Europa Liberă: Domnule Chirtoacă, degrabă se împlinesc zece ani de când ați venit la cârma municipiului Chișinău. În această perioadă despre activitatea dumneavoastră s-a vorbit mult de bine. Uneori s-au îndreptat și critici. Cele mai recente nemulțumiri au venit acum, de Ziua Independenței, când a fost îngrădită Piața Marii Adunări Naționale. De ce a trebuit să fie instalat și gardul?
Dorin Chirtoacă: „Activitatea mea s-a desfășurat totdeauna sub ochii locuitorilor municipiului, aproape în direct, aș putea spune. Este un raport de activitate care poate fi văzut, consultat. Și acolo se pot trage concluzii în ce măsură am reușit mai multe, mai puține. Vom merge înainte cu proiectele de dezvoltare europeană a Chișinăului, cât vor avea încredere cetățenii în mine și în echipa mea. În ceea ce privește manifestațiile care au avut loc acum, pe 27 august, aici a fost prerogativa guvernului. De fapt, tradițional, guvernul a organizat manifestațiile și de data aceasta au considerat de cuviință să asigure măsuri sporite de securitate, având în vedere intențiile clar anunțate ale mai multor grupuri de persoane de a face un protest în acea zi în același loc.”
Europa Liberă: Permisiunea a venit de la primărie?
Dorin Chirtoacă: „Primăria nu mai dă niciun fel de permisiuni nimănui, nici guvernului, și nici persoanelor fizice. Oricine dorește să facă o manifestație, în cazul în care este liber locul respectiv în acea zi, poate să o facă doar informându-ne, aducându-ne la cunoștință. Noi nu avem dreptul să ne pronunțăm da sau nu, sau să le interzicem. În cazul în care sunt probe că e o infracțiune la mijloc, ceva ilegal, trebuie să mergem în instanța de judecată și doar instanța poate să se pronunțe asupra interzicerii. Mai mult decât atât, autoritățile publice, în cazul dat guvernul, au prioritate în a organiza anumite manifestații, cele oficiale, cum a fost și sărbătoarea independenței.”
Europa Liberă: Dar o părere a dumneavoastră despre ceea ce s-a întâmplat în Piața Marii Adunări Naționale la 27 august?
Dorin Chirtoacă: „Niciodată de Ziua Independenței până acum și nici de alte sărbători nu au fost instalate două rânduri de garduri sau alte chestiuni. Doar o singură dată a fost, când s-a detonat o grenadă în Piața Marii Adunări Naționale…”
Europa Liberă: …de Hramul Orașului, da?
Dorin Chirtoacă: „Da, de Hramul Orașului. S-au pus mai mulți ani la rând detectoare de metal și s-a făcut un filtru. Dar accesul a fost liber prin aceste detectoare de metal, prin aceste filtre. Acum a fost o situație diferită. Părerea mea: poliția a intervenit corect pentru că era clar violență. Am văzut că s-a utilizat și gaz lacrimogen. În asemenea cazuri este indicat și vedem în toată lumea că se întâmplă așa ceva. Chiar dacă este neplăcut. Am fost și eu protestatar. Chiar și cu dumneavoastră în 2004, la Teleradio-Moldova, dar atunci poliția a acționat în mod banditesc, noaptea, pe ascuns, fără uniformă ș.a.m.d. Niște reguli trebuie să le respectăm toți, pentru că la manifestație erau prezenți și oameni care nu aveau treabă cu protestul început de grupurile de persoane pe strada Bodoni sau pe strada Maria Cebotari, sau unde se găseau ei. Erau oameni care au venit cu totul cu alt scop. Și, din păcate, din cauza acelor protestatari, ceilalți care au venit să vadă nu au avut cum să vadă, așa cum și-ar fi dorit. Dacă am evita pe viitor asemenea lucruri, atunci sărbătorile ar fi mai plăcut organizate și cu mai puține forțe de ordine.”
Europa Liberă: Și cei de la guvernare trebuie să ia în calcul această nemulțumire a oamenilor, mai ales a celor care au venit în intenția de a urmări ceea ce se întâmplă în inima Chișinăului de sărbătoarea națională.
