Linkuri accesibilitate

La ședința de guvern joi, premierul a spus că țara are nevoie de politici noi, după ce anul acesta s-a confruntat cu o încetinire a creșterii economice și cu incidente violente.

Anunțul său deschide calea demisiei guvernului, iar președintele urmează să numească un nou premier după consultări cu parlamentul. „Avem nevoie de o nouă abordare, de un nou început. De aceea am decis să-mi depun demisia și să permit președintelui să formeze un nou guvern”, a spus joi Abrahamian.

Fost spicher parlamentar, de formație economist, Abrahamian, care are 58 de ani, fusese numit premier în urmă cu 2 ani.

Începând de anul trecut, economia armeană și-a pierdut avântul, creșterea economică a încetinit până la 3 procente în 2015 față de 3,5 în 2014, sub prognoza guvernamentală de 4,1%. Guvernul se așteaptă ca anul acesta economia să crească cu numai 2,2%.

Țară cu 3 milioane de locuitori, Armenia depinde în mare măsură de asistența și investițiile venite de la fostul ei stăpân sovietic, Rusia. Declinul economiei rusești din ultima vreme a lovit exporturile armene și remitențele armenilor aflați la muncă în Rusia. Potrivit unor statistici citate de AFP, 30% din populația armeană trăiește sub pragul sărăciei.

Anul acesta, guvernul armean s-a confruntat și cu probleme politice acute, mai ales cu reizbucnirea luptelor dintre forțele azere și separatiștii armeni sprijiniți de Erevan în conflictul „înghețat” din regiunea separatistă Nagorno-Karabah.

Două luni mai târziu, un grup de 30 de bărbați înarmați au ocupat o secție de poliție și au luat ostatici în capitala armeană, Erevan. În timpul confruntării de două săptămâni între simpatizanți ai opoziției și forțele de ordine au murit doi polițiști. Până la urmă atacatorii s-au predat, la 31 iulie.

Incidentul a dus la proteste în capitală. Oamenii au ieșit în stradă pentru a cere eliberarea unui politician de opoziție întemnițat și demisia guvernului și a președintelui. În timpul demonstraților au fost răniți peste 70 de oameni, inclusiv jurnaliști, iar zeci de persoane au fost arestate.

Printre ziariștii răniți s-au numărat și trei corespondenți ai serviciului în limba armeană al Europei Libere. Karlen Aslanian, Hovannes Movsisian și Garik Harutiunian au fost atacați de mai mulți bărbați în civil, înarmați cu bâte și țevi metalice și au fost internați în spital. Atacul a fost condamnat la vremea respectivă de ambasadorul Statelor Unite la Erevan, Richard Mills.

Ambasadorul a spus că orice violență stradală este îngrijorătoare, dar cu atât mai inexplicabile sunt violențele îndreptate împotriva ziariștilor.

Incidentul din vară și ancheta pentru găsirea și pedepsirea vinovaților au fost discutate și mai recent, marți, la Erevan, de președintele postului nostru de radio, Thomas Kent, cu președintele armean Serj Sarkisian.

După întrevedere, Kent a spus serviciului armean al Europei Libere că l-a rugat pe președintele armean să intervină pentru grăbirea anchetei, în care au fost reținute până acum ca suspecți patru persoane.

După protestele de stradă, la începutul lunii august, președintele armean Serj Sarkisian, aliatul Rusiei, a spus că e nevoie de reforme radicale în viața politică și socială. El a mai spus că dorește formarea unui guvern „al reconcilierii naționale” care să permită o distribuire mai judicioasă a răspunderii politice. Președintele a anticipat însă că procesul ar putea dura mai multe luni.

Presa din Armenia a relatat că Abrahamian ar putea fi înlocuit cu tehnocratul de 53 de ani Karen Karapetian, fostul șef al companiei naționale de distribuire a gazelor rusești, ArmRosGazprom, devenit mai târziu primarul Erevanului. După plecarea din postul de primar, s-a mutat la Moscova, fiind numit în postul de vicepreședinte Gazprombank. În prezent este șeful-adjunct al unității Mejregiongaz, din cadrul concernului rus Gazprom.

Experții spun că noul executiv ar putea fi temporar, o guvernare mai durabilă urmând să se contureze abia după alegerile parlamentare din 2017 și după al doilea mandat prezidențial al lui Sarkisian, când se va încheia tranziția de la o formă semi-prezidențială de republică la republica parlamentară.

XS
SM
MD
LG