Linkuri accesibilitate

Sorin Ioniță: „Ce cere Europa este o îmbunătăţire a guvernării în folosul cetăţenilor, nu ca să bifăm nişte chestii într-o foaie de parcurs”


Interviu cu președintele centrului de cercetări Expert Forum.

Cum se văd de la București socotelile referitoare la creditele internaționale pentru Republica Moldova.

Europa Liberă: Cel mai important document semnat între Chişinău şi Bruxelles este Acordul de Asociere, care include şi această componentă – DCFTA. A intrat în vigoare acum două luni. Guvernanţii de la Chişinău îşi asumă merite, iar societatea civilă continuă să critice puterea, autorităţile statului din cauza restanţelor şi mimării reformelor cerute din afară, dar mai ales de cetăţenii Republicii Moldova. Dumneavoastră, cei care monitorizaţi felul în care sunt onorate angajamentele asumate de cei de la guvernare, ce ne puteţi spune? Se schimbă lucrurile în bine?

Sorin Ioniță: „S-au făcut lucruri, şi chiar societatea civilă din Moldova recunoaşte. Sigur, nu 90% îndeplinire sarcini, cum este cifra oficială de la guvernul moldovean, dar ceva mai puţin. S-au făcut, evident, lucruri, s-au trecut nişte legi şi tocmai aceasta este problema, că progresele principale ţin de adoptarea de legi noi, care, desigur, sunt foarte bune, cum sunt cele cu Procuratura, cu reorganizarea instanţelor, dar rămâne problema de implementare.”

Europa Liberă: Restanţele cele mai mari sunt corupţia, lipsa de independenţă a justiţiei.

Sorin Ioniță: „Ştim, dar prin aceste legi presupunem că se vor regla, tocmai acestea sunt legile de reformă a justiţiei. E bine că s-au adoptat, va fi un efort de câţiva ani de zile ca să vedem cum merge punerea în practică. Pentru că, până la urmă, dacă am învăţat un lucru în Europa de Est, e că treci o lege, da, cu scandal, cu confecţionarea majorităţilor parlamentare, treci legea şi o ai trecută, aplicarea, în schimb, nu este deloc garantată şi poţi să stai ani de zile cu legi trecute şi să nu se întâmple nimic din reformele aşteptate. Deci, e nevoie de o perioadă în care să vedem că, chiar se întâmplă chestii cu Procuratura, de exemplu, cu reorganizarea instanţelor. De asemenea, este o restanţă propriu zisă reforma Centrului Naţional Anticorupţie, iar aici nici măcar nu s-a pus sistemul la punct. În continuare sistemul a rămas cel vechi, fără independenţă operaţională a angajaţilor, a inspectorilor, cei care vor inspecta, aici nici măcar partea legislativă nu este terminată. E o bilă albă că s-a ales un guvernator bun la Banca Naţională, la banca centrală a Moldovei, şi că pare ok ce spune. Dar cum rămâne cu ceilalţi?”

Europa Liberă: Şi cu aceasta s-a îmbunătăţit situaţia din sistemul bancar, odată cu alegerea guvernatorului?

Sorin Ioniță: „În primul rând, că mai este restul din consiliul de administraţie. Mai trebuie oameni numiţi şi trebuie să vedem că începe să şi funcţioneze, şi că dau rezultate. Ori aici nu este foarte clar ce se întâmplă. Nu cred că ei au acum instrumente noi, aşa cum s-a cerut, pentru ca să poată să exercite un control mai eficient asupra băncilor. Situaţia în fapt în sistemul bancar nu s-a schimbat foarte mult comparativ cu un an în urmă. S-a schimbat leadership-ul la vârf al Băncii Naţionale, dar atât. Acest om cu CV bun şi, probabil, cu bune intenţii, nu are mai multe instrumente decât avea cel de dinainte.”

Europa Liberă: Faptul că se fac aceste presiuni pe interior, dar şi în exterior poate fi considerat un lucru benefic. Doar că schimbarea aşteptată de oameni nu se vede la orizont. Şi aceasta pentru că, aşa cum spun oamenii, integrarea europeană este la latitudinea unor politicieni care s-au dovedit a fi corupţi sau compromişi. Cum e posibil ca aceiaşi oameni să facă schimbarea?

