Linkuri accesibilitate

În ce condiţii se vor deschide secţiile de vot din străinătate la alegerile din 30 octombrie?


O întrebare la care a căutat răspuns Diana Răileanu

Liderul socialist Igor Dodon, candidat la funcţia de preşedinte, a cerut Guvernului de la Chişinău şi Comisiei Electorale Centrale să deschidă mai multe de secţii de vot peste hotarele ţării. Într-un demers oficial liderul PSRM a indicat numărul de secţii care ar urma să fie deschise în Federaţia Rusă: 159, dar şi Italia, 47 secţii de vot sau Statele Unite, 16 secţii de vot. Igor Dodon îşi motivează cererea prin numărul mare de cetăţeni moldoveni care ar locui în aceste ţări.

Liderul PSRM solicită să se aplice următoarea formulă: „o secţie de vot la 3.000 de cetăţeni”. Cifrele cu care operează Ministerul Afacerilor Externe arată că cei mai mulţi cetăţeni moldoveni ar locui în Federaţia Rusă, Italia şi Statele Unite. Iată de ce, crede Igor Dodon, în aceste state ar trebui deschise cele mai multe secţii de vot.

La alegerile parlamentare de acum doi ani, guvernarea şi-a atras critici pentru că în Federaţia Rusă au fost deschise doar cinci secţii de votare. Guvernării i s-a reproşat, la acea vreme, că ar fi urmărit să împiedice exprimarea unei poziţii anume, în jurul căreia gravitează în mod tradiţional cea mai mare parte a cetăţenilor aflaţi la muncă în Est.

Autorităţile se ghidează însă de alte reguli decât cele prezentate de liderul socialist Igor Dodon, spun experţii de la CEC. Potrivit Codului Electoral, responsabilă de organizarea alegerilor în afara ţării este Comisia Electorală Centrală. În ce priveşte secţiile de votare, acestea se deschid ţinând cont de numărul alegătorilor care au participat la scrutinul trecut, adică la parlamentarele din 2014, dar şi numărul cetăţenilor moldoveni care se vor înregistra în prealabil pe pagina Alegător.md, explică şefa Direcţiei comunicare din cadrul Comisiei Electorale Centrale, Rodica Sîrbu:

„Aceasta se deschide cu şase luni înainte de ziua alegerilor şi se încheie cu 40 de zile înainte de scrutin. Deci, cetăţeanul care ştie cu precizie că pe data de 30 octombrie se va afla într-o altă ţară, într-o localitate anume şi nu în Republica Moldova, urmează să parcurgă paşii descrişi în această aplicaţie. În acest fel noi vom putea uşor identifica unde sunt cei mai mulţi cetăţeni. Apropo, mai mult de 30 trebuie să fie ca să putem deschide o secţie suplimentară pentru ei”.

Statistica de pe Alegător.md arată că până astăzi cei mai activi sunt cetăţenii din România, Italia, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Germania. Federaţia Rusă se află pe locul opt, cu 71 de cetăţeni care îşi doresc secţii de vot deschise într-o localitate sau alta pe teritoriul Federaţiei. Pornind de la aceste cifre, partidele politice care îşi doresc mai multe secţii de vot în afara ţării, ar trebui să-şi mobilizeze alegătorii, ca aceştia să îşi anunţe disponibilitatea de a participa la scrutin pe site-ul Alegător.md, explică Pavel Postica, director de programe în cadrul Asociaţiei Promo-Lex. Orice demers de majorare a numărului secţiilor de vot va putea fi neglijat fara remuscari, în lipsa temeiurilor legale, spune expertul:

„Primii şi cei mai interesaţi să vorbească cu concetăţenii noştri de peste hotare sunt partidele şi concurenţii electorali, pentru că ei au nevoie de susţinere politică, ei au nevoie de voturi. Respectiv, ei trebuie să fie primii care să desfăşoare activităţi de agitaţie electorală în diasporă”.

În ce priveşte regulile de votare, aşa numita educaţie electorală, sunt trei entitati care au de facut asta - Comisia Electorală Centrală, Ministerul de Externe, dar şi Biroul pentru Relaţii cu Diaspora. E de datoria angajaţilor acestor instituţii, continuă Pavel Postica, să le explice alegătorilor de peste hotare, unde, în ce condiţii şi cu ce acte se vor prezenta la secţia de votare.

Şefa Biroului pentru Relaţii cu Diaspora, Olga Coptu, spune că de vineri, 9 septembrie, experţi ai Biroului şi ai CEC vor merge în mai multe localităţi din afara ţării pentru a sta de vorbă cu alegătorii. O iniţiativă susţinută de Institutul Republican Internaţional din SUA, pe scurt IRI, precizează Olga Coptu:

„Avem deplasări programate pentru Padova, Bologna, Milano, apoi Lisabona, Paris, după care Dublin şi Londra. În listă mai avem Atena şi Roma. Ultima deplasare este programată pentru Bruxelles şi Haga. Sperăm noi că reprezentantul de la CEC va putea răspunde la absolut toate întrebările alegătorilor din afara hotarelor.”

Europa Liberă: Dna Coptu, cum veţi acoperi Federaţia Rusă?

Olga Coptu: „După cum probabil cunoaşteţi, IRI este în lista neagră în Federaţia Rusă, respectiv ei nu pot intra pe teritoriul acestei ţări. La rândul nostru, pentru că suntem instituţie guvernamentală, avem programată o deplasare în Federaţia Rusă pentru 21-24 octombrie, în cadrul unui proiect alt BRD-ului. Sperăm să putem acoperi şi această zonă şi să informăm cetăţenii noştri despre alegeri.”

Potrivit Codului Electoral, secţii de vot peste hotarele ţării se deschid obligatoriu în cadrul Ambasadelor şi oficiilor consulare ale Republicii Moldova. Numărul secţiilor deschise în afara acestor instituţii ţine nu doar de dorinţa Guvernului de la Chişinău, dar şi de normele legale ale ţării gazdă.

XS
SM
MD
LG