Linkuri accesibilitate

La sfîrșit de săptămână cu Valentina Ursu și invitații ei.

Câți alegători are Moldova? Această întrebare a stârnit dispute aprinse în societatea moldavă. Numărul diferit al populației în datele Comisiei Electorale Centrale și cele ale Biroului Național de Statistică s-ar explica prin fluctuația numărului celor decedați, a migranților, dar și a persoanelor care au atins vârsta majoratului. Până la 30 octombrie cetățenii cu drept de vot ar trebui să decidă pentru cine vor vota să le conducă țara în următorii patru ani. Despre miza și importanța scrutinului prezidențial vorbim la acest sfârșit de săptămână.

Înghesuială mare pentru a ajunge în jilțul prezidențial. Pretendenții au scopuri diferite. „Igor Dodon vrea limba moldovenească și excluderea istoriei românilor”, „Maia Sandu promite să facă curățenie în stat”, „Andrei Năstase pare a fi campionul luptei antioligarhie”, „Marian Lupu, candidatul care demult își dorește această funcție”, „Mihai Ghimpu, neobositul politician care vorbește despre unirea neamului românesc” , dar nu e singurul, va fi și Ana Guțu, „Iurie Leancă, care ar vrea să ducă la Bruxelles cererea de aderare a Moldovei la Uniunea Europeană”, „Renato Usatîi, fără noroc, dar e hotărât să-l promoveze pe Dmitri Ciubașenko”. Și lista va continua… deocamdată cu câțiva independenți.

La Puhoi, o localitate din raionul Ialoveni, am discutat cu trecătorii întâlniți ocazional în stradă despre așteptările lor de la aceste alegeri prezidențiale.

„Votul e scump amu. Trebuie de dus numaidecât, altfel o să câştige aceiaşi oameni şi nu e interesant. Sau să fie nişte schimbări în ţară radicale.”

Europa Liberă: Ce schimbări aşteptaţi dumneavoastră, ca alegător?

„Oamenii să trăiască mai bine. Uitaţi-vă ce se face prin sate. Oamenii care lucrează sunt săraci, dar care nu muncesc sunt bogaţi. Aşa nu se poate de trăit. Mai mult nu, gata. Uitaţi-vă ce se face acum, câţi candidaţi sunt. Special fac ca omul să-l încurce, să nu ştie ce să facă. Omul e zăpăcit, muncit şi amăgit.”

Europa Liberă: Acum se vorbeşte despre votul conştient şi votul cumpărat. De care voturi vor fi mai multe?

„Votul poate fi cumpărat. Cei care sunt acum la guvernare vor amăgi iar oamenii.”

Europa Liberă: Primul lucru pe care va trebui să-l facă noul şef de stat care să fie?

„Să cumpere o mătură mare şi să măture „taracanii” care fură. Eu socot că la fiecare om în inimă ceva este, el, cum zice rusul, dovereaet.”

Europa Liberă: Dar omul votează cu inima sau cu raţiunea?

„Numai cu inima. Cum o femeie pe un bărbat l-ar iubi, îl iubeşte din inimă. Aşa şi poporul trebuie să-l iubească, să ţină la dânsul. Dar aşa... Uitaţi-vă ce se face în ţară.”

Europa Liberă: Faptul că în sondaje se arată că mulţi cetăţeni rămân a fi indecişi, că nu sunt siguri dacă vor merge să voteze cum se răsfrânge asupra acestui scrutin prezidenţial?

„Eu la toţi le spun: „Dacă nu vă duceţi, aceasta e rău”. Ei fac ce vor. Trebuie de dus numaidecât. Să se ducă toţi la alegeri.”

Europa Liberă: Veţi merge să votaţi la 30 octombrie, data stabilită pentru alegerile prezidenţiale?

„Bineînţeles, pentru binele ţării.”

Europa Liberă: Ce aşteptări aveţi de la viitorul şef de stat?

„Să lupte cu corupţia, să lupte cu sărăcia, să nu lase tineretul să se ducă să lucreze la marginea lumii. Părinţii le cresc copiii, în loc la bătrâneţe să fie ajutați. Tinerii se duc la marginea lumii să muncească.”

Europa Liberă: Care e miza acestor alegeri? De ce sunt importante?

„Principalele idei ale democraţiei că noi trebuie să alegem cine să conducă ţara, nu altcineva.”

Europa Liberă: Cine merită să fie preşedinte? Nu ce persoană, dar ce om?