Sorin Ioniță: „Nu e numai la latitudinea lor, mai e şi la latitudinea Europei, pentru că trebuie să vrea şi „calul”. Presupunând că toată lumea din Moldova ar fi onestă şi ar vrea integrarea pe bune, trebuie să vrea şi ceilalţi. Şi în Europa e dificil acum să vorbeşti de o nouă extindere, deci, mediul e prost în Europa. Dar aceasta nu e o scuză ca guvernământul moldovean să nu-şi facă temele de casă, pentru că, de fapt, ce cere Europa este o îmbunătăţire a guvernării în folosul cetăţenilor, nu ca să bifăm nişte chestii într-o foaie de parcurs. Şi aici sunt lucruri în continuare de făcut, sunt acţiuni concrete care ţin de actul guvernării, nu e vorba de trecut o nouă lege sau de făcut nu ştiu ce. Sunt reformele din domeniul energiei, vedem că se întâmplă în continuare prăpăstii, se semnează contracte obscure, se sifonează în continuare bani din bugetul moldovean pe contracte de energie cu intermediari din Transnistria sau Dumnezeu ştie de pe unde. Acestea sunt chestii pe care nici nu poţi să dai o lege împotriva lor, trebuie, pur şi simplu, să nu le mai faci şi să te apuci să faci ce trebuie, să faci interconectări energetice pe partea de Vest. Din experienţa noastră, nouă ne-a folosit foarte mult în România monitorizarea externă de către Uniunea Europeană sau de către Fondul Monetar Internaţional, atunci când a fost cazul şi atunci când am fost sub screening, sub acord de împrumut, sub standby, sub tot felul de monitorizări. Ori, aceasta, iarăşi, este foarte important pentru Moldova, să intre într-un asemenea program cu FMI. Deocamdată să poată să intre, pentru că nu acceptă nici ei orice. Cred că un succes real ar fi ca guvernul să intre într-un asemenea acord cu FMI, de care dumneavoastră, presa, societatea civilă, toţi observatorii, analiştii economici să se folosească de acele benchmark-uri, ulterior, pentru a monitoriza ce se întâmplă. Pentru că acolo sunt lucruri unde nu promiţi doar că treci o lege, dar acolo se vede dacă chiar ai făcut ce ai promis.”

Europa Liberă: La Chişinău sunt voci care spun că ar exista senzaţia că guvernul este antrenat în salvarea aparenţelor, în mimarea unui anumit dialog, a anumitor reforme.

Sorin Ioniță

Sorin Ioniță

Sorin Ioniță: „Cred că aceasta e valabil pentru toate guvernele din toate ţările totdeauna. Există o dimensiune politică în care guvernul pretinde că face mai mult decât face. Întrebarea noastră este: în Moldova cât de mare e această distanţă între vorbă şi faptă, adică între aparenţă şi realitate? Până acum, istoric vorbind, cu acest guvern, cu cel de dinainte a fost destul de mare această distanţă, a fost foarte mare, inacceptabil de mare. Nu ne facem iluzii privind compoziţia şi leadership-ul politic de acum din Moldova, dar haideţi să ne uităm la fapte, că până la alegeri nu avem ce face, numai la aceasta ne putem uita. Dumneavoastră îi puteţi împinge chiar să facă lucruri concrete care au efecte în realitate. Câteva le-au făcut prin aceste treceri de legi, cu reforma Procuraturii şi cu instanţele ş.a.m.d. Îi putem împinge să facă ceva mai departe şi în mediul financiar-bancar, şi în energie. Poate sună repetitiv şi pare că are lumea o obsesie cu băncile şi cu energia, dar sunt cruciale aceste sectoare. Sunt sectoarele care pot face sau desface o ţară mică prin miza sumelor de acolo.”

Europa Liberă: Întârzierea unor reforme ce mesaj transmite partenerilor de dezvoltare? În timp ce guvernanţii de la Chişinău încearcă să convingă aceşti parteneri şi Fondul Monetar Internaţional că reformele încep să dea roade, întârzierea este una sesizabilă.

Sorin Ioniță: „E sesizabilă. Mai sunt câteva luni până la nişte alegeri foarte importante. Este, pe undeva, inevitabil ca toată lumea să joace mai mult politic, pe de o parte, guvernul, de cealaltă parte, opoziţia, să exagereze succesele sau să le nege total. Şi e foarte greu ca analist, chiar şi acolo, stând la Chişinău, să îţi dai seama care e succesul care s-a făcut în ultimele trei luni, e foarte greu pe asemenea perioade scurte de timp. Însă eu cred că luna septembrie şi octombrie sunt decisive pentru relaţia cu Fondul Monetar Internaţional, de exemplu. Din păcate, această perioadă e foarte înghesuită în calendarul electoral. Dacă am putea avea un timp de respiro, pentru că ne punem şi noi speranţa, că trebuie să îți pui, că FMI poate fi o ancoră în situaţia Moldovei de acum. Noi am avut această experienţă în România, când noi, analiştii independenţi, lucrând consultanţi ba cu FMI, ba cu nu ştiu cine, prin faptul că FMI venea, întorcea pe dos toate instituţiile, scotea totul de acolo într-un fel în care noi sau dumneavoastră, presa, nu putem. Deci, efectiv, scoteau tot ce aveau în sertare, prin ministere. Aşa mai aflam şi noi ce se întâmplă în realitate, vedeam arierate, vedeam cheltuieli ascunse, vedeam ineficienţă. Şi s-a creat o dinamică pozitivă. Din păcate, avem situaţia aceasta păcătoasă cu calendarul electoral, timpul este foarte scurt până la alegeri. Şi alegerile acestea pot schimba foarte multe.”