Dorin Chirtoacă: „Eu am încercat să analizez lucrurile nu din perspectivă guvernare-opoziție, cine e la putere, cine protestează, ci din perspectiva organizării tehnice a unui eveniment. În cazul în care poliția nu ar fi asigurat această securitate și, respectiv, acele cordoane de polițiști, plus filtrele și intrările speciale cu detectoare de metal, atunci grupurile de persoane care au venit clar să destabilizeze situația ar fi intrat în Piața Marii Adunări Naționale, manifestația nu ar fi avut loc, parada nu ar fi avut loc. Acum bună, rea parada aceasta a fost decizia guvernului. Bun, rău, este un guvern care a rezultat în urma alegerilor din 2014. Nu neapărat este pe placul, să spunem, ale așteptărilor pe care le-am avut cu toții în 2009, sau în 1989. Dar trebuie să mergem cumva înainte.”
Europa Liberă: Fără gard. Pentru că totuși provoacă dezgust.
Dorin Chirtoacă: „Sper să fie o lecție ceea ce s-a întâmplat pe 27. Niciodată mai mult nimeni să nu dorească să pericliteze o zi a independenței pentru că guvernanții vin și pleacă. Azi sunt unii, mâine sunt alții. Sărbătoarea independenței rămâne. Și atunci, dacă ar fi, de exemplu, ei la guvernare, altcineva în opoziție, tot așa să fie stricată sărbătoarea? Până la urmă, nu este sărbătoarea guvernării, este sărbătoarea oamenilor care au luptat pentru independență în 1991. Și, dacă e vorba de proteste, sunt 364 de zile. Au stat un an de zile în Piața Marii Adunări Naționale, deci, poziția lor este cunoscută. Nu este cazul să faci reglări de conturi politice și campanie electorală de Ziua Independenței. Pierzi din cauza aceasta.”
Europa Liberă: Se înfierbântă spiritele acum, în ajun de campanie prezidențială?
Dorin Chirtoacă: „Evident că se înfierbântă spiritele. Întotdeauna alegerile au fost pretext pentru creșterea temperaturii la nivelul celor care se rup cu orice preț să ajungă la putere. Din punctul meu de vedere, este o reglare de conturi între persoane care, nu este vorba aici nici de acte patriotice, dar oamenii care ies la proteste ei sunt patrioți și îi doare dezamăgirea de după 2009. Dar cei care îi dirijează, liderii acestor manifestații, o parte dintre ei au fost mână în mână cu comuniștii în 2005-2006, după votul din 4 aprilie.”
Europa Liberă: Vă referiți la socialiști?
Dorin Chirtoacă: „Nu, mă refer chiar la foștii membri PPCD care au distrus Antena C, Euro TV, au votat pentru Voronin ș.a.m.d. Se știe foarte bine cine sunt ei, atât Năstase, cât și Dolganiuc, cât și alții. Pe de altă parte, sunt ceilalți lideri, Țopa și ceilalți care în 2005-2006 făceau afaceri cu cei pe care azi îi critică și sar la gâtul lor. Același Plahotniuc și cu ceilalți, Victoriabank cazurile și celelalte. Ei au făcut de bună voie și nesiliți de nimeni afaceri cu cei pe care astăzi îi diabolizează. Noi ne luptam cu comuniștii în 2005-2006, și din 1989 încoace, de fapt. Plus la aceasta, din 2009 suntem la guvernare alături de AMN, PLDM la început, PD, acum, mă rog, în alt format pentru că acesta a fost votul cetățenilor. Or, noi ne-am fi dorit să guvernăm, poate, de unii singuri și realizam reîntregirea neamului românesc. A propos să dăm jos gardurile, pentru noi ar fi cel mai frumos să dăm jos gardul de la Prut. Pentru că aceasta este în sufletul nostru, cel puțin al celor care înțelegem corect lucrurile.”
Europa Liberă: Liderul Partidului Liberal, domnul Mihai Ghimpu, a reacționat la declarația pe care o făcuse ambasadorul american, domnul James Pettit. Dumneavoastră ce părere aveți despre această declarație făcută de ambasadorul american?