„Ce fel de om? Eu consider că o persoană care are studii superioare în economie, politică şi drept ar fi de dorit. Aş dori o persoană care ar fi de peste hotare. Pur şi simplu, Moldova este un stat, în primul rând, foarte mic. Și la toate persoanele politice sunt neamuri implicate. Și, de exemplu, persoana, chiar dacă este cinstită, are un frate, prieten, un neam care îl strică pe el, strică şi caracterul, şi deciziile. Să fie la noi preşedintele de peste hotare, care a învăţat. De exemplu, să-l luăm pe Saakaşvili în Georgia, el din anul 2004 până în 2013 a fost preşedinte, noi vedem cum s-a schimbat Georgia. Mie foarte tare mi-a plăcut.”

Europa Liberă: În Republica Moldova cine e stăpân astăzi?

„Este un oarecare sistem oligarhic şi birocratic, aş spune.”

Europa Liberă: Pentru voi, tinerii, e uşor să faci alegerea acum? Vorbim despre aceste alegeri prezidenţiale, pentru că sunt foarte mulţi candidaţi.

„Pentru noi, tinerii, este cel mai uşor. Depinde ce fel de tineri. Persoanele tinere care cu adevărat măcar au citit o carte.”

Europa Liberă: Domnişoara ce zice?

„Nu vreau să comentez nimic.”

Europa Liberă: Dar vei merge să votezi?

„Sincer, nu am fost niciodată să votez. Nu cred că există cineva în Republica Moldova care ar mai putea face ceva.”

„Eu cred.”

Europa Liberă: Colegul de alături zice că un vot pierdut înseamnă un regret.

„Dacă nu dai votul tău, înseamnă că un vot în plus au partidele care sunt acum la guvernare şi jefuiesc bani.”

Europa Liberă: Cum o convingi pe domnişoara de alături că trebuie să meargă să voteze?

„Să se uite pe internet, să se uite la candidaţi.”

„Toată presa e controlată. Nu mai ai încredere.”

„Eu, pur şi simplu, cu o zi înainte o voi suna şi îi voi spune: „Hai mâine la vot. Alege un candidat care îţi pare mai frumuşel şi haidem să votăm. Numai, te rog frumos, nu din partidele care sunt la putere’.”

Europa Liberă: A fi candidatul frumuşel e suficient de convingător?

„Mie Maia Sandu îmi pare că ar putea să facă ceva în ţara aceasta. Altcineva nimeni.”

Europa Liberă: Şi atunci merită să mergi la vot?

„Pentru ea aş merge. Pentru chestia cu bacalaureatul, cu învăţământul, într-adevăr, a început să facă ceva, nu cum copiii noştri au învăţat să copie, să cumpere. Într-adevăr, ea a făcut ceva pentru ţară.”

„Eu chem tinerii să voteze. Dar mai întâi să studieze nu noutăţi şi ziare, dar internetul. Şi, vă rog, alegeţi cu capul, cu mintea, că de fiecare vot depinde viitorul ţării noastre.”

Europa Liberă: Ştiţi când vor avea loc alegerile prezidenţiale?

„Ştiu că peste o lună, dar data nu o ştiu care e anume.”

Europa Liberă: Sunt importante aceste alegeri?

„Nu ştiu dacă vor schimba ceva.”

Europa Liberă: Voi ce aţi vrea să schimbe aceste alegeri?

„Foarte multe lucruri. Mai puţină corupţie să fie şi să se respecte drepturile cetăţenilor.”

Europa Liberă: Din mulţi candidaţi e mai uşor să alegi?

„Când sunt mai puţini, e mai uşor să faci o alegere.”

Europa Liberă: Îl ştiţi pe cel care merită votul dumneavoastră? Ştiţi cine este el?

„Nu.”

Europa Liberă: Încă nu ştiţi?

„Fiecare are şi plusuri, şi minusuri.”

Europa Liberă: A rămas puţin timp până la 30 octombrie, când trebuie să mergeţi să aruncaţi buletinul.

„Ne mai gândim.”

Europa Liberă: Vreţi să fie tânăr, mai în vârstă, cu experienţă?

„Ar fi mai bine să fie tânăr, că el ştie ce vrea tineretul. Dar, pe de o parte, şi cel bătrân, că el are experienţă.”

„Буду голосовать за президента. Без президента существовать как-то не комфортно. Эта важная фигура.”

