Într-un comentariu publicat pe site-ul Contributors.ro, Ștefan Vlaston susține că actuala situație geopolitică permite unirea Republicii Moldova cu România. Principalul argument și-l extrage din recenta declarație a președintelui rus Vladimir Putin făcută agenției Bloomberg, din care ar rezulta că Rusia nu se opune unor anumite revizuiri ale actualelor granițe, stabilite după cel de-al doilea război mondial, atâta timp cât revizuirile sunt dorite de cetățenii țărilor respective. Rusia admite implicit că ea însăși a modificat aceste granițe prin decizie unilaterală atunci când a anexat Crimeea. Trebuie notat și că autorului de la Contributors.ro nu i-a scăpat un amănunt: între țările care ar putea avea pe agendă asemenea schimbări nu se află numai Republica Moldova, ci și Ungaria și România. Ștefan Vlaston selectează argumente de ordin sociologic ca să demonstreze că pe ambele maluri ale Prutului există susținere pentru unire. Mult mai mare în România, dar oricum în spectaculoasă creștere și în Republica Moldova. Faptul că o treime din populația țării de peste Prut a emigrat din motive de sărăcie ar putea fi una din cauzele noii atitudini față de unire: între a munci într-o Rusie cu mari probleme economice și o Românie stat european, deschis spre cu totul alte oportunități, tinerii aleg tot mai mult România și Uniunea Europeană. Autorul trece în revistă avantajele pe care le-ar dobândi cetățenii Republicii Moldova dacă s-ar face unirea: salariile și pensiile s-ar alinia la cele din România, moldovenii ar avea acces la fonduri europene, ca și românii; libera circulaţie, accesul la piaţa muncii, la pieţele comerciale, la instituţii de învăţământ şi cultură din UE ar fi asigurate pentru toţi. Vlaston adaugă și speranța că justiţia din România unită, parchetele şi DNA ar putea contribui la stoparea corupției din actuala Republică Moldova. În fine, și Uniunea Europeană și NATO par a fi mai degrabă satisfăcute ca România să fie o țară mai mare și mai populată decât în prezent.
Răzvan Voncu laudă în „Adevărul” declarația simplă, dar foarte valoroasă, din discursul ținut de președintele Nicolae Timofti la 25 de ani de la proclamarea indendenței Republicii Moldova: cea mai mare problemă a țării este cea identitară, iar ea vine din „duplicitatea de a trece în Constituţie sintagma limba moldovenească”. S-a creat astfel „o fractură în rândul cetăţenilor, unii susţinând în continuare că sunt moldoveni iar alţii, români, (ceea ce a) permis minorităţilor rusofone şi forţelor pro-ruse să controleze societatea basarabeană”. Răzvan Voncu crede că este punctul culminant al mandatului prezidențial dificil pe care îl va încheia în curând Nicolae Timofti și de care s-a achitat „onorabil”. Epitetul nu este un calificativ de tip „satisfăcător”, ci are în vedere chiar onoarea. Tocmai onoarea de a fi român nu a fost apărată, susține comentatorul, de președintele român Klaus Iohannis, care ar fi fost primul dator să reacționeze cel puțin la unele dintre afirmațiile recente ale ambasadorului american la Chișinău. Iohannis, și nu Timofti, ar fi trebuit să spună „limpede şi răspicat, ceea ce nici un ambasador nu poate anula: că a fi moldovean înseamnă a fi român, că Moldova de pe ambele maluri ale Prutului face parte din componenţa românităţii (alături de celelalte provincii ale ţării) şi că(...) la est de Prut locuitorii sunt români şi vorbesc româneşte”.