Dorin Chirtoacă: „Presupun că a fost o greșeală a domnului ambasador. Se întâmplă, numai cine nu muncește nu greșește. Nu cred că este vorba despre politica guvernului american. În acest sens guvernul american a încercat întotdeauna să înlăture consecințele politicii staliniste, comuniste și ale Uniunii Sovietice. Dovadă că Țările Baltice sunt în NATO și UE, dovadă că, practic, tot Estul Europei a fost integrat în Uniunea Europeană și în NATO. Dacă și noi am fi fost mai fermi din 1991 încoace, eram și noi parte a Uniunii Europene, a NATO. Și, cine știe, poate, am fi realizat deja și unirea. Doar că și noi am fost destul de neclari în acțiunile pe care le avem. Eu l-aș parafraza aici pe președintele american Ronald Reagan care în 1987 la 12 iunie, chiar acum m-am uitat pe internet, la Berlin a ținut un discurs istoric în care a spus: „Mister Gorbachev, open this gate!”; „Mister Gorbachev, tear down this wall!”. Aşa aş spune şi eu acum: domnule ambasador, domnule preşedinte al Statelor Unite ale Americii actual şi viitor, Basarabia e România şi odată şi pentru totdeauna hotarul de la Prut trebuie dat jos. Mai devreme sau mai târziu ceea ce s-a întâmplat la Berlin în 1989 se va întâmpla şi aici, pentru că sângele apă nu se face, suntem acelaşi popor, am fost despărţiţi cu sila în 1812 şi în 1940. Mai devreme sau mai târziu vom fi din nou împreună.”
Europa Liberă: A propos, de sprijinul care vine de peste Prut. Ce ne puteţi spune? Cu altă ocazie, aţi sugerat că ceea ce oferă România nu vine direct şi către primăria Chişinău, doar prin proiectele care vin către guvernul Republicii Moldova, acele finanţări se repartizează.
Dorin Chirtoacă: „Deocamdată, pe infrastructură la primăria Chişinău nu a venit niciun sprijin direct din partea autorităţilor române. Noi am avut altfel de colaborări. Însă am sugerat, m-am întâlnit cu mai mulţi prim-miniştri şi preşedinţi ai României, de-a lungul timpului, în care am propus şi insist în continuare pe formula finanţării comunităţilor locale din Republica Moldova, cu câte o anumită sumă forfetară pe an, de exemplu, 50-100 de mii de euro – noi dăm la suburbiile municipiului Chişinău câte 200-300 de mii de euro pe an, primăria Chişinău, atât alocăm fiecărei suburbii din jurul Chişinăului – și prin aceasta să aibă efectul picăturii chinezeşti. În fiecare sat, în fiecare localitate, în fiecare comunitate să se întâmple ceva pozitiv pe infrastructură, pe oricare altă prioritate pe care o are satul.”
Europa Liberă: Este exemplul grădiniţelor.
Dorin Chirtoacă: „Dar nu trebuie de mers doar pe grădiniţe. Trebuie făcută adunarea generală a satului, satul să spună: „Ne trebuie aceasta, aceasta, aceasta”, în frunte cu primarul, consiliul local şi într-acolo să meargă banii. Fiecare are prioritate diferită. Sunt sate unde poate alta este cea mai mare durere a locuitorilor. Şi atunci se face şi împreună se bucură şi oamenii. Se bucură, evident, şi pentru grădiniţe, indiscutabil, dar cred că putem face mai mult decât atât. Şi aceasta ar fi sugestia mea şi pentru colegii de peste Prut.”
Europa Liberă: Să vorbim despre bugetul municipiului Chişinău. Aţi spus că este unul de supravieţuire.
Dorin Chirtoacă: „Dar el a fost întotdeauna de supravieţuire, în toţi zece ani de activitate.”
Europa Liberă: Cum veţi supravieţui? Şi cum vor supravieţui şi chişinăuienii?
