Linkuri accesibilitate

Caravana „Aici este Europa Liberă” din nou la Soroca


O adevărată catastrofă ecologică nu-şi găseşte rezolvarea din cauza neînţelegerilor politice.

Campania „Aici este Europa Liberă” revine, după un an, în mai multe localităţi din ţară. În vara lui 2015 reporterii Radio Europa Liberă au făcut turul Republicii Moldova, mai exact, au mers în peste 20 de sate şi oraşe unde au dezbătut cu localnicii problemele cu care se confruntă aceştia. În acest an revenim în cinci localităţi.

Sâmbătă, 3 septembrie, autobuzul Europei Libere a revenit după un an în oraşul Soroca. La cortul instalat lângă Cetatea Sorocii toți doritorii au putut să discute cu jurnaliștii succesele și provocările din comunitate. Localnicii au fost invitați să participe la dezbaterea privind ultimele constatări ale unei probleme nerezolvate de la vizita anterioară, acea a lipsei staţiei de epurare. Dezbaterea a avut loc în Cetatea Sorocii.

Nicolae Bulat: „Eu trăiesc nu departe de Nistru. Se simte mirosul deja în apartamente. Toată regiunea asta este afectată. Turiştii vin aici, e o Cetate extraordinară, le place, dar stau cu batista la nas. Când omul va înţelege că nu se hrănește cu banul, dar cu ceea ce dă natura, când va înţelege să nu fie prea târziu.”

Muzeograful Nicolae Bulat, străjerul şi ghidul Cetăţii Soroca doar mi-a confirmat ceea ce am presupus de îndată ce am ajuns la Cetatea amplasată pe malul Nistrului şi am simţit mirosul pestilențial - de la anterioara vizită la Soroca a autobuzului campaniei „Aici este Europa Liberă”, în vara anului 2015, nu s-a reusit nimic pentru a soluţiona problema staţiei de epurare. De fapt, problema este veche de 15 ani. Pierderea în 2001 a staţie de epurare o face şi mai acută.

„Soroca deversează în Nistru, zilnic, peste 2 mii de tone de ape poluate, foarte murdare. 2 mii de tone zilnic, vă închipuiți!?”, atenţionează octogenarul Dumitru Andrieş, fost profesor de geografie.

Râulețul cu dejecțiile adunate în rețeaua de canalizare din oraş se revarsă în râul Nistru la numai câteva sute de metri de Cetatea Sorocii. Mânată de ape, murdăria de la Soroca, ajunge la Vadul lui Vodă şi e trimisă în apeductul capitalei, spune profesorul:

„Murdăria aceasta începând de la toate toaletele din Soroca, apa aceasta o consumă şi capitala cu împrejurimile ei, aproape un milion de locuitor. Noi locuitorii din Soroca nu bem această apă, consumăm apa care vine mai de sus.”

Nistrul și dezbaterea pe teme ecologice de la Soroca

O adevărată catastrofă ecologică, aşadar, care nu-şi găseşte rezolvarea din cauza… neînţelegerilor politice, mi-au spus interlocutorii mei.

Nicolae Bulat: „S-a băgat politicul în această problemă. Era un proiect, erau 4,5 milioane pentru a începe. S-au adunat semnături de la Soroca Noua şi Egoreni că sunt împotriva construcţiei staţiei. Banii au fost retraşi şi am rămas cu fundul gol pe gheaţă, cum se spune.”

În 2007, Soroca a ratat un grant de 4,5 milioane de euro de la Banca Mondială, pe motiv că, aşa cum aţi auzit de la Nicolae Bulat, locuitorii din satele apropiate s-au opus.

Un nou proiect susţinut financiar de Slovenia urmă să fie pus pe roate cât de curând, promitea, în august 2015, primarul oraşului Soroca, Victor Său, la dezbaterea organizată de postul nostru de radio.

Primarul nu a putut participa la dezbaterea din această sâmbătă, când autobuzul campaniei „Aici este Europa Liberă” a revenit la Soroca pentru a vedea dacă autorităţile şi-au onorat promisiunile. Primarul Victor Său ne-a spus însă în ajun că finanţarea de 1,5 milioane de euro din partea Sloveniei a fost şi ea ratată. Proiectul a fost stopat din cauza datoriilor acumulate de Regia Apă Canal Soroca, ne-a spus edilul. Conducerea întreprinderii pasează însă mingea în terenul primăriei. Preşedintele consiliului de administrare la Apă Canal Soroca, Iurie Todireanu, care e şi consilier local, a participat la dezbaterea de sâmbătă, şi a menţionat că datoriile s-au acumulat, inclusiv pentru că edilii care s-au aflat la putere stabileau un tarif populist pentru soroceni:

„Datoria de 11 milioane am preluat-o, un an, de la conducerile de până la noi. Datoria a fost acumulată timp de 10 ani de conducerea, de primăriţa care a fost şi de primarul Său care a dat start datoriilor. Am avut nişte primari populişti. Tarifele nu erau discutate din pricina că vin careva alegeri”

Inclusiv această pasare a mingii în terenul vecin arată că luptele politice lasă nesoluţionată problema staţiei de epurare, a menţionat la dezbatere, ministrul Mediului, Valeriu Munteanu:

„Din păcate, voi la Soroca v-aţi încăpățânat atât de tare şi v-aţi bătut politic atât de tare, încât multe alte probleme, inclusiv problema staţiei de epurare aţi jertfit-o pentru a vă satisface problemele politice. Vă declar cu toată responsabilitatea că soluţii există, dar aceste soluţii vor fi implementate greu sau imposibil, dacă nu va fi linişte politică.”

Sorocenii veniţi la dezbaterea organizată de editorii Europei Libere au fost îndemnaţi de ministrul Valeriu Munteanu să-i pună la respect pe aleşii locali şi să le ceară mai insistent socoteală pentru orice problemă nesoluţionată din cauza rivalităţilor politice. Localnicii par determinaţi să o facă întrucât le-a ajuns cuţitul la os, spun ei.

„Chiar sub teritoriul unde locuiesc curge ţeava ceea frumoasă şi care miroase plăcut. Toţi mă întreabă cum trăiți aici. Nu o să se rezolve la Soroca treaba asta. Consider că trebuie de luat furcile şi de ieşit în piaţă. Consiliul, primarul, toţi trebuie de luat în furci şi de întrebat de ce nu rezolvă problema. Ne-am săturat. Dau vina unul pe altul dar problema rămâne.”

„E o problemă foarte acută şi mult depinde de noi, locuitorii oraşului Soroca. Dar cu regret oamenii sunt indiferenţi de problema pe care o avem. Oare se poate de stat aşa liniştit şi de aşteptat ca cineva să ne rezolve problema. Socot că cetăţenii trebuie să mergem cu toţii la primărie, la consiliu şi să punem întrebarea de ce nu se rezolvă această problemă.”

Nu este o noutate că oamenilor, şi nu doar celor din Soroca, le pasă mai puţin sau aproape deloc de problemele ecologice. Indiferenţa s-a văzut şi din numărul redus al localnicilor care au dat curs invitaţiei noastre de a participa la această dezbatere. Nepăsarea faţă de mediul înconjurător am văzut-o plimbându-mă şi pe malul Nistrului, unde am surprins nu doar sticle şi plastic aruncate la nimereală, dar şi câţiva soroceni spălând cu detergenți covoare în apele râului, iar apoi îmbăindu-se în același loc. Când am căutat să îi întreb dacă sunt conștienți de ceea ce fac, au refuzat să vorbească la microfon. Şi asta mi-a dat măcar o speranță. Numai că, așa cum sugera Nicolae Bulat, ritmul poluării depășește capacitatea oamenilor de a înțelege gravitatea acestei probleme.

XS
SM
MD
LG