Linkuri accesibilitate

Legea modificată de Parlament prevede cât va dura concediul, cât de mari sunt alocaţia şi stimulentul de inserţie în muncă de după perioada de concediu şi faptul că alocaţie poate fi primită de oricare dintre soţi.

Alocaţia pentru mame tulbură din nou apele politice. Mărită şi micşorată după cum a bătut vântul pe scena politică, aceasta alocaţie este un indicator cert al tendinţelor economiei, dar şi al demagogiei partidelor fie ele la guvernare sau în opoziţie. Diminuată în perioada guvernării Boc până la dispariţie în cazul mamelor şomere, a fost supusă, mai apoi, unor încercări succesive de resuscitare, ultima în prima parte a acestui an când legea a fost modificată pentru a cincea oară.

De astă dată, guvernul Cioloş a pus doar în mişcare printr-o hotărâre dată în iunie, efectele unei legi adoptate la repezeală, înaintea alegerilor locale. Această alocaţie acordată mamelor vreme de doi ani după naştere a fost în permanenţă un subiect de conflict folosit mai mereu în perioade electorale, alături de controversele stârnite de alte cheltuieli şi măsuri de protecţie socială. Abia aplicată într-o nouă formulă, alocaţia i-a făcut pe funcţionarii ministeriali să se întrebe dacă vor putea plăti aceste sume, mai ales că în unele (rare) cazuri e vorba despre mai mult de 35 de mii de euro.

Invocând inechitatea legii anterioare, parlamentarii PSD şi PNL au redactat o formulă care stabileşte ca mamele să primească 85% din salariul anterior naşterii ca alocaţie, fără să existe un plafon pentru aceasta. Ei propuneau ca părinţii să beneficieze de acelaşi calcul al indemnizaţiei, chiar dacă optau pentru durata maximă a concediului postnatal. Preşedintele Iohannis a semnat fără să ezite noua lege, cerând guvernului să găsească de îndată rezervele bugetare pentru aceste plăţi suplimentare care, susţineau parlamentarii, se puteau face din Bugetul pentru asigurări sociale. Astfel că guvernul a stabilit prin ordonanţă că mamele pot primi din iulie aceşti bani chiar dacă nu au fost angajate, limita inferioară fiind 85% din salariul minim brut pe ţară, adică puţin peste o mie de lei. Aproximativ 140 de mii de persoane au depus dosare şi au început să primească alocaţiile.

Conform legii, mamele beneficiază de un concediu de maternitate de 126 de zile care poate fi luat înainte şi după naştere, dar şi de doi ani de zile de concediu pentru creşterea copilului. Acest concediu a fost stabilit acum zece ani, în timpul guvernării CDR şi nimeni nu s-a încumetat să se atingă de el. Problema care a stârnit mereu certuri între partidele guvernamentale (cele care ar fi trebuit să găsească banii pentru plata măsurilor sociale şi să plătească decontul electoral pentru consecinţele deficitului bugetar mărit) şi celelalte formaţiuni politice a fost cuantumul indemnizaţiei de mamă din această perioadă.

Legea modificată de Parlament prevede, în noua formă, cât va dura concediul (durata acestuia poate creşte în cazul unui copil cu handicap), cât de mari sunt alocaţia şi stimulentul de inserţie în muncă de după perioada de concediu şi faptul că alocaţie poate fi primită de oricare dintre soţi. De altfel, aproape 14 mii dintre dosarele primite pentru alocaţie sunt pe numele taţilor.

Problema Ministerului Muncii nu este aplicarea legii în sine, mai ales că media la nivelul întregii ţări a fost de 1400 de lei, cu fluctuaţii regionale, în funcţie de situaţia economică şi de cuantumul salariilor. Peste 99% dintre recipientele acestui ajutor se încadrează în aceste limite, cu mici fluctuaţii în sus sau în jos. Nici faptul că efortul bugetar a crescut cu ocazia aplicării noii legi nu este neapărat o problemă, întrucât guvernul intenţionează să mai adopte o rectificare bugetară în octombrie. Încă de la la numirea sa la minister, în aprilie, Dragoş Pâslaru promitea creşterea indemnizaţiilor, dar nu ştia de când şi punea totul în sarcina rectificării bugetare, lăsând să se înţelagă că, dacă alocaţiile nu vor creşte, va fi din pricina sărăciei bugetului. Zilele acestea, Dragoş Pâslaru se declara îngrijorat într-un interviu televizat că 242 de persoane, ceea ce înseamnă mai puţin de o cincime de procent (mai precis 0,17%!) din beneficiarele acestei alocaţii, consumă lunar o treime din banii destinaţi ajutorului şi că s-a depăşit bugetul prognozat. Până acum s-ar fi cheltuit 70 de milioane de lei lunar, cu 20 de milioane mai mult decât fusese planificat.

Dragoş Pâslaru dă asigurări acum că executivul nu are nicio intenţie să reducă sau să restrângă plata acestei alocaţii, ci doar să revadă estimările iniţiale făcute în Parlament şi să ceară, eventual, o nouă rectificare a legii. Este o declaraţie prudentă, contrazisă de tonul ridicat pe care e rostită: pe de-o parte ministrul speră la o nouă rectificare bugetară, deşi colega sa de la Finanţe avertizează asupra creşterii deficitului bugetar care ar putea atrage sancţiuni din partea Comisiei Europene. Pe de altă parte, se vorbeşte cu oarecare insistenţă despre intenţia ministrului de a participa la alegeri. Ministrul muncii a fost, în orice guvern, cel mai popular sau detestat personaj şi electoratul este sensibil la politicile sociale, mai ales când este vorba despre ajutoare. Deocamdată, Dragoş Pâslaru neagă vehement că ar intenţiona să candideze şi repetă ce a spus premierul Cioloş: membrii guvernului cu ambiţii politice trebuie să demisioneze. Până atunci, însă, Parlamentul trebuie să accepte ca o lege modificată puţin înaintea alegerilor locale (a fost aprobată de preşedintele Iohannis şi publicată în Monitorul Oficial în aprilie) să fie repusă în discuţie din nou înainte de alegerile generale. Ar fi o lovitură pentru cele mai importante două partide parlamentare care au făcut mari eforturi de vizibilitate în perioada discuţiilor pe marginea acestei legi, dar şi o victorie pentru guvern, care a cerut cu insistenţă să fie prevăzute resursele financiare pentru cheltuielile sociale neprevăzute.

XS
SM
MD
LG