Linkuri accesibilitate

O expoziție de fotografii realizate de Tudor Iovu realizate între 1988–1991 la Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală din Chișinău.

Sunt 200 de fotografii semnate de maestrul Tudor Iovu și realizate în perioada anilor 1988–1991. Imaginile reflectă evenimentele legate de mişcarea naţională pentru redobândirea libertăţii şi pentru proclamarea independenţei Republicii Moldova. Tamara Grejdeanu a participat la deschidere și relatează.

Momente speciale și unice au fost surprinse de Tudor Iovu, chipuri și evenimente care au pus temelia mișcării de eliberare națională. Dacă urmăm linia cronologică, vedem imagini din 1988, de la primele întâlniri ale Cenaclului Literar „Alexei Mateevici” unde se recitau poezii și răsunau cântece populare, și de unde au pornit discuțiile despre statutul limbii române și revenirea la grafia latină. De la o fotografie la alta, ajungem în ziua de 27 august, 1991 când în imaginile imortalizate de Todor Iovu vedem momentul în care parlamentul adoptă Declarația de Independență a Republicii Moldova. Autorul spune că ceea ce încerca mereu să capteze, era expresivitatea:

„Eu m-am simțit întotdeauna cronicar, adică trebuia să fixez tot ce se întâmplă în jurul meu, toate mi-s aproape, toate mi-s scumpe, sunt ca niște copiii care sunt toți egali pentru mine. Mai citeam și noi prin reviste străine, prin ziare mai avansate, să vedem cum lucrează colegii noștri în occident, de exemplu, și la toate evenimentele încercam și noi să lucrăm în cheia asta, așa dinamic, să prindem niște chestii mai ciudate, iată cum ieșeau la adunările Frontului Popular cu portretul lui Gorbaciov, Sulac, Lenin.”

Imaginile cu îmbrânceli și proteste au fost îndelung urmărite de cei care au rătăcit azi printre galeriile expoziției. Cu toate șirul fotografic se încheie în anul 1991, cei care mi-au fost interlocutori au comparat Moldova din perioada Mișcării de Eliberare Națională cu ceea ce a ajuns astăzi:

„Eu un val așa de emoție care te cuprinde când le vezi și îți dai seama că nu am ajuns nicăieri, adică e cumva trist.”

Europa Liberă: Dar sunt oameni luptători în aceste fotografii, au mai rămas ei?

„Cumva s-au dat la o parte sau nu știu ce s-a întâmplat, de ce nu s-a continuat drumul. Nu știu dacă o astfel de generație va mai fi.”

„Totuși vedem prin fotografii ce a fost, cum luptau oamenii pentru independența noastră, a țării.”

Europa Liberă: Vedem fotografii cu evenimente, chipuri, oameni care au luptat.

„Mă ia groaza, sincer, foarte mult doresc să fie pace pe pământul nostru moldav, pentru că războaiele și ura oamenilor, unii față de alții, nu duc la bine pentru pământul nostru.”

Referindu-se la colecția de fotografii, muzeograful Mihai Dohot a ținut să remarce că în timp ce realitatea poate fi manipulată, aceste imagini reprezintă adevărate documente istorice:

„Fiecare din cei care se vor regăsi aici, dar aici sunt o mulțime de oameni interesanți, își va aminti, mai ales marea aceea de oameni și când erau reținerile. De multe ori istoria se falsifică, dar o fotografie face cât o mie de cuvinte, un eseu fotografic poate face cât o antologie.”

Cele 200 de fotografii expuse la Muzeul de Etnografie și Istorie sunt doar o mică parte din cele pe care le-a adunat Tudor Iovu de la începutul independenței Moldovei. Fotograful spune că imaginile vor rămâne în patrimoniul muzeului, pentru a lărgi colecția fotografiei basarabene. Ulterior, aceasta, dar și alte colecții, inclusiv, aparate vechi de fotografiat s-ar putea regăsi într-un muzeu al fotografiei pe care vrea să fondeze Tudor Iovu.

XS
SM
MD
LG