Moldova, La Puhoi

Moldova, La Puhoi

Europa Liberă: А кто достоин стать президентом?

„Человек который знает прекрасно Молдавию, родился здесь, который имеет опыт работы в экономике, в политике. Вот в этих вещах который хорошо разбирается.”

Europa Liberă: Первый приоритет для него какой должен быть, после избрания?

„Бороться с коррупцией прежде всего, это самое главное. А потом будет легче.”

Europa Liberă: Ce preşedinte îşi doreşte Moldova şi moldovenii?

„Bun la inimă şi pentru lume, pentru popor.”

„Eu nu ştiu dacă noi avem aşa om în ţară.”

„L-om găsi. Să fie om. În primul rând, Om.”

Europa Liberă: Să fie membru de partid sau fără partid?

„Văd că nu se poate fără partid, dar, totuşi, mai puţină atenţie la partid, mai multă atenţie la popor.”

„Care să fie cinstit, să nu fure şi să fie ordine în ţară.”

Europa Liberă: O persoană e capabilă de una singură să facă ordine?

„Nu, nu. El trebuie să conducă în Parlament. Să facă ordine întâi acolo, sus.”

Europa Liberă: Aşa e de mare dezordinea că vorbiţi despre nevoia de a face ordine?

„E foarte mare. Mătincă nu e nicăieri ca în Moldova, e cea mai mare dezordine.”

„Sărăcie şi furturi.”

Europa Liberă: Veţi vota la alegerile prezidenţiale?

„Da.”

Europa Liberă: Cât de importante sunt alegerile din acest an?

„Democraţia nu are cum să le câştige. De acum le-a pierdut. De atâta că merg separat candidaţii. Toţi ceilalţi pe stânga au înţelegeri de la spate, pe care le vor respecta.”

Europa Liberă: Veţi merge să votaţi?

„Ne gândim încă.”

Europa Liberă: Acum se vorbeşte despre votul conştient şi votul cumpărat. De care voturi vor fi mai multe?

„Mai multe cumpărate.”

Europa Liberă: Şi de ce moldoveanul îşi vinde votul?

„Pentru că sunt puţini moldoveni conştienţi. Aceasta e.”

Europa Liberă: Dar cum se explică această lipsă de conştiinţă?

„Prin acei 200 de ani de asuprire. La noi trebuie încă vreo 50-70 de ani ca să se schimbe ceva în conştiinţa moldoveanului.”

*

Istoricul Vladimir Solonari este profesor asociat la Universitatea Floridei Centrale din Orlando și fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova în legislatura 1994 - 1998 din partea Mișcării „Unitatea-Edinstvo”. De acolo, de peste ocean, el crede că, fără epurarea elitelor și moralizarea, lor niciun progres nu este posibil, iar următorul președinte de țară nu va putea face prea multe de unul singur.

Vladimir Solonari: „Nu trebuie să exagerăm importanţa acestei campanii, că oamenii vin şi pleacă, dar ţara rămâne. Cel mai important lucru este în ce măsură mecanismul acesta de relaționare între Preşedinţie şi Parlament, şi guvern ar deveni funcţional. Înainte de reforma constituţională din 2000, am avut probleme toată vremea în relaţia dintre preşedinte şi Parlament, şi guvern. Şi din cauza aceasta atunci am procedat la reforma constituţională. Acum s-a revenit la alegerea preşedintelui de către întreg poporul, eu cred că, din păcate. Pentru că cea mai mare problemă aici este problema funcţionalităţii organismelor centrale. În condiţiile Republicii Moldova apare problema că, dacă o persoană este aleasă de către întregul popor, cere mai multe împuterniciri, începe a se plânge pe Constituţie şi limitările puterii ş.a.m.d.”

Europa Liberă: Ce rol trebuie şi poate să joace şeful statului într-o țară mică, săracă, divizată şi cu o stabilitate politică fragilă?

Vladimir Solonari: „Aceasta şi este problema. Eu mă tem că aşteptările sunt prea mari, lumea va aştepta ca preşedintele să facă poreadkă, cum se spune la noi, când va ajunge şi atunci cine ştie la ce măsuri va recurge. Într-un stat constituţional orice reformă trebuie făcută prin eforturi comune între diferite instituţii centrale, în cazul nostru, este Parlamentul, guvernul şi Preşedinţia.”

Europa Liberă: Cum va putea cel care va fi învingător să devină, să ajungă salvatorul naţiunii?

Vladimir Solonari

Vladimir Solonari

Vladimir Solonari: „Anume: se vrea salvatorul naţiunii, dar, de fapt, se alege un preşedinte constituţional, nu se alege un monah, nu se alege un împărat, nu se alege un rege… Se alege un preşedinte cu împuternicirile lui destul de limitate. Să privim la România, care e situaţia acolo, cred că Iohannis e primul preşedinte al României care funcţionează în strictele limitări constituţionale, dar mai multă lume se plânge că nu este activ, că nu vociferează, că e deprinsă cu un fel de preşedinte care toată vremea face declaraţii, uneori intră în confruntări, scandaluri, de tipul lui Băsescu. Nu vreau să iau partea nimănui, dar vorbesc de fenomen ca atare. La noi se vrea un fel de Iohannis care va fi cumpătat şi liniştit, fără zgomote şi fără declaraţii, să acţioneze în limitele Constituţiei? Nu se vrea. Se vrea altceva. Şi atunci la ce vom ajunge noi? Iar la probleme între diferite instituţii ale statului.”

Europa Liberă: Moldova are nenorocul istoric de a fi plasată geografic la linia de confruntare între Rusia şi marile puteri occidentale. Aceasta îi conferă o importanţă strategică, unii spun că deosebită, în total contrast cu lipsa ei de importanţă economică, militară. Dar factorul geopolitic va fi exploatat din plin în această campanie electorală, încotro Moldova: cu Estul, cu Vestul. Cum va trebui să fie cel care va fi şeful statului, să împace şi Vestul şi Estul, şi capra, şi varza?

Vladimir Solonari: „Aici voi spune, probabil, ceva ce este „neortodox”, eu nu cred în povestea aceasta cu importanţa extraordinară geostrategică, de confruntare. Nu vreau să intru în istorie, dar vă amintesc că, atunci când Stalin a insistat ca România să cedeze Basarabia, românii îndată au cerut sfatul de la nemți. Și nemții au spus că soarta Basarabiei nu interesează pe nimeni decât pe ruşi şi români. Iată şi confruntarea aceasta mare, şi poveştile acestea romantice, exagerate. Eu nu cred în importanţa factorului acesta geopolitic. Noi trebuie să fim cu mintea noastră şi interesele noastre proprii. Avem alte probleme, la ele să ne gândim. Avem corupţie incredibilă, avem neatractivitate pentru investiţii, avem instabilitate perpetuă, avem probleme demografice,

Occidentul nu va ceda presiunilor Rusiei, de acum este clar. Şi trebuie să ne ocupăm de problemele noastre. Tot aşa şi cu România. Multă lume se axează pe problemele acestea: unirea, neunirea. Parcă unirea ne va rezolva toate problemele?

fiindcă lumea pleacă din ţară, la aceasta trebuie să ne gândim... Trebuie să ne gândim la condiţiile de trai pentru cetăţeni. Parcă noi suntem alături de Rusia? Între noi şi Rusia este o ţară mare – Ucraina – care acum atrage mai multă atenţie Occidentului. Occidentul nu va ceda presiunilor Rusiei, de acum este clar. Şi trebuie să ne ocupăm de problemele noastre. Tot aşa şi cu România. Multă lume se axează pe problemele acestea: unirea, neunirea. Parcă unirea ne va rezolva toate problemele? Totuna va rămâne Republica Moldova cu ale ei probleme, cu cultura politică, cu problemele economice. Cu aceasta trebuie să ne ocupăm, la urma urmei. Sunt 25 de ani, un sfert de veac de la obţinerea independenţei, şi tot acelaşi fel de probleme noi discutăm mereu: dacă suntem români, dacă suntem moldoveni, dacă suntem cu Rusia, dacă suntem cu România, dar economia se prăbuşeşte...”

Europa Liberă: Admiteţi că dezbaterile vor avea şi subiectul acesta ca principal – identitatea etnică?