Dorin Chirtoacă: „Aşa cum am supravieţuit şi până acum, tăind cheltuielile. Niciodată nu ne-am permis să trăim din contul altcuiva, din contul viitoarelor generaţii, să emitem bonuri de obligaţiuni, cum se mai numesc ele, sau hârtii de valoare pentru a ne rezolva cheltuielile curente. Nu. Am luat finanţări doar pentru dezvoltare, pentru infrastructură şi, practic, la dobândă zero. Banii aceştia sunt uşor, până la urmă, de întors timp de 10-20 de ani, mai ales că este totul calculat. În ceea ce priveşte cheltuielile curente, întotdeauna ele au fost tăiate şi minimizate în toţi aceşti zece ani. Aşa am supravieţuit, făcând reforme, micşorând cheltuielile.”
Europa Liberă: Cu altă ocazie, aţi spus că guvernările, indiferent de ce culoare au fost, pro-europene sau altele, nu au sprijinit cu nimic activitatea primăriei Chişinău.
Dorin Chirtoacă: „Aceasta a fost alegerea lor, din păcate.”
Europa Liberă: Sprijinul de care aveţi nevoie de la executiv e altul decât a fost până acum?
Dorin Chirtoacă: „În ultima perioadă, cel puţin, s-a reuşit să fie votată legea cu privire la statutul municipiului Chişinău, care să aducă un pic de ordine în legislaţie, pentru că era confuză, era o discrepanţă între legea administraţiei publice locale, care stabilea competenţe pentru toţi primarii şi legea Chişinăului, care era diferită, ceea ce nu era corect. Pe lângă aceasta, sunt o serie de alte proiecte de modificare a legislaţiei pentru a face descentralizare, lucru despre care s-a vorbit, dar nu s-a făcut în ultimii 25 de ani. Dacă se va face şi asta, deja este mai bine.”
Europa Liberă: Dar se face o descentralizare, aşa cum au promis guvernanţii?
Dorin Chirtoacă: „Foarte puţin. Foarte greu, foarte puţin, s-a reuşit doar o modificare la legea finanţelor publice locale, chiar au protestat primari din toată republica şi alte câteva lucruri. E un început, un dezgheţ, să spun aşa, mai degrabă un „nu mai avem încotro” al guvernării, oricare, repet, ar fi fost astăzi. Pe lângă aceasta, guvernul ar trebui, ţinând cont că e statut de capitală, să putem face alocaţii bugetare pentru a îndeplini sarcinile de capitală a Republicii Moldova, pentru că, altfel, nu suntem corecţi faţă de oraşul în care trăim. Aceasta, de asemenea, se poate face. Am înţeles cu şoseaua de centură lucrurile sunt deblocate şi vor porni la anul la Ministerul Transporturilor, Ministerul Mediului a început să aloce, pentru prima dată, ceva fonduri pentru coşuri de gunoi, pentru alte câteva proiecte ecologice în Chişinău. Am început să ne mişcăm, dar suntem la început.”
Europa Liberă: Aţi avut o idee că, în funcţie de cum va merge statul, aşa vor merge şi în fiecare localitate, în parte, lucrurile. Aşa e?
Dorin Chirtoacă: „Nu ar fi atât de greu. După o experienţă deja de zece ani, aşa cum aţi spus, la primărie, am putea mult mai bine să ne descurcăm. Doar să fim ceva mai corecţi, mai integri, să ne dăm seama cât de mult este interesul comunităţii şi cât de mult în cadrul acestui interes al comunităţii îţi poţi promova şi interesele personale. În toată lumea sunt interese personale, şi în Uniunea Europeană, şi în Statele Unite ale Americii, doar că ele niciodată nu ajung să se compare sau să depăşească interesul naţional. La noi, se pare, lucrurile acestea nu prea au fost înţelese. Pentru că în momentul în care ni s-a promis integrarea europeană şi aceasta a fost folosită ca paravan pentru a jefui trei bănci, pentru a pune pe butuci speranţa a aproape două milioane de cetăţeni, aceasta nu a fost bine.”
Europa Liberă: Lupta împotriva corupţiei dă rezultate aşa precum aţi aşteptat şi dumneavoastră? Şi ce se mai întâmplă cu funcţionarii corupţi din primărie, domnule primar? Că de aici au început să crească nemulţumirile care duc până la cererea unui referendum pentru demiterea primarului.
Dorin Chirtoacă: „Întotdeauna am venit cu cifre în acest sens. Sunt, cred, 30 până la 50 de funcţionari şi angajaţi de diferit rang, de la angajat de rând până la şef de direcţie şi chiar viceprimar s-a ajuns, care au fost prinşi în flagrant şi deferiţi justiţiei pentru corupţie şi alte fapte ilegale. Nu prea am văzut condamnări. Nu există o altă instituţie din Republica Moldova, una singură, de unde să fi fost prinşi vreo 30 de personaje.”
Europa Liberă: Şi cum vă explicaţi că dosarele nu au şi finalitate?
Dorin Chirtoacă: „Încă lucrurile trenează. Este greu. Nu am ajuns încă la nivelul României, unde nu mai contează cine eşti să fii pus după gratii, dacă ai încălcat legea. În România procesul a început mai dur după 2004-2005, dar mai accentuat după aderarea la Uniunea Europeană. Deci, după aderarea la NATO prima dată şi după aderarea la Uniunea Europeană.”
Europa Liberă: Deci, Moldova ar trebui să aştepte aceşti paşi, să adere la UE şi NATO şi după aceasta o Moldovă curată?
Dorin Chirtoacă: „Dacă este să învăţăm în continuare doar din greşelile proprii şi să fim cu mintea moldoveanului cea de pe urmă, atunci da. În mod normal, s-ar putea şi de pe acum. Faptul că un fost prim-ministru a ajuns după gratii este un semnal că mai departe oricine poate ajunge, poate chiar şi un fost preşedinte, cine ştie, depinde de ce încălcări sunt. Dar, deocamdată, este selectiv, părerea mea, din ceea ce văd, încă este selectiv.”
Europa Liberă: Şi cum vă explicaţi că se face selectiv?
Dorin Chirtoacă: „Înseamnă că mai sunt interese, o mână spală pe alta, dintr-un partid în altul, din diferite grupuri care cândva au fost împreună s-au mai separate de ochii lumii, după aceea vor fi din nou. În dosarul cu Banca de Economii nu înţeleg de ce nu este pe banca acuzaţilor şi domnul Greceanîi, şi doamna Greceanîi, că au cinci milioane de euro luate de la Banca de Economii şi nu au fost întoarse înapoi.”
Europa Liberă: Ei au respins aceste acuzaţi, spunând că nu se fac vinovaţi.
Dorin Chirtoacă: „Dar sunt acte, sunt documente. Îmi pare rău, sunt documente.”
Europa Liberă: Iarăşi, justiţia nu şi-a spus cuvântul şi atunci rămâne numai la nivel de constatare.
Dorin Chirtoacă: „De aceasta spuneam că încă e selectiv, probabil. Nu suntem copţi pentru a funcţiona în aşa mod.”
Europa Liberă: Mai mulţi activişti încearcă să iniţieze acest referendum pentru a vă demite din funcţia de primar general de Chişinău. Ei chiar vor ca acest plebiscit să aibă loc concomitent cu alegerile prezidenţiale.
Dorin Chirtoacă: „În felul acesta, voi participa şi eu la alegerile prezidenţiale.”
Europa Liberă: Veţi vota şi pentru referendum? Se va ajunge la acest referendum?
Dorin Chirtoacă: „De multe ori am primit această întrebare, de ce nu particip la alegerile prezidenţiale? Problema e cu vârsta, 40 de ani necesari şi 38 pe care îi am. Dar dacă voi participa sub forma referendumului, eu voi fi bucuros.”
Europa Liberă: Care va fi finalitatea acestei intenţii?
Dorin Chirtoacă: „Este o acţiune politică, electorală a oponenţilor care au fost prin mai multe partide politice, se declară şi activişti din societatea civilă acum, după ce au fost prin vreo trei partide, au fost şi la noi în partide ş.a.m.d. Este opţiunea lor. Noi am ales o altă cale: să facem ceea ce putem pentru municipiu în continuare. Ştefan cel Mare acum avem, proiecte mai mari, Negruzzi, Alecsandri, scara de la Valea Morilor, vor veni şi proiectele de termoizolare. Consider că prin aceasta nu e vorba că nu mă respectă, e problema lor, ei nu respectă votul al 163 de mii de cetăţeni. Referendum nu se face pentru că cineva vrea să-l facă şi aşa consideră de cuviinţă. Referendum se face potrivit legii, în cazul în care subsemnatul are nişte încălcări de lege, nu tocmai penale, că, dacă sunt penale te scoate procurorul şi judecătorul şi te pune la răcoare, dar alte încălcări de lege care te fac incompatibil cu funcţia pe primar. Ori asemenea lucruri nu au fost.”
Europa Liberă: Va avea loc sau nu acest referendum?
Dorin Chirtoacă: „Depinde acum de hotărârea instanţelor de judecată.”
Europa Liberă: Dar mai e timp suficient ca să se încadreze în norma legală?
Dorin Chirtoacă: „Nu mă ocup eu direct, se ocupă avocaţii, ei apără punctul de vedere al celor 163 de mii de cetăţeni care au votat, indiferent că acum ar vota mai mulţi sau mai puţini. Este un vot care s-a produs un an în urmă şi următorul vot este în 2019. Şi dacă nu respectăm acest vot din 2015, înseamnă că nu respectăm democraţia. Ceea ce îmi reproşează ei nu se rezolvă la referendum. Ceea ce îmi reproşează ei se rezolvă la alegeri. Ori alegerile au avut loc un an în urmă, următoarele sunt în 2019. Până atunci ar trebui să lucrăm împreună, să facem ceva împreună, nu să ne scoatem ochii unii altora şi să arătăm cu degetul că nu ştiu ce pavelă e pusă într-un fel sau altul, că aceasta e problema la care am ajuns.”
Europa Liberă: Dar se pare că nici nu există comunicare între dumneavoastră şi ei, între ei şi dumneavoastră.
Dorin Chirtoacă: „Nu vor, ei nu au dorit. Noi am încercat să comunicăm, i-am invitat de fiecare dată la masa dialogului, ei nu mai vor. Nu au vrut nici acum un an, în septembrie, când au denunţat imediat la două săptămâni acordul de coaliţie. Este opţiunea lor. De fapt, ei şi-au dat arama pe faţă, întotdeauna au avut această atitudine, doar că au scrâşnit din dinţi, au tăcut nişte ani, fiind eu mai proaspăt, poate, la primărie. Acum, după două mandate şi fiind pornit cel de al treilea, au considerat că se poate şi pe faţă, într-un mod în care au făcut-o timp de zece ani. Luăm act şi mergem înainte.”
Europa Liberă: Să-l întreb acum pe Dorin Chirtoacă ca prim-vicepreşedinte al Partidului Liberal, cum vă regăsiţi în planurile de viitor ale acestei formaţiuni?
Dorin Chirtoacă: „Parte a echipei, până când vom reuşi obiectivul nostru – schimbarea până la capăt şi integrarea europeană, plus reîntregirea neamului românesc. Că doar independenţa care s-a declarat la 1991 a fost ca un prim-pas spre unire, a fost independenţă faţă de URSS. Aşa s-a întâmplat şi la 1917, când s-a format Republica Democratică Moldovenească, sau cum se numea pe atunci, şi la un an de zile a avut loc votul din Sfatul Ţării şi Unirea. Aşa, cel puţin, era în conştiinţa şi în sufletul celor care au făcut parte din mişcarea de renaştere naţională la 1989.”
Europa Liberă: Mulţi totuşi vă aşteaptă în fruntea formaţiunii.
Dorin Chirtoacă: „Ar fi fost o situaţie destul de hilară, dacă astăzi aş fi fost preşedinte al Partidului Liberal. Şi, de obicei, un preşedinte de partid candidează la funcţia de preşedinte al statului, când avem alegeri. Aş fi fost preşedinte de partid fără să am posibilitatea să candidez la funcţia de preşedinte al republicii. Și trebuia să procedez, probabil, ca şi colegul de la Bălţi, căutăm să scoatem pe cineva din joben, cum se spune, şi să promovăm un personaj, pentru că nu avem pe cine.”
Europa Liberă: Cine va fi candidatul PL la funcţia de şef de stat?
Dorin Chirtoacă: „Urmează să luăm decizia în zilele următoare, pentru că aşa prevede termenul.”
Europa Liberă: Va avea partidul candidat sau veţi cădea de acord în cadrul unei coaliţii majoritare?
Dorin Chirtoacă: „Partidul va avea un candidat. Rămâne să decidem în cadrul forurilor noastre, consiliul republican, biroul politic.”
Europa Liberă: Cine ar avea şanse mai mari?
Dorin Chirtoacă: „Dintre acei care sunt în prima linie a partidului, într-o bună măsură, fiecare ne-ar putea reprezenta în mod demn.”
Europa Liberă: Sunt prea mulţi. Trebuie să alegeţi unul.
Dorin Chirtoacă: „Nu am dreptul să pronunţ vreun nume, pentru că nu ar fi corect faţă de ceilalţi colegi, atunci când vom lua decizia. Deja ne vom fi antepronunţat, cum se spune.”
Europa Liberă: În concluzie, miza acestor alegeri prezidenţiale e una mare, aşa cum se vorbeşte în societate?
Dorin Chirtoacă: „Este mare din punct de vedere al direcţiei pe care o va alege Republica Moldova pentru următorii ani.”
Europa Liberă: Factorul geopolitic iarăşi e pus în joc?
Dorin Chirtoacă: „Vrem, nu vrem, suntem o bucată mică de pământ care de una singură va supravieţui greu, foarte greu sau poate chiar imposibil. Ori vom fi cu Uniunea Europeană, ori vom fi cu familia europeană dezvoltată, prosperă, sigură, ori vom rămâne în această zonă gri a insecurităţii, a neplăcerilor de toate felurilor, şi economice, şi sociale, şi financiare. A ceea ce am trăit în ultimii 200 de ani, ocupaţie, până la urmă, pentru că teritoriul din stânga Nistrului este în continuare ocupat şi armata rusă în mod ilegal aflată pe teritoriul nostru. Şi miza va fi direcţia, pentru că preşedintele în sine, cu competenţele pe care le are astăzi, potrivit Constituţiei, nu va putea face mare lucru, decât să se pregătească de alegerile parlamentare din 2018. Preşedintele, în cazul în care va fi unul de opoziţie, va fi într-o permanentă campanie electorală pentru parlamentare. În rest, nimic nu va putea face, ţinând cont de ce înseamnă republică parlamentară. Unii au drept scop în sine, drept vis să ajungă, pur şi simplu, în acea funcţie, să şi-o treacă în CV, care mai mult se gândesc la ei, decât la popor.”
Europa Liberă: Votul trebuie să-l dea cetăţenii, când creşte tot mai mult nemulţumirea faţă de actul guvernării.
Dorin Chirtoacă: „E o situaţie complicată, pe care încercăm să o explicăm. Pentru că noi am protestat împotriva a ceea ce se întâmpla din 2009 încoace şi la Banca de Economii, şi la guvernare, în general. Exact acei care ne critică azi, ne criticau şi atunci şi ne spuneau că nu suntem serioşi la guvernare, că suntem şi la guvernare, şi în opoziţie. Şi acum, probabil, pentru a nu se simţi ei complici la tot ceea ce s-a întâmplat murdar din 2009 încoace, pentru că atunci au tăcut, acum ţipă la toată lumea, inclusiv la noi.”
Europa Liberă: Dar într-un an de guvernare, în cadrul noii coaliţii majoritare, care s-a creat în Parlament chiar nu s-a putut face mai mult? Pentru că lumea rămâne la ideea că prea încet se fac reforme, mai ales că nu dau rezultate.
Dorin Chirtoacă: „Noi vom reuşi să avem viteza aşteptată a reformelor şi a dezvoltării în Republica Moldova, atunci când cu adevărat vom scăpa de tot ce înseamnă nomenclatură comunistă şi a coaliţiilor din toată administraţia. Georgia, de exemplu, a reuşit un salt extraordinar. Cum? Să-l întrebăm pe Mihail Saakaşvili. A scos, practic, din rădăcină tot ceea ce înseamnă produs sovietic în administraţie la nivel local, regional.”
Europa Liberă: De ce în alte părţi se poate şi în Moldova mai greu?
Dorin Chirtoacă: „Pentru că la noi în continuare este o încrengătură. Dacă ne uităm la componenţa Parlamentului de astăzi sau la cine pe 27 august a depus flori la monumentul lui Ştefan cel Mare, vom observa că, în mare parte, sunt secretarii de partid ai Uniunii Sovietice, care erau fie la Chişinău, fie la Moscova, care aveau cu totul alte scopuri atunci, în 1990, care nu erau pentru independenţă, care erau pentru Uniunea Sovietică, pentru Partidul Comunist, şi sperau că mişcarea de stradă, Mişcarea de Renaştere Naţională nu va reuşi să dobândească acele valori.”
Europa Liberă: Dar în rândurile celor cu care guvernaţi sunt asemenea nume?
Dorin Chirtoacă: „Şi destul de mulţi, din păcate. Putem să luăm lista şi vom vedea că mai peste unul sunt tot de acolo.”
Europa Liberă: Va fi mai bine, domnule Chirtoacă? Când? Cu cine?
Dorin Chirtoacă: „Dacă vom sta, vorba ceea, strâmb şi vom judeca drept, va fi mai bine. Dacă ne vom da seama nu pe baza manipulărilor care se întâmplă astăzi care ne este direcţia corectă şi cine ne poate reprezenta mai bine, atunci avem şansa să ne mişcăm înainte. Uneori oamenii se satură de unii şi aceiaşi politicieni, cam la zece ani, din câte văd eu, maxim şi îi vor pe alţii.”
Europa Liberă: Şi dacă dumneavoastră aveţi zece ani la cârma primăriei?
Dorin Chirtoacă: „Aceasta şi spuneam, se întâmplă că poţi să calci pe aceeaşi greblă, poţi să greşeşti doar prin faptul că nu gândeşti corect. Omul, chiar dacă este zece ani în faţa ta, el vrea să-ţi facă bine, totuşi, până la urmă, chiar dacă s-a mai erodat, poate nu a făcut totul, mai are şi greşeli sau are alte scopuri. Iar cel care îl critică şi chiar îşi bate joc de el astăzi, făcându-l şi hoţ, şi ticălos, „Chirtoacă la puşcărie”, am auzit ieri în piaţă. Pentru ce? Pentru că am muncit zece ani şi mi-am dat tinereţea pentru aceasta? Mă scuzaţi, aceasta nu e corect. Deci, într-o asemenea situaţie trebuie gândit, să fie susţinut acela care a făcut totuşi ceva pentru tine timp de zece ani, să facă şi mai departe sau luăm altul nou şi ne trezim peste patru ani că, de fapt, a fost un hoţ şi un trădător el, dovadă ce a făcut acum zece ani, când era mână în mână cu comuniştii sau făcea afaceri cu cei care azi sunt talpa iadului în Moldova.”
Europa Liberă: Şi pentru că suntem în ajunul zilei de 31 august, Ziua Limbii cea Română, să vă întreb dacă a ajuns să fie sărbătoare?
Dorin Chirtoacă: „Cum să nu? Limba Noastră cea Română este o sărbătoare de referinţă. Iar în Chişinău din 2007 o sărbătorim tot timpul în Piaţa Marii Adunări Naţionale, deşi a fost scoasă de acolo pe timpul guvernării comuniste.”
Europa Liberă: Şi limba română nu mai e cenuşăreasă astăzi?
Dorin Chirtoacă: „Nu prea îşi permite nimeni să spună că nu mai este română. A dispărut din subiectele de discuţii chestiunea aceasta cu limba română, pentru că îşi dau seama şi cei mai roşii la suflet şi cu secera şi ciocanul în frunte, şi cu steaua, şi cu ce mai au acolo ei, cu steaua de la Kremlin, că ar fi ridicol, dacă ar mai spune că limba nu este română. Deci, subiectul a fost încheiat, de fapt. Drepturile identitare au fost cucerite în 25 de ani, din ’89 încoace, din ’91 şi nimeni nu le mai poate acum schimba statutul. De aceea, e cumva simbolic, 27 august se finalizează cu succes, dacă are loc şi 31 august. Deci, independenţa Republicii Moldova are sens, dacă se încununează cu sărbătoarea limbii române, cu sărbătoarea unităţii naţionale, până la urmă.”
