Linkuri accesibilitate

Vizita premierului român Dacian Cioloș la Chișinău, și sondajul IMAS care sugerează că socialistul Igor Dodon e pe primul loc în preferințele electoratului moldovean

După aproximativ un an de la înghețarea finanțării externe pentru Republica Moldova, iată că în această săptămână România a oferit prima tranșă de 60 de milioane de euro din creditul de 150 de milioane de euro. Deblocarea tranșei a fost urmată imediat de vizita premierului român Dacian Cioloș la Chișinău, care a ținut să reamintească autorităților de la Chișinău să gestioneze corect banii primiți. Acest subiect este analizat, între altele, în retrospectiva politică a săptămânii, redactată de Nicu Gușan

Vizita premierului român Dacian Cioloș, dar și banii oferiți de București, au servit drept o gură de aer pentru bugetul de la Chișinău, găurit în urma crizei declanșate inclusiv de furtul miliardului din sectorul bancar. Chiar dacă credibilitatea autorităților de la Chișinău încă nu a fost restabilită în totalitate, jurnalistul Vitalie Călugăreanu explică într-un material pentru Deutsche Welle, că România a acționat mai degrabă pragmatic și a decis să-și asume acest risc:

„România, într-un fel, nu putea să nu ajute Republica Moldova, în complicatul context economic în care se află astăzi, dar pe de altă parte, din punctul meu de vedere, România a cam riscat oferind acest suport cetățenilor moldoveni, prin intermediul unei guvernări detestate. Consecințele ar putea veni pe linie electorală în Republica Moldova, pentru că mulți cetățeni cu viziuni pro-europene privesc cumva dezamăgiți cum România sprijină acest regim instaurat, să ne amintim, prin șantajarea șefului statului și familiei acestuia. Acum este foarte important ca România să poată explica faptul că a oferit acest suport cetățenilor moldoveni, nu guvernării de la Chișinău, ori dacă ne uităm la modul cum interpretează presa subordonată puterii de la Chișinău, gestul României, o să vedem că deblocarea creditului românesc este prezentat ca un succes al acestei guvernări renegate.”

Europa Liberă: Ați vorbit despre consecințe pe linie electorală... ?

„Poate că oamenii nu-și vor redirecționa votul spre alte partide de stânga, dar dezamăgirea lor va crește și există riscul ca aceștia să treacă în tabăra indecișilor, sau a electoratului pasiv, în timp ce stânga își fortifică pozițiile datorită suportului masiv care vine dinspre Moscova.”

În această săptămână, compania IMAS a publicat rezultatele unui sondaj, prin care a încercat să formuleze câteva concluzii după 25 de ani de independență cu privire la anumite aspecte ale identității, dar și să scaneze atmosfera preelectorală. Potrivit cotelor publicate, favoriții campaniei prezidențiale rămân a fi Igor Dodon, Maia Sandu și Andrei Năstase.

Totuși, unii au ales să nu dea prea mare importanță rezultatelor. Iată opinia jurnalistului de la Ziarul „Săptămâna”, Stan Lipcanu:

„Eu zic să nu transpirăm prea mult pentru că în următoarele două luni vom avea mai multe sondaje asemănătoare, cu mici redactări de procente firește. Aici contează cine va achita nota de plată sociologică. Nu știu dacă trebui să ne stresăm mult cu aceste cifre aruncate pe piață. De regulă, după niște cifre sociologice, vin altele. Până la urmă CEC pune cifră lângă cifră și asta cel mai mult contează. Eu personal înainte de a citit sau de a studia un sondaj de opinie, mă gândesc mult cine stă în spatele acestui sondaj, ce urmărește, și în general de ce a apărut într-o zi anume.”

Atenția au atras în această săptămână și acțiunile de marcare a 72 de ani de la eliberarea Moldovei de sub ocupaţia fascistă, eveniment marcat în special de partidele proruse.

XS
SM
MD
LG