Vladimir Solonari: „Da, că el reiese din discursul preşedintelui Timofti la Academia de Ştiinţe. El a introdus problemele acestea, dacă noi suntem români sau neromâni. Dacă spune preşedintele părerea lui, nu văd nicio problemă, însă la noi există tendinţa aceasta că problemele identitare trebuie rezolvate de sus în jos: cineva spune, sau Academia de Ştiinţe, sau guvernul, sau un minister că noi suntem aşa sau suntem aşa. Lăsaţi-i pe oameni, ei se vor clarifica, la urma urmei. Dacă vor vota unirea, se va produce unirea. Dacă nu vor vota unirea, nu se va produce. Cât se poate de vorbit de aceasta? Să luăm exemplul Marii Britanii, să rămână în Uniunea Europeană sau să iasă. S-a votat ieşirea, multă lume nu este de acord. Dar primul ministru spune: „Eu nu am fost de acord, lumea a votat, acum vom îndeplini. Gata. Pe urmă vom vedea”. Nu se poate toată vremea de vorbit una şi aceeaşi, una şi aceeaşi, dar ţara se prăpădeşte.”

Europa Liberă: Votul cetăţenilor Republicii Moldova stabiliţi în străinătate, aflaţi la muncă peste hotare cât de mult contează? Nu există nicio îndoială că cetăţeanul are acest drept de vot, iar statul este obligat să creeze condiţii optime pentru ca acest lucru să se întâmple. Cât de important rămâne votul din afară? Pentru că se vorbeşte că aproape un milion de cetăţeni acolo şi-ar câştiga bucata de pâine.

Vladimir Solonari: „Dar câţi vor vota? Nu votează multă lume. La ultimele alegeri foarte puţină lume a votat. Pentru că ce se întâmplă? Votarea în condiţiile de trai din străinătate este un lucru anevoios.”

Europa Liberă: Dumneavoastră veţi merge să votaţi?

Vladimir Solonari: „Ar trebui să plec la Washington. Nu pot eu să plec la Washington. Să cheltuiesc jumătate de mie de dolari? Nu pot să fac chestia aceasta. Dar dacă va fi o altă posibilitate, atunci voi vota sigur. Eu la alegerile americane votez prin poştă, nu mă duc nicăieri. Aici se poate de cerut buletinul de vot prin poştă, ajunge, îl semnezi şi gata.”

Europa Liberă: A propos, despre asemănări şi diferenţe, între cum înţeleg cetăţenii din Republica Moldova să-şi alegă conducătorul lor şi cei din Statele Unite ale Americii găsiţi asemănări şi diferenţe?

Vladimir Solonari: „În America este întotdeauna divizare între puterea diferitelor instituţii. Și preşedintele, desigur, este persoana cea mai puternică în sens politic, are importanţă foarte mare, foarte considerabilă, dar, totuşi, el nu poate face multe lucruri, dacă nu colaborează cu alte instituţii, care foarte des sunt controlate chiar şi de alte partide. Şi toată lumea este deprinsă cu ideea aceasta. Și, deşi ei se agită în jurul alegerilor, dar, totuşi, înţeleg că aşa e viaţa, aşa e statul american. Şi dacă preşedintele ar veni cu ideea aceasta: „Să revizuim Constituţia şi să dăm mai multe împuterniciri”, vă închipuiţi aşa ceva în Statele Unite ale Americii? Nici vorbă nu poate fi. Dar la noi a fost un sport naţional, în primul deceniu al independenţei. Putem numai spera că nu se va ajunge din nou la aceeaşi poveste.”

Europa Liberă: Pentru marile puteri contează cine va fi liderul politic de la Chişinău? Noul președinte?

Vladimir Solonari: „Foarte puţin contează.”

Europa Liberă: Şi la Washington, şi la Moscova puţin contează? Sau este o deosebire?

Vladimir Solonari: „La Moscova nu ştiu. La Washington există ceva interes, dar nu prea mare. Nu trebuie să exagerăm. Iată tot se agită lumea la noi acum în jurul la ceea ce a spus ambasadorul James Pettit, că Moldova nu este România. A spus, a spus, nu cred că Statele Unite ale Americii au o strategie definită dacă Republica Moldova trebuie să fie parte a României sau nu trebuie. Cum va decide poporul Republicii Moldova aşa va fi. Statele Unite ale Americii nu se vor împotrivi, dacă poporul va vota unirea. Dar nu se va impune unirea, dacă poporul nu va dori.”

Europa Liberă: Am discutat cu alegătorul Vladimir Solonari, cel care are cetăţenie dublă şi care urmează să aleagă doi preşedinţi, al Statelor Unite ale Americii şi al Republicii Moldova.

Vladimir Solonari: „Da.”

Europa Liberă: Ce ar trebui prioritar să rezolve viitorul preşedinte al Republicii Moldova?

Vladimir Solonari: „Epurarea elitelor la toate nivelurile şi moralizarea societăţii. Lumea nu mai crede în instituţiile statului. Nu are lumea încredere în instituţiile statului şi în elitele politice. Este cea mai mare problemă. Toată lumea în Republica Moldova vorbeşte de o singură persoană de care se spune că are o putere foarte mare, probabil, aproape nelimitată în Moldova, controlează mass-media, Procuratura, judecătoriile ş.a.m.d. Se vorbeşte destul de mult, sondajele arată că persoana aceasta nu se bucură de încredere. Şi atunci ce fel de încredere poate avea o persoană simplă din instituţiile statului în faţa acestei situaţii?

Europa Liberă: Dar prioritatea numărul unu pentru viitorul preşedinte american, care va fi ales în toamnă, care ar trebui să fie?

Vladimir Solonari: „Eu cu Hillary Clinton votez. Ea are o listă întreagă de priorităţi: dezvoltarea economică, crearea locurilor de muncă. Sigur că este şi problema imigraţiei pe care a abordat-o şi o exploatează Donald Trump.”

Europa Liberă: Dar şi rolul pe care îl joacă SUA pe globul pământesc, ca o primă putere în lume.

Vladimir Solonari: „Sigur. Şi problemele externe, şi politica faţă de Rusia şi faţă de ISIS. Alte probleme sunt cele ale mediului înconjurător, încălzirea globală, politicile care trebuie adoptate de Statele Unite ale Americii.”

Europa Liberă: Pentru dumneavoastră ce contează mai mult, viitorul SUA sau viitorul Moldovei?

Vladimir Solonari: „Pentru mine contează viitorul familiei, în primul rând. Eu pentru ambele retrăiesc, ca să folosesc cuvântul acesta moldovenesc, am emoţii şi pentru una, şi pentru alta. De atâta urmăresc noutăţile din Moldova. Nu prea înţeleg ce se întâmplă acolo uneori. Dar, totuşi, urmăresc, pentru că e ţara mea natală. Acolo m-am născut şi am trăit până la vârsta de 42 de ani, când am plecat.”

*

Despre importanța alegerilor prezidențiale discutăm și cu Victor Munteanu, director de programe la Fundația „Soros-Moldova”.

Europa Liberă: Cum explicați această mare înghesuială a candidaților care vor să ajungă acolo, în fotoliul șefului statului?

Victor Munteanu: „Eu cred că foarte mulţi din cei care aspiră la această poziţie sunt împinşi în faţă tocmai pentru a dilua din înţelegerea populaţiei a scopurilor reale care stau în spate. Sunt, pur şi simplu, puşi acolo, de ochii lumii.”

Europa Liberă: Pe fundalul acestei mari dezamăgiri din partea cetăţeanului, va ajunge în fotoliul de preşedinte cel care merită şi cel care ştie să scoată statul din criză?

Victor Munteanu: „Eu nu cred că există cineva care ştie cum să scoată statul din criză. Şi greşeala noastră permanentă este că, credem că vine un cineva care este capabil să facă aşa ceva, un individ. Aceasta este o cultură profund înrădăcinată în trecutul nostru sovietic, că vine salvatorul, vine un nene puternic, foarte deştept care curăţă oligarhia, curăţă corupţia, face imediat ordine. Acest lucru nu cred că este realizabil. Şi sunt explicaţii, că avem o legislaţie extrem de complicată, care nu asigură echilibrul de putere, pe de o parte. Pe urmă avem o instituţie a preşedintelui care este importantă, reprezintă faţa ţării, dar nu are instrumente foarte multe juridice. În acest sens eu cred că mai degrabă este un simbol care contează. Aşa, pas cu pas, ajungem complet în altă direcţie, ajungem la o competiţie cu o faţă geopolitică. Nimic mai mult decât atâta.”

Europa Liberă: Dar nu e puţin. Pentru că în joc va fi pus acest vector al politicii externe pe care Republica Moldova trebuie să-l promoveze, fie că ţara se apropie şi mai mult de Federaţia Rusă şi de Uniunea Vamală dominată de Rusia lui Putin, fie că ar putea să continue acest parcurs european. Mai nou, şi despre curentul unionist se discută. E cam încâlcită socoteala. Cum se descurcă cetăţeanul?

Victor Munteanu

Victor Munteanu

Victor Munteanu: „Nu se descurcă în niciun fel, pentru că e o competiţie, întâi de toate, a surselor de spălare de creier. Eforturile depuse pentru spălarea de creier într-un scop sau altul au fost atât de mari şi atât de multe, şi atât de constante, încât cetățeanul nu mai are cum să se descurce… Eu nu cred că se descurcă. Nici oamenii care citesc mai mult, știu ceva în legi, tot nu înţeleg mare treabă şi tot nu prea se descurcă.”

Europa Liberă: Şi care va fi viitorul Moldovei după alegerile din 30 octombrie?

Victor Munteanu: „Nu va fi mult diferit de cel de azi. Pe termen lung şi pe vectorul de politică externă poate fi o schimbare a tonalităţilor, mai degrabă, decât o schimbare reală a vectorului. Lucrurile nu sunt chiar atât de simple. Pentru că, dacă ne uităm la nişte calcule reale economice, Republica Moldova este din ce în ce mai mult legată de Vest – începând cu România economic şi terminând cu ţările dezvoltate ale Uniunii Europene – şi din ce în ce mai puţin de Est. Aceasta în ceea ce priveşte exporturile. În ceea ce priveşte sursele energetice acestea sunt legate foarte tare de Est. E o ţară şi un teritoriu care, din toate punctele de vedere, merge pe o muchie, dar cumva e obişnuită cu această muchie, îşi taie tălpile continuu în această muchie ascuţită de vreo 200 de ani. Nu e nimic nou aici. Ea oscilează ba către Vest, ba către Est şi se pare că – şi aceasta este cel mai tragic pentru noi – marile puteri sunt, în cel mai bun caz, mulţumite cu această oscilaţie, adică cu această zonă tampon care este actualmente Republica Moldova şi ne vor aici pe o perioadă cât mai îndelungată sau, cel puţin, atât timp cât conflictele geopolitice nu sunt soluţionate. Republica Moldova este extrem de dependentă acum de evoluţia situaţiei în Ucraina şi de relaţia Ucraina-Rusia. Este evident că în acest moment Rusia are nevoie de o forță militară puternică în spatele Ucrainei, deci, Transnistria este foarte importantă. Cu atât mai importantă este o Republică

Eu nu fac parte din armata optimiştilor, eu nu sunt cel care voi spune că soluţia este în mâinile noastre. Mâinile noastre sunt mult prea firave şi prea slabe pentru a veni cu soluţii de durată. Republica Moldova nu mai are resursele umane interne necesare care să o salveze

Moldova orientată spre Rusia şi nu spre Vest în general, cu sau fără Transnistria. Rusia este oportunistă, eforturile pe care le depune pentru ca să-şi aducă suporterii în prim-plan politic nu sunt atât de mari pentru ei, pe fonul unei situaţii economice care degradează, pe fonul nostalgiilor după un trecut sovietic pe care şi nostalgicii nu-l mai ţin minte, dar şi-l imaginează deja – pentru că avem foarte mulţi tineri nostalgici care îşi imaginează că în Uniunea Sovietică era foarte frumos şi foarte bine, aceasta este propaganda – pe fonul propagandei continue şi, bineînţeles, pe fonul hoţiei interminabile a corupţiei fără precedent. Deci, eu nu fac parte din armata optimiştilor, eu nu sunt cel care voi spune că soluţia este în mâinile noastre. Mâinile noastre sunt mult prea firave şi prea slabe pentru a veni cu soluţii de durată. Republica Moldova nu mai are resursele umane interne necesare care să o salveze. Ceea ce numim noi armata de alegători, oamenii care pot gândi, mai mult sau mai puţin liber, pot face diferenţă între falsuri şi adevăruri, sunt oamenii plecați de acasă. Noi avem milionul de oameni care aveau studii, care aveau viitor, care voiau să-şi construiască o viață, aceşti oameni au plecat. A venit al doilea val de migraţiune, sunt copiii lor care pleacă. Dezamăgirea este foarte-foarte mare, oamenii vor o stabilitate imediată în această viaţă. Bomondul politic nu se schimbă, avem aceleaşi figuri cu cuvinte diferite, care se tot mişcă în cerc. Deci, nu ştiu care ar fi această masă critică de oameni.”

Europa Liberă: Poate viitorul şef de stat al Moldovei va fi el salvatorul acestei naţiuni?

Victor Munteanu: „Acest lucru nu este posibil, pentru că deja e clar cine va fi viitorul ales. Eu nu am niciun fel de aşteptări bune în acest sens. Sunt poate unul-două nume care ne-ar place cumva unei anumite categorii de populaţie, celor care citesc, care credem în valori europene, care credem în democraţie, ne-ar place, poate, să fie în fruntea acestei ţări, dar şansele lor sunt foarte-foarte puţine. Pentru că în spatele lor nu stau marile grupuri de interese politice, geopolitice, oligarhice. Aceşti oameni nu au resurse, nu are cine le fi portavoce sau vocea lor nu este auzită pentru că nu sunt atâtea megafoane şi boxe cu mii de waţi care acoperă aceste voci firave.”

Europa Liberă: Un preşedinte ales de cetăţeni cu vot direct se va deosebi de un preşedinte ales de deputaţi în Parlament?

Victor Munteanu: „Un preşedinte ales de oameni minţiţi, de oameni spălaţi pe creier nu poate fi un preşedinte bun, care să zicem că e ales de popor… Atunci când un popor este amăgit nu poate face alegerea corectă… Înţeleg că aceasta este culmea democraţiei, nu putem devia de la această regulă.”

Europa Liberă: Dumneavoastră veţi merge să votaţi?

Victor Munteanu: „Este o datorie a mea. Da, eu voi merge să votez.”

Europa Liberă: Ar trebui să mai treacă mulţi ani, până şi în Republica Moldova se va vorbi despre un vot conştient al alegătorului?

Victor Munteanu: „Pe termen scurt putem să ne aşteptăm doar la o minune, pentru că acest comportament al alegătorului a fost bine pregătit, format, orientat. Noi avem nevoie de o contrabalanţă, avem nevoie de o contraofertă, bine gândită strategic, care lipseşte pe ceea ce se întâmplă astăzi în Republica Moldova, din punct de vedere al alegerii, că avem la putere tot ce vreţi, dar nu oameni care merită să fie acolo. Fie că au venit pe valuri geopolitice, fie că au venit pe valuri de corupţie, aceşti oameni au venit însoţiţi de maşinării informaţionale bine gândite şi structurate şi au scopuri cu bani, cu buget… Nu există o contraofertă deocamdată cu care democraţia să se apere. Democraţia nu are instrumente de apărare împotriva unor asemenea valuri. Alegerile libere şi corecte sunt o instituţie democratică, tocmai acestea sunt corupte, întoarse invers, pentru a servi interese de grup, fie oligarhice locale, fie interese geopolitice. Nu există nici teoretic deocamdată instrumente pentru ca să ne protejăm de aşa ceva, decât educaţie şi ajutor pentru omul de rând să se orienteze în tumultul acesta informaţional… Oamenii, în general, nu gândesc cu viitorul şi cu scopuri foarte mari. Oamenii gândesc cu necesităţile vitale de astăzi, oamenii au nevoie de mâncare, locuri de muncă, de o certitudine. Şi când ai aceste necesităţi mari şi imediate, vrei, nu vrei răspunzi la chemarea unor speculanți, a unora care vin şi spun: „Eu ştiu cum să rezolv aceste probleme, pentru că în spatele meu este unul, doi, trei’.”

Europa Liberă: Şi cine e stăpânul Moldovei azi?

Victor Munteanu: „Republica Moldova nu are un stăpân. Republica Moldova este un teritoriu cu anumiţi oameni hărţuiţi de diverse grupuri de interese şi de diverse vânturi, este un teritoriu la răscruce de vânturi şi cu oameni pe care îi bat din toate părţile… Oamenii nu mai cred. Și, din păcate, când a venit valul democratic, acest val democratic nu a fost susţinut şi de dezvoltarea ţării sesizabilă pe termen scurt. Termenul lung este o chestiune care ţine de oameni foarte educaţi. În general, marea majoritate a oamenilor nu sunt educaţi şi au nevoie de rezultate imediate. Şi abia atunci poţi să aştepţi de la ei o susţinere. Dar omul, când este flămând şi necăjit, şi enervat, şi supărat pe tot ce se întâmplă, amăgit de atâtea ori, că ar trebui să plătească constant impozite din care nu are niciun beneficiu imediat sau de durată, nu ai de unde să te aştepţi să gândească pe termen lung şi să gândească în favoarea ţării, şi să gândească la viitorul ţării şi la viitorul colectivităţii… Nu, acestea sunt aşteptări pentru oameni sătui.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG