Majoritatea mediilor comentează profilurile și șansele candidaților la funcția de șef al statului.
„Înghesuială la președinția Republicii Moldova”, titrează portalul „moldnova.eu”. Candidații sunt descriși prin prisma propriilor declarații, sintetizate astfel: „Dodon vrea limba moldovenească și excluderea istoriei românilor ” , „Maia Sandu vrea să facă curățenie”, „Andrei Năstase, campionul luptei anti-oligarh”, „Marian Lupu, candidatul surpriză așteptată”, „Mihai Ghimpu vrea să unească neamurile românești”, „Leancă vrea să depună cererea de aderare a Moldovei la UE”, „Renato Usatîi nu iese la luptă”, „Valeriu Ghilețchi vrea să fie tatăl națiunii” și „Oleg Brega vrea să schimbe bicicleta pe fotoliul de președninte”. Autoarea articolului înserează evoluția în sondaje în ultimele șase luni a fiecărui candidat și observă că socialistul Igor Dodon „domină sondajele”.
Și portalul „newsmaker.md” publică primele declarații și promisiuni ale pretendenților la fotoliu de președinte și îi grupează în trei categorii: candidații opoziției de dreapta (Maia Sandu și Andrei Năstase), candidații opoziției pe stânga (Igor Dodon și Dmitri Ciubașenco) și candidații guvernării și aliaților ei (Marian Lupu, Mihai Ghimpu, Iurie Leancă).
Fostul ministru al finanțelor, Veaceslav Negruță, notează pe pagina sa de Facebook că guvernarea și-a coordonat propriul candidat și că acesta este Igor Dodon, „veșnic și fidel partener al tuturor regimurilor”. Pentru acest candidat al guvernării „democrat-liberal-comuniste” va miza, fiecare cu rolul său, Marian Lupu, pe stânga, Mihai Ghimpu, pe dreapta și Iurie Leancă, pe centru. Prognoza după alegeri, văzută de Negruță, e că PD va scăpa de actual lider perdant Marian Lupu și va avea un nou președinte„salvator” de partid, Mihai Ghimpu va face loc altor partide de dreapta, iar Leancă „va trebui să semneze”. „Sper la o surpriza adusă de concetățeni acestei guvernări devalorizate, șantajabile si vulnerabile, chiar și în pofida registrului electoral”, punctează Negruță.
Portalul „anticoruptie.md” publică profilurile primilor candidaţi şi face trimitere, inclusiv la investigaţii ziaristice anterioare în care sunt vizaţii unii dintre ei şi anume candidatul socialiştilor Igor Dodon, cel al liberalilor Mihai Ghimpu, dar şi liderul Partidului DA, Andrei Năstase. Citiţi în articol despre evoluţia politică a candidaţilor, ce proprietăţi şi afaceri deţin.
Politologul Dionis Cenuşă observă într-un comentariu pe blogul său că „spațiul public inundă cu discursuri iluzorice, rupte de realitate, despre înfăptuirea unirii Republicii Moldova cu România”. Cenuşă enumeră câteva condiţii indispensabile pentru orice scenariu unionist, între care „acceptarea politică și convingerea comunității internaționale de renunțarea la inițiatevele de reintegrare a regiunii transnistrene”. Politologul invocă şi riscurile unei eventuali uniri forţate şi anume fărâmițarea teritorială a Republicii Moldova, declanșarea unor conflicte interne între unioniști și stataliști, dar și o confruntare directă cu Rusia via regiunea transnistreana și autonomia găgauză. Autorul concluzionează că „nici Moldova și nici România nu dispun de puterea politică, economică sau avantaje geostrategice care ar justifica cumva ignorarea acestor riscuri”.
Directorul executiv al ADEPT, analistul politic Igor Boţan este citat de „independent.md” cu declaraţia că subiectul Unirii este folosit atât de cei care ajung la guvernare în Republica Moldova, cât şi cei care ajung la guvernare în România, doar pentru a acumula dividende politice. În opinia sa, politicienii români, ca şi cei moldoveni, fac politicianism unionist, deoarece acesta aduce voturile electoratului ce urmăreşte acest ideal. „Unioniştii noştri nu pot răspunde niciodată care este motivaţia marilor puteri să susţină unirea cu România. Acum avem un coordonator al guvenării, o persoană care decide totul, iar unioniştii nu se duc la persoana aceasta ca să-i ceară să facă ceva pentru unire. Spun aceasta pentru a demonstra că este politicianism unionist şi mai mult nimic”, a spus Igor Boţan citat de „independent.md”.
Într-o amplă analiză pe „adevarul.ro”, Cristian Unteanu se întreabă dacă nu cumva recentele declaraţii ale Ambasadorului SUA la Chişinău ar semnala eventual că „revine Planul Kozak pentru Republica Moldova ca avanpremieră pentru Ucraina”. Autorul atrage atenţia în special la declaraţiile referitoare la regiunea transnsitreană, despre care ambasadorul a spus că care are nevoie de un statut special în cadrul Republicii Moldova. În opinia lui Cristian Unteanu acest mesaj a fost spus în primul rând pentru cancelariile occidentale şi cea de la Kremlin. În opinia sa, elementul cheie este statutul special, „ceea ce poate relansa, într-un cadru nou, Planul Kozak, dar fără a mai face apel la perspectiva federală, cel puţin nu formal şi direct, ci folosind o soluţie deja existentă şi aplicată în Europa, cea a regiunilor cu statut special”. Comentatorul mai crede că „soluţia optimală din punct de vedere american ca rezolvare a problemei transnistrene poate fi şi baza pentru o soluţie negociată, exact în aceiași termeni, pentru situaţia din Ucraina”.