Europa Liberă: Ce pot schimba?

Sorin Ioniță: „Preşedintele ţării, în primul rând, îl pot schimba. Dar să vedem în ce direcţie, cu cine, cum şi cine va fi, de fapt, deţinătorul puterii după aceste alegeri, ca să ştii cu cine vorbeşti. Şi eu cred că aceasta este una din dilemele Fondului Monetar Internaţional acum. E foarte greu să vii în luna septembrie să începi să vorbeşti cu nişte oameni şi să te trezeşti pe urmă că ai alţi oameni. E inevitabil în politică sau, cel puţin, aşa se speră. Multă lume va spune că vor fi tot aceia, de fapt, şi că ce se vorbeşte acum rămâne şi după. Nu ştiu.”

Europa Liberă: Din observaţiile dumneavoastră, Moldova rămâne a fi un stat sărac şi capturat?

Sorin Ioniță: „În următoarele două luni va rămâne aşa cum e acum. Progrese spectaculoase nu se pot face, dar se pot vedea raze de speranţe. Sigur, oamenii de rând nu se vor bucura foarte tare, dacă se mai trece o lege nouă. Dar poate dacă se trece o lege ca, de exemplu, întreprinderile de stat din Moldova să nu mai folosească offshore-uri în contracte, aceasta va înţelege mai multă lume, poate nu chiar toţi, dar mulţi aceasta o vor înţelege şi se vor bucura. Iată un fel de progres care se poate face rapid. Alte progrese, echilibrarea bugetului ţării, nu se va putea face în următoarele două luni, dar va fi o bătălie pe credibilitatea oamenilor, o credibilitate pe care ei o au deja sau nu o au şi care nu se poate schimba atât de mult în două luni. După aceea, va fi un orizont de timp în care putem discuta planuri pe şase luni, pe un an. Deocamdată, sigur, nu se va schimba mult prosperitatea în Moldova. Sperăm să rămână aşa, stabilă, adică măcar aceştia care sunt acum să poată cârpi bugetul, să nu se întâmple nimic rău până la iarnă.”

Europa Liberă: A doua tranşă din creditul oferit de România Republicii Moldova va trece Prutul?

Sorin Ioniță: „Societatea civilă, noi luptăm ca să există condiţionalităţi clare, transparente şi ferme. Senzaţia e că prima tranşă a fost destul de moale în sensul acesta, s-a cam dat fără mari discuţii. Promisiunile actualului guvern de la Bucureşti sunt că va fi o monitorizare mai strictă, să vedem, că ar fi în beneficiul cetăţeanului de rând moldovean. Să cerem nu numai monitorizarea de către guvernul român, dar să cerem o transparentizare, adică, o monitorizare de către cetăţeanul moldovean a îndeplinirii unor chestiuni de către guvern. Şi pentru aceasta ne vom lupta. Şi aceasta spunem tot timpul şi vedeţi că presăm cu nişte teme-fanion.”

Europa Liberă: Dar cea mai mare luptă, totuşi, trebuie să o ducă cetăţenii Republicii Moldova.

Sorin Ioniță: „Da. Şi liderii lor de opinie, şi opoziţia politică, cea veche, cea nouă, partidele care se constituie. Lupta e acolo. Mie mi se pare că e mai interesant decât la ultimele runde de alegeri acum, dar să vedem ce va ieşi. Jocul e deschis, totuşi. Nu ne facem iluzii, dar e, totuşi, deschis şi se joacă. Se joacă meci ca la noi în regiune. Şi după aceea să nu aflăm că a fost blat, cum zicem noi. Sper să nu fie meciul trântit, nu va fi şi sper ca jucătorii mai mici să fie și ei lăsaţi să intre pe teren. Că au mai fost situaţii când au vrut să intre pe teren, s-au pomenit că cineva împăturise terenul şi fugise cu el în altă parte şi nu au avut ce meci să joace. Da, este o situaţie destul de ciudată, dar trebuie să existe un plan pe termen mediu şi un acord cu FMI. Pentru că în economie trebuie să ai o ancoră, trebuie să ai câteva criterii foarte clare şi trebuie să ai un arbitru obiectiv. Știţi, avem această problemă în regiune, că discuţia este atât de înveninată, ideologizată şi fantasmagorică, în care tot felul de oameni susţin tot felul de bazaconii, în contradicţie cu faptele, încât omul de rând nu mai ştie ce să înţeleagă. Trebuie să ai un fel de autoritate, care să spună: „Da, mă, deficitul tău bugetar anul acesta este atâta. Fii atent, ţi l-am măsurat, e mare, e prea mare, fă ceva”. Nu. Şi vine politicianul şi zice: „Staţi, de fapt, că nu e cu minus, e cu plus”, te învârteşte, te ameţeşte. Această chestie trebuie să se termine, într-un fel. Iar un acord cu FMI poate ajuta prin monitorizare, în primul rând, nu atât prin banii pe care ţi-i împrumută FMI, că pe aceia trebuie să-i dai înapoi.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG