Una dintre cele mai medaliate gimnaste din istorie, cehoaica Věra Čáslavská, a murit săptămâna aceasta la vârsta de 74 de ani, după o bătălie cu cancerul. Mulți cehi o regretă nu doar din cauza performanțelor ei sportive deosebite, ci și a curajului civic demonstrat în perioada de după invadarea Cehoslovaciei de către armatele Tratatului de la Varșovia, în august 1968, și în timpul așa-numitei „revoluții de catifea” din toamna anului 1989.
Născută în 1942 la Praga, Věra Čáslavská a intrat în conștiința publicului din lumea întreagă nu doar prin performanțele sale sportive remarcabile și prin înfățișarea sa atrăgătoare, ci și prin unul din cele mai memorabile proteste politice din lumea sportului. El a avut loc la olimpiada din Ciudad de Mexico, ținută în 1968 la puțin timp după ce trupele blocului comunist conduse de Uniunea Sovietică au invadat Cehoslovacia, pentru a opri reformele menite să aducă cehilor și slovacilor „comunismul cu față umană”. La proba de sol, cehoaica a cucerit aurul la egalitate de puncte cu o sportivă sovietică. După ce medaliatele au urcat pe podium, s-a auzit mai întâi imnul Cehoslovaciei, apoi al Uniunii Sovietice – iar în timpul acestuia Čáslavská și-a schimbat ostentativ poziția capului, privind în jos, cât mai departe de steagul cu secera și ciocanul, într-un protest evident față de invazia sovietică.
Mai înainte, în timpul mișcării de reforme din propria țară, Věra Čáslavská semnase ca și multe alte personalități publice un manifest în favoarea schimbărilor, numit „2000 de cuvinte”.
Așa cum și-a amintit într-un din ultimele interviuri, Věra Čáslavská s-a aflat în ziua fatidică a invaziei sovietice, 21 august 1968, într-o tabără de pregătire în vederea Olimpiadei din Mexic. Știindu-i caracterul și angajarea în mișcarea de reforme, factorii de decizie din sport au „ascuns-o” la o cabană montană, unde Věra s-a antrenat în condiții improvizate – de pildă agățându-se de crengi de copaci în chip de „paralele inegale”. Între timp, la Praga mulți se temeau că sovieticii vor interzice participarea cehoslovacă la Olimpiada din Mexic, dar – cum spunea Věra într-un film documentar - „dl. Brejnev a decis să se arate generos, deși probabil apoi a regretat acest lucru”.
Pentru ca sfidarea Uniunii Sovietice să fie completă, în Mexic Věra nu doar că a protestat pe podium și nu doar că le-a învins cu mare poftă pe gimnastele sovietice, dar s-a și căsătorit cu prietenul ei, un atlet olimpic ceh, într-o slujbă religioasă în toată regula, cu camere de vederi din lumea întreagă și o mulțime imensă de curioși, la catedrala din centrul capitalei mexicane.
După revenirea în patrie, Věra a fost adorată de mulțime și mai intens decât înainte, iar liderii „Primăverii de la Praga” au felicitat-o. Dar în anii următori, numiți ai „normalizării”, au început persecuțiile. Multipla campioană olimpică de la Roma, Tokio și Ciudad de Mexico, ajunsă oricum la capăt de carieră sportivă din cauza vârstei și a oboselii, a fost dată afară din asociația de gimnastică, împiedicată să antreneze și obligată să-și câștige existența ca femeie de serviciu.
După mulți ani, inclusiv sub presiunea admiratorilor străini ai fostei glorii olimpice, regimul comunist „normalizat” de la Praga i-a permis Věrei să facă facultatea de sport ca să devină antrenoare, iar în 1979-1981 a avut voie chiar să antreneze în Mexicul care o îndrăgise așa de mult în 1968.
În noiembrie 1989, Věra Čáslavská s-a numărat printre celebritățile care s-au adresat demonstranților anti-comuniști din balconul „Revoluției de catifea”. După revoluție a devenit consilierul președintelui Václav Havel, dar viața ei personală a mers din rău în mai rău: s-a despărțit de soț, a suferit de depresii care au împins-o în pragul sinuciderii, iar fiul ei a fost condamnat la închisoare pentru un incident violent într-un bar, în urma căruia a murit tatăl lui, fostul soț al Věrei. În cele din urmă fiul a fost grațiat de președintele Havel.
Fosta campioană s-a ridicat din nou la suprafață, devenind din nou, în ultimii ani de viață, activă pe scena politică.
La ultimele alegeri prezidențiale Věra s-a numărat printre cei care au pus întrebări candidaților la dezbaterea televizată, cerându-i explicații social-democratului Miloš Zeman – cel care a câștigat până la urmă – despre sprijinul primit de la Partidul Comunist.
Și mai recent, anul trecut, Věra a înotat din nou, ultima dată, împotriva curentului, publicând o scrisoare deschisă împotriva respingerii refugiaților de către societatea cehă. În textul reluat în aceste zile de presa de la Praga, Věra atrăgea atenția că toți putem fi refugiați, la un moment-dat, și le cerea cehilor cuceriți de retorica politicienilor xenofobi să nu facă lucruri de care să le fie rușine „generațiilor următoare”.
Guvernanții Cehiei au spus că Věra Čáslavská, decedată la 30 august, ar trebui înmormântată cu funeralii de stat, și așteaptă acceptul familiei. Presa scrie că dacă rudele vor fi de acord, ceremonia principală va avea loc la 12 septembrie la Teatrul Național de la Praga.
