Linkuri accesibilitate

„În cazul în care dreapta nu va ajunge la un candidat unic, atunci în turul doi vor ajunge Igor Dodon şi Marian Lupu”


Europa Liberă și analiștii politici dezbat șansele celor șapte candidați înscriși în campanie electorală pentru funcția de președinte al Republicii Moldova.

Cu 60 de zile înaintea alegerilor prezidențiale de la 30 octombrie, mai multe partide politice și-au anunțat astăzi candidații la președinție, confirmând în general așteptările. Nelămuriri au rămas mai ales în tabăra dreptei pro-europene.

Cine vrea să devină preşedintele Republicii Moldova are mai puţin de o lună pentru a aduna 15 mii de semnături şi încă una - pentru a-şi atrage simpatia electoratului. Sarcina nu e uşoară, mai ales când trebuie, pe lângă toate, să aibă grijă să nu admită în lista de susţinători vreo semnătură ce deja figurează pe vreo listă, prin urmare ar risca să fie invalidată de CEC.

Aşa că astăzi s-au grăbit să ajungă la autoritatea electorală să dea start procesului de adunare de semnături şase candidaţi. Cel al Partidului Democrat a fost anunţat abia astăzi, alegerea căzând pe liderul formaţiunii, Marian Lupu.

Mesajul lui Igor Dodon, fost ministru al economiei într-un guvern comunist, acum lider al celui mai mare partid de opoziţie de pe stânga, optând pentru apropierea de Rusia, a fost că se aruncă în cea mai importantă luptă politică de până acum pentru el. Socialistul se află pe primul loc în sondaje de luni de zile, dar spune că îşi doreşte victoria mai mult în perspectiva viitoarelor alegeri parlamentare, pe care formaţiunea sa ar vrea să le câştige, în 2018, pentru a întări „statalitatea, neutralitatea şi identitatea moldovenească”.

Maia Sandu, văzută drept cea mai reformatoare de până acum fostă ministră a educaţiei, care îşi duce pentru prima dată tânăra sa formaţiune - Partidul Acţiune şi Solidaritate - într-o competiţie electorală, spune că ar vrea să înceapă cu instituţia prezidenţială ceea ce numeşte „proces de curăţare a clasei politice”.

Andrei Năstase, liderul Partidului Demnitate şi Adevăr, ce a organizat ample proteste anti-guvernamentale anul trecut şi la începutul lui 2016, se aruncă în luptă pentru fotoliul de preşedinte vrând „să scoată Republica Moldova din captivitatea” celui pe care Năstase şi susţinătorii lui îl consideră principalul responsabil de furtul bancar, prim-vicepreşedintele PD, Vlad Plahotniuc.

„Președintele trebuie să facă tot ce-i posibil pentru a depune cererea de aderare la UE până la sfârșitul lui 2018”, şi-a anunţat, sugestiv, tema de campanie Iurie Leancă, fostul şef de diplomaţie, apoi de cabinet de miniştri, care după părăsirea PLDM îşi crease un partid de opoziţie, Partidul Popular European, dar a intrat de curând în parteneriat cu coaliţia de la guvernare.

S-au mai lansat în campanie astăzi un jurnalist, Dmitri Ciubaşenco, care va reprezenta Partidul Nostru al primarului de Bălţi, Renato Usatîi, și Mihai Ghimpu din partea Partidului Liberal. Doi potenţiali candidaţi independenţi vor fi deputatul Valeriu Ghileţchi şi activistul civic Oleg Brega. Nu este limpede deocamdată dacă Vladimir Voronin va candida din partea PCRM.

Cine sunt cei între care se va da până la urmă lupta? Pentru analişti, deocamdată răspunsul nu este clar. Pentru că el depinde de faptul dacă vor reuşi sau nu Maia Sandu şi Andrei Năstase să se înţeleagă în vederea înaintării unui candidat comun. Cei doi şi-au anunţat anterior această disponibilitate, doar că nu au decis cine merge în competiţie şi cine rămâne pe alături, spunând că vor face acest lucru când îşi vor da seama cine are şanse mai mari. Cei care au fost atenţi la comportamentul lor din ultima perioadă, au observat că niciunul nu ar fi dispus să cedeze. Dacă ambii vor rămâne în cursă, observatorii cred că îşi vor risipi şansa de a accede în turul doi, iar prin aceasta, presupune analistul Corneliu Ciurea, îl vor împinge în lupta decisivă, alături de Igor Dodon, pe Marian Lupu, candidatul principalului partid al puterii:

„În cazul în care dreapta nu va ajunge la un candidat unic, şi deocamdată se pare că nu există voinţă în acest sens, atunci în turul doi va ajunge Igor Dodon şi Marian Lupu. În cazul în care ei vor trata totuşi diferit aceste alegeri şi vor opta pentru Maia Sandu, atunci şansele acestui candidat vor creşte simţitor şi ea ar putea accede în turul doi, în compania lui Dodon.”

Acelaşi pronostic îl are şi Anatol Ţăranu. Iată, însă, cum explică analistul de la centrul de consultanţă şi analiză politică „Politicon” opţiunea democraţilor pentru Marian Lupu, liderul lor cu o vizibilitate redusă în ultima vreme:

„N-are rost să-l arunci în luptă pe Candu, pentru că atunci se aliberează funcţia de preşedinte a Parlamentului şi ea trebuie să fie cedată colegilor de alianţă. Din acest punct de vedere Candu nu poate candida pentru că asta ar înseamna ca democraţii să renunţe la postul de preşedinte al Parlamentului. Acelaşi lucru se referă la Filip. Plecarea lui Filip ar înseamna să începi din nou procedura de înscăunare a unui guvern. Cine ar dori ca toată această procedură să se repete? În ceea ce priveşte Lupu, chiar dacă este un personaj doar nominal de linia întâi, în realitate însă de linia a doua, el are totuşi încă un potenţial electoral care trebuie folosit. Este relativ curat, pentru că nu a fost implicat în scandaluri corupţionaleâ. Dacă Plahotniuc doreşte să creeze un partid mare, dominant, social democrat, aşa cum a anunţat, atunci avansarea lui Lupu se înscrie perfect în această formulă. Dacă nu trece, nu poate să pretindă la acestă funcţie de preşedinte de partid social-democrat. Dacă trece, pleacă din funcţia de preşedinte de partid şi eliberează locul în fruntea acestui partid social-democrat. Pe de altă parte, Dodon este un personaj care îşi coordonează acţiunile cu PD. Mai mult, fără PSRM, partidul mare social-democrat nu poate să se constituie. Şi atunci, preşedinţia ar putea să fie plată pentru Dodon ca el să cedeze partidul acestei formaţiuni mari social-democrate. Dodon nu va fi un preşedinte care să creeze mari dificultăţi actualei guvernări.”

Pe de altă parte, în mediul experţilor a apărut şi ideea că această manevră pe care o execută acum democraţii, pariind pe un candidat cu şanse mici, este menită a pregăti terenul pentru un scrutin parlamentar anticipat, care să vină după câştigul lui Igor Dodon a fotoliului de preşedinte şi după schimbarea sistemului electoral în unul uninominal sau mixt, o altă idee pe care a promovat-o la un moment dat cu multă insistenţă Partidul Democrat, dar mai ales liderul neformal al acestei formaţiuni, Vlad Plahotniuc.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG