Portalul specializat pe investigaţii, Anticorupţie.md, îl citează pe Viorel Morari, șeful Procuraturii Anticorupție, care este nemulțumit de apariția în presă a procesului-verbal de audiere a lui Ilan Shor, în care acesta îl denunță pe Veaceslav Platon. În denunţ, primarul de Orhei îl învinuieşte pe controversatul om de afaceri că ar fi beneficiat de credite impunătoare de la Banca de Economii. „Părțile nu au dreptul să divulge materialele cauzei penale. Apărătorii de regulă nu sunt avertizați despre nedivulgarea datelor urmăririi penale. Probabil că pe viitor vom face acest lucru”, a declarat Morari, solicitat de portalul Anticoruptie.md. Cât privește ancheta în dosarul Platon, Morari afirmă că aceasta este dificilă din cauza volumului mare de lucru. Procurorul şef nu exclude că lui Platon i-ar putea fi înaintate și alte acuzații, în cadrul unor noi dosare care ar putea fi intentate. Amintim că Veaceslav Platon este cercetat penal pentru escrocherie şi spălare de bani în proporţii deosebit de mari, fapt ce a condus la prejudicierea Băncii de Economii cu peste 800.000.000 de lei.
Într-o analiză pentru IPN, politologul Dionis Cenuşă se referă la raportul Curţii de Conturi a Uniunii Europene, în care se constată că asistenţa UE a contribuit „doar parţial” la fortificarea administraţiei publice naţionale. Problemele identificate au fost: voinţa politică insuficientă sau reacţionarea lentă a UE la riscurile ce implică asistenţa europeană. Autorul face trimitere şi la reacţia Comisiei Europene şi a Serviciului de Acţiune Externă, care au menţionat că asistenţa bugetară pentru Moldova a fost stopată până când Guvernul va îndeplini condiile generale ce ţin de stabilitatea macroeconomică şi transparenţa bugetară. Totodată, Comisia a insistat că Acordul cu FMI este o cerinţă esenţială pentru restabilirea sprijinului bugetar. În concluzie, scrie autorul, elementul crucial este asigurarea sustenabilităţii asistenţei europene în toate proiectele coordonate de către UE. Fără aceasta, e de părere Dionis Cenuşă, reformele realizate în Moldova pot fi compromise, la fel ca şi imaginea instituţiilor europene care cheltuiesc fonduri europene.
Portalul Tribuna.md a stat de vorbă cu preşedinta Partidului Acţiune şi Solidaritate, Maia Sandu, care insistă că ideea candidatului comun pe segmentul de dreapta rămâne în vigoare. „Observ că lumea este indusă în eroare cu privire la intrarea în procesul de colectare a semnăturilor a reprezentanţilor PAS şi PDA. Ceea ce trebuie să știe oamenii este că demararea procesului de colectare a semnăturilor pentru ambii candidați nu înseamnă că ambii vor candida”, a menţionat Maia Sandu. Întrebată de ce, totuşi, Iurie Leancă s-a detaşat de acest process, lidera PAS a menţionat: „Cred că acest lucru este foarte limpede: guvernarea actuală vine în alegeri cu un trident – Lupu-Ghimpu-Leancă, un fel de AIE-2, resuscitată. Scopul acestora va fi să producă poluare fonică politică atît de mare, încît electoratul dezgustat de ei să nu mai meargă la alegeri. Au ales candidaţii tocmai potriviţi pentru această misiune”.
Agora.md citează un comentariu despre RM publicat pe portalul canadian CBC News, în care autorul acestuia, editorialistul Don Murray, menționează că „Republica Moldova este o debandadă, dar și un laborator”, iar „oamenii care realizează experimentul se află în Kremlin” și „se pare că experimentul se încheie cu succes.” Autorul descrie Republica Moldova ca fiind într-o situație complicată, inclusiv din cauza furtului miliardului de dolari, care a aruncat țara într-un haos politic. „[…] Republica Moldova stă pe marginea unei prăpăstii economice, victima propriilor greșeli și a unui experiment meschin de durată al Kremlinului”, notează Don Murray, care subliniază că experimentul Kremlinului de destabilizare a Republicii Moldova ar putea în curând aduce dividende mari.
Ministrul Finanțelor, Octavian Armașu, afirmă într-un interviu acordat Agenției Infotag că actuala guvernare reușește să recâștige încrederea partenerilor externi, iar „prima rândunică” a finanțării externe a Republicii Moldova este prima tranșă din împrumutul acordat de România. Ministrul spune că un alt semnal în sensul recâștigării încrederii servește și ajungerea la un acord între Guvernul de la Chișinău și FMI. Recunoscând că autoritățile mai au mult de făcut, Octavian Armașu constată că RM, totuși, a revenit în albia normalității și a dezvoltării. „[…] Pentru a putea normaliza situația complet, trebuie să începem implementarea reformelor convenite cu FMI pentru a primi și aprobarea programului de finanțare de la consiliul de administrație al FMI, dar și să restabilim finanțarea din partea UE. Pentru a atinge aceste rezultate, trebuie să muncim, dar este absolut necesară și stabilitatea în țară”, a spus Ministrul Finanțelor.
Portalul de expresie rusă Newsmaker.md publică o amplă analiză despre șansele principalilor candidați în viitoarea cursă prezidențială. Directorul adjunct al Institutului de Studii Juridice și Politice al AȘM, Victor Juc a constatat, citat de portal, că Marian Lupu (PDM), Igor Dodon (PSRM) și Maia Sandu (PAS) sunt favoriții cursei prezidențiale. Juc a menționat că resursele puternice administrative și politice ale PDM îi garantează lui Marian Lupu trecerea în turul doi. Pe de altă parte, analistul spune că multitudinea de candidați pe dreapta va fărâmița acest segment de electorat, fapt ce va reduce la minimum șansele Maiei Sandu și ale lui Andrei Năstase, chiar dacă se va decide rămânerea unui singur candidat în primul tur. Pe de altă parte, directorul Centrului „Politicon”, Anatol Țăranu consideră că, pe segmentul opoziției, candidatul cu șanse mai mari este Maia Sandu. „[…] Liderul PAS are capital politic pe care îl poate crește din contul electoratului unionist. În plus, Maia Sandu nu s-a compromis prin colaborării cu forțe politice de stânga”, a declarat Țăranu.
Comentatorul Vlad Țurcanu, fostul consilier prezidențial, a opinat într-un interviu la „Radio Chișinău” că, așa cum s-a întâmplat în ultimii ani, alegerile prezidențiale din octombrie vor avea un caracter geopolitic, iar electorii vor avea de ales între niște concurenți pro-vestici, care însă au compromis ideea de democrație, și între o perspectivă euro-asiatică. Fostul consilier crede că mulți cetățeni vor încerca să aleagă o alternativă, care este pro asiatică, pro-rusească. „[…] Noi, însă, nu știm cât de bine va fi din punct de vedere economic sau social dacă am „întoarce iarăși căruța” către Est. Regiunea transnistreană, peninsula Crimeea, anexată de Federația Rusă, nu beneficiază de fonduri care să le permită să trăiască mai bine decât în urmă cu 15-20 de ani”, declarat Vlad Țurcanu.
