Linkuri accesibilitate

„Această sărbătoare este una de suflet!” (Video)


Astăzi la Chișinău
Astăzi la Chișinău

Ziua Limbii Române sărbătorită la Chișinău.

Republica Moldova a marcat astăzi sărbătoarea „Limba noastră”, sau în unele redactări „Limba noastră cea română”. Aflat aproape de sfârșit de mandat, președintele Nicolae Timofti a vorbit într-o alocuțiune publică despre nevoia modificării articolului 13 din constituție, unde limba oficială este denumită „moldovenească”. „Suntem etnici români, deși ne spunem moldoveni. Să însușim și să acceptăm odată pentru totdeauna acest adevăr și să ne căutăm de alte lucruri, care necesită efort și concentrare”, a menționat Președintele Timofti în discursul de la Academia de Științe, din capitală. Un reportaj, despre alte manifestări ale sărbătorii de astăzi.

În inima capitalei, Ziua Limbii Române a fost sărbătorită cu mai puţin fast decât cea a Independenţei. Conducerea ţării s-a limitat în a depune flori la Monumentul lui Ştefan cel Mare şi la busturile scriitorilor pe Aleea Clasicilor. Singurul politician care s-a adresat mulţimii a fost primarul Dorin Chirtoacă.

Limba română sărbătorită la Chişinău
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:45 0:00

Tradiţional, în Grădina Publică a fost organizat şi un târg al Meşterilor populari. Printre ei şi Grigore Postârnac care spune că a participat la toate târgurile din 1989 încoace. În ultimii ani, observă el, Ziua Limbii Române se sărbătoreşte mai modest:

Meșterul popular Grigore Postârnac
Meșterul popular Grigore Postârnac

Grigore Postârnac: „Această sărbătoare este una de suflet. Unul sărbătoreşte încetişor, dar este mai român în suflet, iar altul scoate la balcon drapelul, scoate o sticlă de votcă şi asta e o sărbătoare pentru el. Această sărbătoare este una de suflet.”

Europa Liberă: Dle Grigore, iertaţi-mă că sunt indiscretă, Dvs sunteţi vorbitor de rusă?

Grigore Postârnac: „Noi ne-am născut în Uniunea Sovietică, da. Am terminat şcoala rusă şi facultatea în rusă. Această limbă este pentru mine a doua, iar acum e limba de stat. Vorbim ambele limbi. Important este nu limba în care vorbeşti, ci cum vorbeşti şi cu ce scop.”

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:54 0:00
Link direct

Spre deosebire de primarul Dorin Chirtoacă, care a insistat că, în sfârşit, „limba română este la ea acasă”, preşedintele Uniunii Scriitorilor, Arcadie Suceveanu, s-a arătat mai degrabă întristat de uzul limbii române în Republica Moldova:

„Această insatisfacţie vine de la faptul că şi la 25 de ani de independenţă, iată, a continuă să figureze în Constituţia ţării noastre cu idiomul fictiv de limbă moldovenească. La vârful piramidei ierarhice ea este română, din punct de vedere istoric, şi moldovenească din punct de vedere politic. Aşa cum spunea un coleg regretat al nostru: este română până la prânz, iar după prânz e din nou moldovenească. ”

Gabriela Damian Timoșenco
Gabriela Damian Timoșenco

Îmbrăcată în ie, Gabriela Damian Timoşenco a venit cu unul dintre copiii săi în parcul central al capitalei. Pentru ea ziua a început cu lămuriri: a trebuit să le explice copiilor de ce în Republica Moldova limbii române îi este dedicată o sărbătoare aparte:

„Le-am răspuns în felul următor: pentru că a fost întotdeauna un punct foarte sensibil, pentru că am fost lipsiţi de ea, pentru că nu am avut

Să se promoveze cartea în limba română, să se promoveze titrajul filmelor în limba română în cinematografe, să se promoveze şi pe Internet tot ce ţine de site-urile care ne aduc ştiri în limba română...

libertatea de a vorbi în limba maternă, în limba pe care am primit-o împreună cu laptele mamei şi pentru că merită să o sărbătorim, ea fiind la ea acasă, doar că, probabil, din punct de vedere al istoriei, 27 de ani sunt prea puţini.”

Europa Liberă: Ce ar trebui să se schimbe, din punctul Dvs de vedere, astfel încât vorbitorii de rusă, ucraineană, bulgară sau găgăuză să vorbească română?

„În primul rând, să se promoveze cartea în limba română, să se promoveze titrajul filmelor în limba română în cinematografe, să se promoveze şi pe Internet tot ce ţine de site-urile care ne aduc ştiri în limba română mai mult decât cele în limba rusă.”

Printre mulţimea care a venit să asculte un recital de poezii şi cântece erau şi vorbitori de limbă rusă. O femeie trecută de vârsta pensionării şi care se prezintă „Babuşka” Lena spune că a venit pe Aleea Clasicilor să asculte poeziile lui Eminescu şi Vieru. Regretă, spune ea, că de-a lungul anilor nu a reuşit să înveţe româna:

Bunica Lena în Parcul Central
Bunica Lena în Parcul Central

„Da, astăzi pentru mine este o sărbătoare. Am venit mai devreme să ascult poezia lui Grigore Vieru. Ce importanţă dacă e în română sau rusă? Prin intermediul limbi oamenii îşi arată cultura. Ştiţi, regret că în perioada sovietică nu am învăţat limba română. Aveam un salariu de 70 de ruble. Aceşti bani îmi ajungeau pentru chirie, transportul public şi hrană. Am vrut să merg la cursuri de limbă moldovenească. Trebuia să plătesc 25 de ruble. Vroiam să studiez limba, dar nu aveam destui bani. Astăzi consider că am greşit.”

Dacă ar putea întoarce timpul, spune bunica Lena, ar face tot posibilul să înveţe româna. Speră doar că tinerii de astăzi, care au acces la diverse şi bogate biblioteci, dictionare on-line şi pot călători liber în mai multe ţări, să nu repete greşeala generaţiei sale.

Previous Next

XS
SM
MD
LG