Linkuri accesibilitate

Paradele militare: o veche tradiție


Militari maori la parada militară de Ziua Bastiliei în Place de la Concorde, Paris, 14 iulie 2016. Între cei 3.000 de militari invitați anul acesta la parada de la Paris s-au numărat și reprezentanți ai Noii Zeelande și Australiei.

Militari maori la parada militară de Ziua Bastiliei în Place de la Concorde, Paris, 14 iulie 2016. Între cei 3.000 de militari invitați anul acesta la parada de la Paris s-au numărat și reprezentanți ai Noii Zeelande și Australiei.

Republica Moldova va marca în 27 august împlinirea a 25 de ani de independență cu cea mai mare paradă militară organizată la Chişinău de la prăbușirea Uniunii Sovietice în 1991. Circa două mii de veterani de război şi peste o mie de militari ai Armatei Naţionale, o parte flancaţi pe unităţi de tehnică militară vor defila prin Piaţa Marii Adunări Naţionale.

Va fi a treia parada militară, după cele din 2001 şi 2011, când Moldova aniversa 10 şi, respectiv, 20 de ani de independenţă. În premieră, la paradă vor defila şi militari din alte state, inclusiv România, Ucraina, Polonia, Lituania.

Federaţia rusă a refuzat să trimită militari, iar ministrul apărării Anatol Şalaru a fost criticat pentru că i-a invitat.

Ministerul apărării nu a anunţat deocamdată la cât se ridică costurile organizării acestei parade. Există voci însă care reproșează guvernului că în plină austeritate bugetară alocă resurse pentru a marca fastuos Ziua Independenţei.

Pe rețele de socializare a fost lansată şi o campanie „nu mă tem” care îndeamnă oamenii să protesteze sâmbătă împotriva guvernării, eventual chiar să zădărnicească desfășurarea paradei militare şi festivităților planificate de Guvern. Prezentând această campanie a internauţilor, avocata Ana Ursachi a spus că organizarea paradei ar avea drept scop „satisfacerea unor orgolii” ale politicienilor:

„Unul din motivele pentru care o să venim acolo este să le strigăm demisia, să le strigăm ruşine şi să lasăm ca ochii comunităţii internaţionale care va participa la această paradă, din invitaţia premierului Pavel Filip, să vadă că poporul nu vrea această guvernare, nu vrea nici sărbătoarea lor, nici fastul lor, dar cel mai important nu-i vrea pe ei. organizatorul acestei riposte care va fi dată nesimţirii guvernării de a face parade şi concerte pe bani publici pe vreme de mare sărărie este fiecare dintre noi.”

Editorialistul Nicolae Negru crede că parada militară organizată pentru a marca cei 25 de ani de independenţă a Republicii Moldova este inutilă. L-am întrebat ce semnificaţie mai au astăzi paradele militare, în special în spaţiul post-sovietic:

„Am văzut paradele sovietice care erau amenințătoare, vroia să arate puterea, să sperie şi inamicii şi în interior şi în exterior. O paradă militară e în primul rând o etalare de muşchi, apoi vin multe alte simboluri. Parada de la Chişinău, de sâmbătă, mi se pare inutilă sincer vorbind. Poate avea doar un rol simbolic, să arate că există statul Republica Moldova, că are şi el nişte muşchi firavi, dar îi are. Cred că vor să ne arate muşchii Armatei naţionale, dar nu cred că o să ne impresioneze foarte tare.”

În opinia mai multor experţi, nu se poate vorbi doar despre o semnificaţie simbolică a parzilor militare care se desfăşoară frecvent, cel puţin de două ori pe an, în regiunea separatistă transnistreană. Acolo paradele mai poartă amprenta sovietică dând festivităţilor un stil militarist, observă experţii.

----------------

Încă de la carele triumfale romane, paradele militare au fost un element important al prezentării puterii in fața atât a populației de acasă, cât si a inamicilor.

La origine, era vorba de o autentică formațiune de lupta compactă, de tip falangă care defila. În epoca modernă însă, odată cu dezvoltarea din ce in ce mai perfecționata a armelor de foc si a luptei la distanță, o asemenea formațiune militară compactă ar fi o strategie sinucigașă. Paradele continuă însă să fie ținute in aceeași manieră, in formațiune compactă, doar din tradiție.

Cea mai mare, mai veche si mai impozantă paradă militară din Europa este cea de la Paris, de ziua Bastiliei, pe 14 iulie. Revoluționarii francezi, urmați de Napoleon, au înțeles cel mai bine, de la început, importanța psihologică a unei parade.

Parada franceză de 14 iulie are loc practic fără întrerupere din 1880 și la ea asistă șefi de stat, demnitari si invitați de marcă din întreaga lume.

Ideea că paradele militare ar fi așadar un reziduu al monarhiei este total greșită. Parada franceză a fost introdusă odată cu Revoluția și a continuat ca o tradiție solidă sub Republică. Toate republicile foste comuniste au avut defileuri militare, Rusia menținându-l pe cel din Piața Roșie. China are o paradă care rivalizează cu cea din Rusia sau Statele Unite.

Dincolo de diferența între uniforme și tradiții, paradele militare au, mai toate, anumite elemente comune. In primul rând, peste tot se mărșăluiește în ceea ce e uneori numit umoristic "pas de gâscă", pentru a arăta un mare nivel de coordonare între participanți.

Rămâne însă ca un element important că o paradă in care se mărșăluiește cu "pas de gâscă” e în general un semn al guvernelor totalitare: Coreea de Nord, URSS-ul, al Treilea Reich.

La fel, acolo unde parada militară de ziua independenței, sau în cazul unui eveniment fondator, cum este în Franța cea de ziua Bastiliei, pe 14 iulie, a devenit un element al identității naționale, iar parada nu mai este contestată nici măcar de pacifiști. O Franță fără paradă de 14 iulie este de neconceput.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG