucru pe care ni l-am propus este ca în următorii patru ani să reușim să renovăm integral baza auto a serviciului de urgență prespitalicească. Aceasta înseamnă efort financiar mare pentru a cumpăra 450 de ambulanțe noi, câte 100 în medie pe an, lucru pe care planificăm să-l realizăm chiar începând cu iarna anului 2017.”

Europa Liberă: Dar supărați alte ministere care au și ele nevoie de investiții și nu de investiții modeste. Și ei cer, precum cereți și dumneavoastră, bani mai mulți.

Ruxanda Glavan: „Noi nu luăm din bugetele altor ministere. Noi am planificat finanțarea acestui program. Și oricum avem încă un deficit destul de mare, trebuie să identificăm surse ca să îl acoperim. Aici vom conta mult și pe ajutorul partenerilor externi, și pe eventuale împrumuturi din străinătate. Dar am planificat resurse financiare din bugetul de stat la componenta ocrotirii sănătății și din viitoarele acumulări în fondurile de dezvoltare ale Companiei Naționale de Asigurări în Medicină.

Totodată, atunci când vorbim despre faptul că și alții și-ar dori programe naționale, nu au decât să demonstreze că acestea sunt o prioritate pentru stat. Or, urgența prespitalicească este o misiune a întregului stat, așa cum sunt pompierii, cum este poliția. Aici nu putem vorbi despre amânarea priorităților.”

Europa Liberă: Dar acest program, pe care l-ați aprobat în cadrul guvernului, are și menirea de a îmbunătăți accesul populației la servicii medicale de urgență de calitate. Omul aceasta așteaptă, atunci când ajunge la urgență, să i se acorde ajutorul medical de care are nevoie și să meargă acasă pus pe picioare, sănătos.

Ruxanda Glavan: „Obiectivul nostru este să reducem, cel puțin cu 10%, mortalitatea prin urgențe în primele 24 de ore. Acest lucru se poate realiza dacă, atunci când omul are nevoie de o ambulanță, echipajul

În municipiul Chișinău, o ambulanță, în loc să deservească 8000 de pacienți, deservește 13.000 de pacienți, și timpul de așteptare, în loc de 20-40 de minute, ajunge și până la 1,5 ore ...

vine la el în timpul necesar. Această problemă există, mai ales în municipiul Chișinău, unde o ambulanță, în loc să deservească 8000 de pacienți, deservește 13000 de pacienți, și timpul de așteptare, în loc de 20-40 de minute, ajunge și până la 1,5 ore. Lucru absolut inacceptabil, care ne impune să venim cu aceste măsuri dure și cu presiune financiară, până la urmă.”

Europa Liberă: Dar ajunge ambulanța în Moldova profundă, în acele localități uitate?

Ruxanda Glavan

Ruxanda Glavan

Ruxanda Glavan: „Să știți că la nivelul țării, în raioane, dotarea cu ambulanțe este un pic mai bună. Și atunci, chiar dacă distanța între stațiunile care deservesc urgența prespitalicească este de la 15 până la 25 de kilometri, timpii de așteptare de multe ori în raioane sunt mai mici pentru că densitatea populației este mai mică și pentru că și numărul de chemări este, totuși, mai mic. Nu trebuie să uităm că în 2015 aproape un milion de chemări au fost făcute la serviciul de urgență prespitalicească. Și aici este un lucru la care trebuie să muncim.

Există deficiențe la nivelul medicinii primare. Oamenii, deși sunt înscriși pe listele medicilor de familie, atunci când au o banală durere de cap sau o durere care e provocată de o patologie cronică, nu își sună medicii de familie și nu se programează pentru a doua zi, ei preferă să cheme ambulanța. Și aici vom avea de muncit. Când vorbim de calitate, exact ca în sectorul spitalicesc, să avem ambulanțe bune și bine dotate nu este suficient.

De aceea prioritatea noastră pentru următorii patru-cinci ani este să fortificăm pregătirea felcerilor și paramedicilor de urgență. Tendințele la nivel global, iar Republica Moldova nu este o excepție, sunt că tot mai puțini absolvenți ai facultăților de medicină aleg să facă rezidențiat și specializare îngustă în medicina de urgență. Iar marea majoritate a celor care o fac preferă, medici fiind, să lucreze în departamentele de urgență ale spitalelor. Deci, realitățile și tendințele ne impun să instituim școala de paramedici, să aprofundăm și să schimbăm curricula pentru pregătirea asistenților medicali și felcerilor pentru specialitatea de urgență, dar și școala de dispeceri.”

Europa Liberă: Ați afirmat că acest program va solicita resurse financiare, am înțeles că peste două miliarde de lei. Banii vor fi căutați în buget. Veți atrage și asistență din afară. Lumea poate să se sperie când aude de o cifră atât de mare. În realitate banii aceștia pentru ce ajung?

Ruxanda Glavan: „Cifra de 2,3 miliarde de lei este estimată pentru perioada întregului program, până în 2020-2021. Sunt diferite subcomponente și fiecare dintre cei care au semnat acest document au anumite responsabilități. Spre exemplu, o parte din cheltuieli va fi preluată pentru crearea serviciului 112, de care responsabil va fi Ministerul Tehnologiei, Informației și Comunicațiilor, cum este și firesc pentru că e vorba de crearea unei infrastructuri de comunicare. Totodată, marea majoritate a cheltuielilor vor fi acoperite din bugetul public național, așa cum spuneam. Este vorba de prioritizări. Dacă vrem să avem un serviciu care să răspundă necesităților cetățenilor și să asigure un răspuns prompt și adecvat și de calitate, trebuie să investim.”

Europa Liberă: Doamnă ministră, insistați pe calitate, insistați pe cultura sănătății. Între timp, totuși, lumea continuă să sesizeze autoritățile că nu întotdeauna sunt tratați așa precum se cere. Iată, de exemplu, o știre că din farmacii ar fi dispărut mii de denumiri de medicamente îi deranjează pe oamenii care s-au obișnuit să meargă să își cumpere medicamente pentru tratamentul pe care îl urmează. De ce se întâmplă acest lucru?

Ruxanda Glavan: „Adevărat ați spus. Sunt ferm convinsă că nu putem să avem cetățeni satisfăcuți de sistemul de sănătate, dacă acesta nu este orientat spre calitate. Calitate în atitudine, calitate în protocoale clinice, calitate în echipamente, calitate în medicamente.

Faptul că medicamentele au început să dispară în Republica Moldova nu este consecința unei politici de ieri sau de alaltăieri. Odată cu introducerea catalogului de prețuri în Republica Moldova, s-a observat un fenomen pe care, probabil, autoritățile, atunci când au elaborat catalogul, nu l-au așteptat sau nu l-au gândit. Marea majoritate a producătorilor au ales să se retragă de pe piață, pentru că, având medicamente înregistrate cu un preț în Republica Moldova, aceasta devine țară de referință pentru cei din zonă. Și atunci tendința autorităților de a avea prețuri mici, de fapt, descurajează producătorii să vină aici să mai vândă. Acesta a fost primul motiv.

Al doilea motiv este că, chiar la nivel mondial, industria farmaceutică acum suferă schimbări radicale, au loc achiziții, au loc joncțiuni între mari jucători ai pieței, chiar și în Ucraina. Mulți dintre producătorii ucraineni au fost cumpărați de către producători europeni. Ei sunt în etape de reorganizare, ceea ce înseamnă că o parte dintre medicamentele ieftine dispar.

Totodată, ceea ce am reușit, pe parcursul ultimelor șase luni, și se simt rezultatele: am simplificat procedura de autorizare pe piață. Și, ca urmare a acestei simplificări, în august și în septembrie, deja un număr semnificativ de medicamente au fost autorizate. Acum suntem la etapa de definitivare a conceptului modificării catalogului de preţuri, a formulei pe care urmează să mergem şi de schimbări în mecanismele de achiziţii.”

Europa Liberă: Dar mai mult de jumătate de an încercaţi să faceţi regulă pe piaţa farmaceutică şi greu vi se dă acest lucru. De ce?

Ruxanda Glavan: „Vreau să vă spun că ceea ce nu s-a reuşit în 15 sau 25 de ani nu se reuşeşte nici în şase luni. Planul a fost foarte ambiţios, dar capacităţile pe care le are astăzi ministerul lasă de dorit: noi avem doar o persoană care se ocupă actualmente de medicamente. Ce ţine de impedimente, rămânem fideli ideii că toate politicile pe care le facem trebuie să fie transparente şi trebuie să fie discutate. Aceasta înseamnă întâlniri, aceasta înseamnă dezbateri, aceasta înseamnă convingerea părţilor că este calea cea mai bună. Şi, nu în ultimul rând, presiunea industriei. Să ştiţi că în această situaţie statul nu întotdeauna are aceleaşi interese cu businessul, ceea ce este absolut firesc. Rolul nostru rămâne să protejăm cetăţeanul de rând. Și am ferma convingere că foarte curând oamenii vor resimţi schimbările de care vorbim.”

Europa Liberă: Aţi promis că veţi face publică o nouă listă a medicamentelor compensate. Şi, se pare, că şi aici întârziaţi.

Ruxanda Glavan: „La 19 iulie a fost publicată în „Monitorul Oficial” Legea cu privire la fondurile de asigurări medicale. Acesta este punctul de pornire. Chiar dacă am vorbit în aprilie-mai despre faptul că majorăm lista de medicamente compensate, tehnic şi legal, nu o putem face până bugetul nu este aprobat în Parlament şi publicat în „Monitorul Oficial”. Deci, punctul de pornire, de facto, a fost pentru noi 19 iulie. De atunci şi până acum am reuşit să modificăm regulamentul de introducere a medicamentelor compensate, pentru că existau anumite bariere. Şi cel mai important, am analizat câteva modele – ce medicamente trebuie să compensăm.

Totodată, vom propune cetăţenilor noştri revenirea la tratamentul în staţionare de zi. Decât să meargă cetățeanul la spital să insiste să fie internat doar pentru că primeşte acolo medicamente gratuite, mai bine face tratament în staționarul de zi. Întrucât cheltuielile unui spital sunt mult mai mari prin cazarea, prin alimentaţia acestui pacient, revenim, începând cu 1 octombrie curent, la practica staţionarului de zi. Respectiv, am efectuat reevaluarea diagnosticelor al căror tratament se poate realiza în asemenea condiţii. Pacienţii vor primi reţete compensate, la farmacie îşi vor lua gratuit medicamentele, după care vor merge în policlinici, în centrele de sănătate şi vor beneficia gratuit de perfuzii, de injecţii, iar serile se vor duce acasă. Am spus că ne-am asumat de la 1 octombrie să fie introdus în practică acest ordin. Odată cu aceasta, vom publica şi lista medicamentelor compensate.”

Europa Liberă: Dar aţi delimitat clar atribuţiile Ministerului Sănătăţii şi ale Agenţiei Medicamentul? Că se pare că de aici au apărut divergenţele și această supărare a micilor farmacişti, care v-au avertizat că autorităţile ar face doar jocul companiilor mari.

Ruxanda Glavan: „Dacă e să vorbim despre atribuţii, atunci când au fost concepute anumite procese, s-au comis câteva erori procedurale. Spre exemplu, autorizarea unui medicament în Republica Moldova, toată procedura, dosarul tehnic, toate etapele trec la Agenţia Medicamentului, iar ordinul îl semnează ministrul. Or, pasarea de responsabilităţi, dacă a funcţionat până acum, din acest an nu mai funcţionează. Toate actele care se transmit de la agenţie ajung la minister, iar noi le verificăm. Verificarea înseamnă timp, înseamnă efortul unei echipe care trebuie să verifice lucrul altei echipe. Este mult mai simplu să delimităm procesele într-o singură instituţie. Acum suntem la etapa de clarificare: ce procese exact trebuie să rămână la Agenţia Medicamentului şi care trebuie să revină ministerului.”

Europa Liberă: Şi supărarea micilor farmacişti îi favorizează doar pe producătorii mari?

Ruxanda Glavan: „Probabil, vorbiţi despre o situaţie care a avut loc în vara anului trecut, atunci când în Parlament a fost votată Legea cu privire la adaosurile comerciale diferenţiate. Atunci au fost acele voci care spuneau că adaosurile comerciale diferenţiate...”

Europa Liberă: …mai există şi acum.

Ruxanda Glavan: „Mai există. Dar noi suntem la etapa de urmărire a implementării acelei politici care a fost votată în vara anului trecut şi a intrat în vigoare la 1 aprilie 2015. Cert este că noi avem o viziune de schimbare a întregului model. Pe de o parte, liberalizarea accesului pe piaţă, fapt pe care l-am început, schimbarea formulei prin care se calculează adaosurile comerciale şi preţul diferenţiat la raft şi transparentizarea cheltuielilor pe care micii, dar şi marii farmacişti astăzi le au şi care generează preţuri mari pentru pacienţi.

Până la urmă, este important câţi bani scoate din buzunar cetăţeanul de rând, atunci când merge la farmacie. Iar mecanismul de compensare a medicamentelor este cel care va demonstra că, primind un medicament pe reţetă compensată, pacientul, de fapt, plăteşte de două ori mai puţin. Şi aici va trebui să apară satisfacţia oamenilor.”

Europa Liberă: Lăsaţi să se înţeleagă că revoluţia în domeniul sănătăţii a început?

Ruxanda Glavan: „Eu zic să mai aşteptăm un pic, să fie cetăţenii cei care vor aprecia şi vor da note. Sunt foarte multe domenii pe care trebuie să mergem paralel. Pe resurse umane încercăm să o facem, pe reforma spitalicească, urgenţa prespitalicească etc. Ani de zile politicile au fost duse într-o manieră fie haotică, fie dezordonată...”

Europa Liberă: …fie netransparentă. Şi aceasta a ridicat mari semne de întrebare referitoare la felul cum se gestionează, se administrează treburile în acest domeniu atât de important pentru societatea moldavă.

Ruxanda Glavan: „Adevărat este. Am apreciat discursul primului ministru la moţiunea de cenzură înaintată în Parlament, când a spus lucrurilor pe nume, că în sistemul sănătăţii se ajunsese că, practic, şi aerul era vândut pe bani. Când preluăm o asemenea situaţie, evident, şi rezolvarea multor probleme durează.”

Europa Liberă: Vorba dumneavoastră, să lăsăm la judecata cetăţenilor şi să aşteptăm să-şi exprime ei atitudinea faţă de ceea ce se întâmplă în acest domeniu, precum ziceam, atât de important pentru sănătatea întregii naţiuni.

Ruxanda Glavan: „Aşa este.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG