Linkuri accesibilitate

Eugen Tomac: „Politicienii de la Chişinău nu au avut tăria să facă front comun pentru a apăra independenţa reală a R. Moldova”


Opiniile unui politician de la București.

Deputatul român Eugen Tomac se află în Republica Moldova unde a avut un program de audiențe la cabinetul său parlamentar de la Chișinău. Într-un interviu cu Europa Liberă, el spune că demararea mai multor proiecte comune ar putea să reprezinte un semn al normalizării relaţiilor bilaterale.

Europa Liberă: Tot mai mulţi politicieni români trec Prutul şi sunt văzuţi la diverse evenimente care se organizează la Chişinău, dar şi în alte localităţi din Republica Moldova. De ceva timp guvernanţii din cele două state acreditează ideea că de la cooperarea simbolică s-ar fi trecut la acorduri europene, care oferă mai mult pragmatism relaţiei româno-moldave. Domnule Tomac, dumneavoastră ce evoluţie vedeţi în această relaţie bilaterală?

Eugen Tomac: „În mod sigur, am fi putut face mult mai mult pentru a dinamiza această relaţie, care oricum are în clipa de faţă un postament destul de solid, chiar dacă cetăţenii şi-ar dori mult mai mult şi este firesc să se întâmple aşa. Ne place să ne legăm de date simbolice, însă există şi foarte multă făţărnicie în jurul acestor date simbolice. Şi aici mă refer atât la politicienii de la Chişinău, cât şi la politicienii de la Bucureşti.”

Europa Liberă: Aţi spus că România ar fi putut face mult mai mult pentru Republica Moldova. S-au iniţiat o sumedenie de proiecte, proiecte pe termen imediat, pe termen mediu, pe termen lung, dar în multe cazuri au rămas doar la nivel de intenţie.

Eugen Tomac: „Exact. Când mă refer la făţărnicie şi la aceste gesturi aparent strict populiste, mă refer, în primul rând, la politicienii de la Chişinău, care nu au avut tăria de a face front comun pentru a apăra, dacă ţin atât de mult la statalitatea Republicii Moldova, independenţa reală a Republicii Moldova. Pentru că, dacă vorbim de neutralitate şi de independenţă, atunci ar fi trebuit să existe la unison o abordare consecventă în ceea ce priveşte demilitarizarea regiunii de dincolo de Nistru. Şi doi, un consens în ceea ce priveşte obiectivele strategice ale Republicii Moldova. Ori, nu am văzut la Chişinău o abordare unitară pe această chestiune, decât din punct de vedere declarativ. Aceste jumătăţi de măsură trădează, de fapt, capacitatea de mobilizare şi acţiune a liderilor politici de la Chişinău, fie că sunt pro-ruşi, fie că sunt pentru interesul propriu şi pentru binele Republicii Moldova sau pentru apropiere mult mai pronunţată de Occident, implicit de România. De la Bucureşti de foarte multe ori am încercat să împingem lucrurile până la o limită pe care şi-a dorit-o şi Chişinăul.”

Europa Liberă: România a încercat să ajute Republica Moldova pe calea diversificării resurselor energetice, dar acest lucru se face cu paşi de melc, ţinând cont de faptul că darea în exploatare a gazoductului Iaşi-Chişinău trenează.

Eugen Tomac: „Aceasta este o parte a eşecului.”

Europa Liberă: Liniile de interconexiune energetice, iarăşi, s-a vorbi de-a lungul anilor foarte mult.

Eugen Tomac

Eugen Tomac

Eugen Tomac: „Aici trebuie să avem o abordare corectă. Şi dacă nu mă înşeală memoria, şi din ceea ce cunosc eu, lucrurile nu sunt puse în aplicare tocmai pentru că există o chestiune de implementare, care ţine, în mare parte, mai mult de Chişinău, decât de Bucureşti, în ceea ce priveşte implementarea acestor proiecte, s-au dat nişte termene, ele au fost depăşite. Şi aici cred că răspunsurile cele mai potrivite sunt la guvernul de la Chişinău. Eu cunosc bine care au fost angajamentele asumate prin acordul bilateral, există resurse, ele au fost alocate, partea aceasta tehnică trenează. Însă aici sper să nu fie vorba despre cazuri de corupţie, pentru că una dintre sursele de mare corupţie sunt exact aceste companii care importă/exportă energie. Şi tare îmi este teamă că de multe ori aceste mari proiecte care ar trebui să servească populaţia şi cetăţenii Republicii Moldova în cazul de faţă sunt amânate din cu totul şi din cu totul alte interese. Sigur, eu doar trag un semnal de alarmă şi cred că e bine ca proiectele pe care cele două state şi le-au asumat să fie duse la bun sfârşit. Şi nu aş vrea să cred că există şi alte interese la mijloc care trenează implementarea lor.”

Europa Liberă: De 27 de ani în Republica Moldova se sărbătoreşte Ziua Limbii Române. De ceva timp această sărbătoare este una valabilă şi pentru România.

Eugen Tomac: „De trei ani.”

Europa Liberă: Dumneavoastră sunteţi iniţiatorul declarării acestei sărbători – Ziua Limbii Românie – şi peste Prut.

Eugen Tomac: „Exact, şi peste Prut.”

Europa Liberă: De ce aţi făcut-o?

Eugen Tomac: „Pentru că mi s-a părut absolut firesc ca românii de pe o parte şi alta a Prutului să aibă cât mai multe acţiuni comune în ceea ce priveşte exact această simbolistică care are şi substanţă. Ori, subiectul lingvistic a fost unul de importanţă majoră pentru cetăţenii Republicii Moldova, pentru că în perioada sovietică, pur şi simplu, s-a produs o mutilare diabolică în ceea ce priveşte identitatea lingvistică. Lingviştii sovietici au spus că nu există limba română în Republica Moldova, limba majorităţii populaţiei este limba moldovenească.”

Europa Liberă: Iar în Rusia sunt lingvişti care au zis că denumirea corectă a limbii în Republica Moldova este limba română.

Eugen Tomac: „Nu, mă refer la perioada sovietică, când nimeni nu avea curaj să vorbească, chiar dacă ştiinţific majoritatea lingviştilor erau conştienţi de dezastrul pe care îl produc, dar nu putea nimeni vocifera împotriva sovietelor. Faptul că în perioada 27 august – 1 septembrie 1989 sovietul de atunci al RSSM a adoptat o serie de decizii importante în ceea ce priveşte democratizarea şi revenirea la normalitate în partea aceasta a Prutului şi anume că pe 31 august 1989, în cadrul URSS fiind, s-a luat această decizie îndrăzneaţă, în cadrul Marii Adunări Naţionale în acele timpuri, în prezenţa a o sută de mii de cetăţeni care ieşise în stradă, faptul că s-a şters cu buretele tot ceea ce a însemnat propagandă sovietică de până în 1989 şi s-a cerut ca limba oficial a acestei republici sovietice să fie limba română şi revenirea la grafia latină implicit a însemnat un gest de mare curaj. Şi eu mă bucur că deja a devenit o sărbătoare-simbol, în continuare aceeaşi semnificaţie – o luptă pentru rezistenţă. Şi paralel cu procesul de democratizare a Republicii Moldova s-a produs şi acest proces de derusificare. Nu întâmplător de foarte multe ori toţi cei care îmbrăţişează valorile occidentale în mod automat înţeleg că este o prostie să te legi la cap cu teoriile staliniste. Deci, din acest punct de vedere, e un proces extraordinar şi cred că aceste lucruri s-au împletit foarte frumos, motiv pentru care eu am propus ca împreună cu senatorul Viorel Badea în 2011 să iniţiem acest demers ca ziua de 31 august să fie sărbătorită şi în România, să fie dedicată de Ziua Limbii Românie. Iar românii de dincolo de Prut, din România, să ştie că sămânţa acestei sărbători s-a născut în partea aceasta de Prut. Este un lucru extraordinar, pentru că într-o zi 22 de milioane de români din România şi din întreaga lume sărbătoresc împreună cu românii din Republica Moldova această zi dedicată limbii române şi discută exact despre aceste aspecte pe care le cunoaştem puţin, cel puţin în România în clipa de faţă. Şi cred că avem nevoie de un asemenea dialog şi de un asemenea cadru care să ne ofere, pur şi simplu, fără patimă, fără exagerări, să discutăm despre noi.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG