Linkuri accesibilitate

„Au ales să pună gard între ei şi cei care le-au oferit dreptul de a administra temporar statul” (VIDEO)


Ce cred comentatorii politici despre independența de după gard.

Sărbătorirea Zilei Independenței, sâmbătă, a fost marcată de proteste anti-guvernamentale zgomotoase în preajma scenei ridicate în PMAN, dar și de nemulțumirile unor spectatori fără agendă politică față de îngrădirea și păzirea din cale afară de strictă a arealului rezervat manifestării oficiale. Cum se vede la început de săptămână sărbătoarea din care unii riscă să țină minte mai ales gardul, ne spune Liliana Barbăroșie.

Analistul Victor Chirilă, directorul asociaţiei de politică externă de la Chişinău, a scris pe o reţea de socializare că gardul de sîrmă din Ziua independenţei a fost o “umilinţă” la care a fost supusă o “ţară întreagă” şi i-a repoşat preşedintelui Nicolae Timofti că nu a oprit măcar el această umilinţă.

Kalman Miszei, fostul reprezentant special al UE la Chișinău, s-a abţinut să aprecieze dacă gardul a fost sau nu o exagerare, fără a cunoaşte exact circumstanţele apariţiei lui, dar a calificat ca fiind “o pierdere” pentru guvernul de la Chişinău faptul că a avut nevoie de acest gard, dar şi de o prezenţă poliţienească “enormă”, pentru o sărbătoare atât de importantă ca Ziua Independenţei.

Experta în politici europene de la Bucureşti, Raluca Răducanu, care a fost sâmbătă în PMAN, ne-a spus într-un interviu că a rămas cu impresia unei sărbători “confiscate” de elitele politice, elite care au tratat cetăţenii doar ca “receptori” ai unei campanii de imagine:

“Au ales să pună gard între ei şi cei care le-au oferit dreptul de a administra temporar statul. Era nevoie de o sărbătoare incluzivă, iar felul cum a avut loc, dimpotrivă, a adâncit prăpastia dintre societate şi guvernanţi. Securitatea se asigură discret atunci când în centrul preocupărilor este cetăţeanul. Or, aceste garduri au fost date jos imediat ce din piaţă au plecat demnitarii”.

Ambasadorul Republicii Moldova la ONU, Vlad Lupan, a ţinut să comenteze şi el, de la depărtare, situaţia, spunând însă că era clar că demonstraţii ar fi avut intenţia să perecliteze parada, iar acest lucru nu ar fi admis în nici un stat al lumii, mai ales că era o paradă cu participarea unor militari străini.

Într-o declaraţie emisă luni, organizaţia Amnesty International Moldova a criticat în termeni extrem de duri folosirea gazelor lacrimogene de către poliţia moldoveană de Ziua Independenţei, numind-o o acţiune „abuzivă” și „neîntemeiată”, îndreptată împotriva unor manifestanţi paşnici.

Pe de altă parte, Alexandru Pânzari, şeful Inspectoratului General de Poliţie, a apărat acţiunile forţelor de ordine, spunând că folosirea gazelor lacrimogene a fost o măsură proporţională şi a fost aplicată doar după ce demonstranţii deveniseră violenţi:

„Mulţimea a încercat să perecliteze desfăşurarea paradei prin pătrunderea forţată în zona restricţionată, a încercat să penetreze cordoanele poliţieneşti şi, în ciuda faptului că au fost preîntâmpinaţi, au încercat să deposedeze poliţiştii de bastoane, au aruncat cu ouă. Forţele de ordine au acţionat „gradual” şi au gestionat situaţia. Nu cred că poliţiştii au acţionat contrar legii,” a explicat Alexandru Pânzari.

Potrivit lui Vlad Gribincea, preşedintele Centrului de resurse Juridice, folosirea sprey-ului lacrimogen este totuşi o măsură “extremă”, utilizarea căreia în acest caz concret i se pare expertului nejustificată. Prezenţa poliţienească părea pe măsură să oprească persoanele violente care au existat, spune expertul, în rândul demonstranţilor:

“În asemenea circumstanţe este greu de înţeles de ce s-a recurs la aplicarea sprey-ului. Numărul de poliţişti era suficient de mare. Se pare că s-a droit nu atât izolarea protestatarilor violenţi, cât neadmiterea înaintării demonstranţilor spre locul paradei.”

XS
SM
MD
LG