Linkuri accesibilitate

Studiul „Război informaţional - Tipizarea modelului agresiunii”


Caricatură de Yuri Zhuravel

Caricatură de Yuri Zhuravel

În cazul Republicii Moldova, însă, războiului informaţional rus ar fi de categoria a patra

Republica Moldova este ţinta unui război informational de cea mai înaltă intensitate din partea Federaţiei Ruse, avertizează un studiu dat publicităţii recent de doi experţi, Oazu Nantoi de la Institutul de Politici Publice şi Iulian Chifu de la Centrul de Prevenire a Conflictelor şi Early Warning.

Preocuparea celor doi experţi, unul de la Chişinău şi altul de la Bucureşti, a fost să identifice tipurile de război informational, parte a războiului hibrid, folosite de Rusia în cele două ţări, Republica Moldova şi România, să descrie şi să devalueze modul de acţiune şi instrumentariul lui, dar şi să sugereze formulele de reacţie şi răspuns.

Pe o scară de la 0 la 5, studiul plasează România pe prima treaptă, caracterizată de un grad de penetrare redus.

În cazul Republicii Moldova, însă, războiului informaţional rus ar fi de categoria a patra, afirmă experţii, ceea ce înseamnă dominare aproape totală a spaţiului public al acestui stat. Cel mai important partid din Republica Moldova promovează asumat interesele Federaţiei Ruse, se arată în studiu, decidenţii înşişi, dar şi diverşi alţi oameni politici, formatori de opinie din spaţiul mediatic sunt de fapt purtători de mesaj rusesc, iar acest lucru are loc deseori pe conţinuturi mediatice produse direct la Moscova, mai avertizează experţii.

Iulian Chifu, unul dintre autori:

„Nivelul patru înseamnă un nivel de acces pe toate palierele, inclusiv partide politice, politicieni în partide, inclusiv declarat pro-europene care susţin agenda Federaţiei Ruse, societate civilă, mass-media, spaţiu public preluat într-o proporţie de 80% de ştiri, idei, naraţiuni formate în alt stat în Republica Moldova. Nivelul este extrem de grav, inacceptabil aş spune. Or, când ai 80 la sută din conţinut şi influenţă aferentă este pşrodusă într-un terţ stat, ai o problemă majoră în comunicarea cu proprii cetăţeni.”

Studiul face în continuare un lung inventar al agenţilor folosiţi de Rusia pentru promovarea războiului său informaţional în Republica Moldova, de la surse media până la partide şi organizaţii neguvernamentale

Nici România, unde există o reticenţă profundă faţă de tot ce vine din Federaţia Rusă, nu este scutită însă de războiul informational al Rusiei, este o altă concluzie a studiului. Doar că în această ţară, variantele adoptate sunt mai insidioase şi puţin vizibile: război de troli, operaţiuni psihologice, acţiuni de recrutare a unor grupuri de influenţă, dirijate să preseze autoritatea pentru a o îndepărta de la soluţia obiectivă.

Studiul identifică şi cinci teme predilecte ale războiului informaţional dus de Rusia în România, pornind de la antiamericanism şi prezentarea României ca un stat-sclav al SUA până la demonizarea scutului antirachetă de la Deveselu şi prezicerea dispariţiei iminente a Uniunii Europene.

O formula de reacţie pe termen scurt sugerată de exeperţi ar fi ca state ca republica Moldova, puternic expuse acestui tip de intervenţie, să-şi construiască resursele adecvate pentru un răspuns promt şi efficient. Din nou, Iulian Chifu:

„De exemplu, crearea unui comitet interdeparltamental care să analizeze şi să reacţionaze pe această componentă a războiului informational. Cum fac balticii, cum face România, cum fac alte state. Pe termen lung e educaţia. În schimb conştientizarea trebuie să fie făcută acum. Este atributul instituţiilor statului să preia controlul asupra spaţiului său public. Nu vorbim de cenzurare, ci de a putea să emită tot acest conţinut în Republica Moldova, cu propriile minţi, nu să fie ecoul conţinuturilor produse de un terţ, cu scopuri de natură politico-.militară.”

O chestiune de viitor de cercetat ar fi, ldupă părerea autorilor, trasabilitatea fenomenului. Până atunci, sarcina de a urmări circuitul banilor şi mecanismul de dare şi executare a ordinelor ar reveni în mod firesc unor instituţii ale statelor implicate, care ar putea pleca totuşi în demersurile lor de la observaţiile formulate în această lucrare.

XS
SM
MD
LG