Linkuri accesibilitate

Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:

De ce regiunea transnistreană ar fi o amenințare pentru Ucraina? Tiraspolul cere locuitorilor regiunii să se abțină să călătorească la Est de Republica Moldova. Ecourile aventurii la volan a unui diplomat de la ambasada rusă de la Chișinău. Și… Republica Moldova, după un sfert de secol de independență, văzută de cetățenii săi, experți și foste oficialități.

Începem, ca de obicei, cu buletinul de ştiri și principalele evenimente ale săptămânii trecute:

Șeful Sovietului suprem de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a semnat legea prin care liderul administrației transnistrene a fost lipsit de dreptul de a promulga sau a respinge legi. Prin amendamentul semnat, Krasnoselski și-a atribuit sieși această împuternicire de care liderul administrației Evgheni Șevciuk se bucura până acum prin constituția nerecunoscutei republici moldovenești nistrene. Purtătorul de cuvânt al lui Șevciuk a criticat semnarea legii, iar responsabila de justiție în executivul de la Tiraspol i-a recomandat lui Șevciuk să o conteste la curtea constituțională.

Banca centrală de la Tiraspol a închis licitația de valută, de vineri, fără să vândă un cent, din cauza lipsei de consens între participanţi. Cererea de valută din partea băncilor comerciale și agenților economici a depășit echivalentul a 22 de milioane de dolari, în timp ce banca a putut oferi numai 300 de mii de euro, pe care participanții la licitație nu i-au putut împărți între ei. Unii au propus formula distribuirii proporționale conform cererii, în timp ce alții au optat pentru împărțirea egală a sumei licitate între toți solicitanții. Banca centrală de la Tiraspol a anunțat că în luna iunie a procurat valută în echivalentul a peste 33 de milioane de dolari și a vândut aproape 37 de milioane, înregistrând astfel un deficit de 3,6 milioane de dolari. În luna iulie, deficitul a fost și mai mare – de 5 milioane de dolari. Banca de la Tiraspol a anunțat recent că, practic, nu dispune de rezerve valutare, situație care se perpetuează de la începutul crizei, din luna februarie. Banca își completează rezervele din cota obligatorie de valută pe care agenții economici din regiunea transnistreană au fost obligați să-i o vândă. Cele mai mari sume sunt în lei moldovenești și provin de la vânzarea electricității de la Centrala Cuciurgan către pe malul drept al Nistrului.

Biroul pentru Reintegrare de la Chișinău a criticat sever o nouă rundă de exerciții militare comune ale Grupului Operativ de Trupe Ruse din stânga Nistrului și ale forțelor transnistrene. Biroul condus de vicepremierul pentru reintegrare, George Balan, spune într-un comunicat că exercițiile din 16 și 17 august sunt ilegale, inadmisibile și sfidătoare. În comunicat se mai face apel la mobilizarea eforturilor în vederea retragerii Grupului Operativ de Trupe Ruse și a munițiilor rusești din regiunea transnistreană. Noile manevre, prezentate drept exercițiu antiterorist, este al doilea eveniment desfășurat în comun de către militarii ruși și transnistreni, în mai puțin de două săptămâni. Este o premieră în ultimii 24 de ani de când există misiunea de pacificare la Nistru, ceea ce i-a făcut pe experți occidentali și de la Chișinău să afirme că Rusia nu mai poate fi acum un garant al păcii la Nistru.

Președintele rus Vladimir Putin l-a decorat cu Ordinul Prieteniei pe fostul premier moldovean Vasile Tarlev pentru un „aport mare la dezvoltarea colaborării economice, umanitare și de afaceri cu Federația Rusă”. În decretul din 4 august, semnalat miercuri de portalul Agora.md, Tarlev este prezentat cu funcția sa actuală de președinte al Congresului Naţional al Industriaşilor şi Antreprenorilor din Moldova. Decretul prin care Tarlev este decorat împreună cu alte 11 persoane nu precizează meritele concrete ale acestuia. Prim-ministru între 2001 și 2008, Tarlev a condus guvernul moldovean în momentul introducerii primelor embargouri ruse la importul de vin din Republica Moldova, în martie 2006, după ce puterea de la Chișinău, în frunte cu președintele Vladimir Voronin, a declarat integrarea europeană drept prioritate.

***

Europa Liberă: KGB-ul transnistrean s-a adresat, miercuri, loruitorilor regiunii, îndemnându-i să se abțină de la călătoriile în Ucraina. KGB-ul de la Tiraspol spune că serviciul de grăniceni al Ucrainei a fost pus în stare de alertă în legătură cu introducerea codului galben de amenințare teroristă pe segmentul transnistrean de frontieră. Codul galben, a precizat serviciul de securitate de la Tiraspol, înseamnă sporirea controlului la punctele de trecere și a numărului de militari la graniță. I-am întrebat pe mai mulți locuitori ai regiunii transnistrene dacă în urma acestui anunț vor renunța sau nu la eventuale planuri de călătorie în Ucraina vecină și dacă ar exista, în opinia lor, vreo amenințare în Transnistria la adresa Ucrainei.

Punctul de trecere de la Cuciurgan

Punctul de trecere de la Cuciurgan

- Мало ли причин поехать – мы бы в любом случае поехали. Сейчас первое сентября на носу, вещи ребенку к школе дешевле там купить, чем у нас. У нас тут втридорога это все. Лучше они бы проблему с долларами решили! Я не думаю, что такие заявления людей настораживают. Если бы были какие-то военные действия, то какие-то укрепления, войска стояли бы, например. Но мы бы поехали все равно.

- Игры продолжаются, дураки всегда есть. Все можно ожидать. Как раз развитие ситуации в Украине демонстрирует, что людей с малым количеством или объемом мозга очень много, поэтому все можно ожидать.

- Если жизнь заставит, то мы поедем. Но мне кажется, что это искусственное нагнетание обстановочки.

- Не думаю, что на самом деле так, как сказали. Это наши внутренние политические игры.

- Все равно надо аккуратненько. Надо подстраховываться. Я знаю, что знакомые едут без проблем, отдыхают в Украине. Даже говорили, что машины с российскими номерами проезжали через Украину. Но если спросить человека, о чем он думает, чью сторону принимает, у нас тут больше поддерживают Россию. Многие даже побаиваются об этом говорить, чтобы никто не догадался об их позиции. Но я с российским паспортом воздержусь от поездок в Украину. Супруга у меня с украинским паспортом – нет проблем. «Я езжу без проем на Украину, - говорит супруга. - Я не боюсь, я ездила и езжу. Никогда не встречала какого-то негатива по отношению к нам. Абсолютно!»

- Конечно поеду в Украину. Я считаю, что это искусственно нагнетаемая ситуация. Я думаю, что все, что сейчас у нас происходит, случается из-за политики, из-за предвыборной кампании. То, что с долларом происходило и происходит сейчас, то, что не рекомендуют ездить в Украину – это все политическая игра, предвыборная гонка, скажем так.

- Это политические игры, это нагнетание остановки, чтобы психологически действовать на людей. Идет информационная атака. Я, например, вчера ехала через Украину - нормально, у людей спрашивала – нормально все. Ну, бывают некоторые нюансы, но в основном – нагнетание.

Europa Liberă: Opinii ale locuitorilor din Tiraspol și Bender.

Să notăm doar că anunțul prin care KGB-ul transnistrean îi îndeamnă pe locuitorii regiunii să se abțină de la călătorii în Ucraina a venit pe fundalul creșterii tensiunilor dintre Moscova și Kiev, din ultimele săptămâni, în legătură cu situația din Crimeea și din estul Ucrainei.

Joi, președintele ucrainean Petro Poroșenko a declarat că probabilitatea escaladării conflictului cu separatiștii sprijiniți de Rusia în Donbas „rămâne semnificativă”, iar Kievul nu exclude o „invazie rusească la scară largă”. Vorbind în timpul unei vizite în regiunea vestică Lvov, Poroșenko a spus că va fi nevoit să introducă legea marțială și să ordone mobilizarea, dacă se va deteriora și mai mult situația din estul Ucrainei și din Crimeea anexată de Rusia în 2014.

În ultimele săptămâni s-a înregistrat o intensificare a ostilităților din estul Ucrainei, unde separatiștii pro-ruși se confruntă cu forțele guvernamentale. Națiunile Unite spun că în conflictul din estul Ucrainei, izbucnit în aprilie 2014, au murit peste nouă mii de oameni.

Și tot săptămâna trecută, președintele rus Vladimir Putin a ținut o reuniune a Consiliului de securitate în Crimeea, reluând acuzațiile despre presupuse acțiuni de sabotaj plănuite de Kiev în peninsula anexată de Rusia.

Kievul respinge acuzațiile și mai multe oficialității occidentale au spus că Rusia nu a putut oferi dovezi convingătoare privind intențiile de sabotaj ale Ucrainei.

„Se pare că partenerii noștri de la Kiev au decis să agraveze tensiunile”, a mai spus Putin la Consiliul de securitate, subliniind că Rusia nu dorește să rupă relațiile diplomatice cu Ucraina, în ciuda faptului că la Kiev nu sunt dorite relații diplomatice cu Rusia la nivel de ambasadori. Președintele rus Vladimir Putin a făcut aceste afirmații în timp ce trupe terestre și navale rusești efectuau manevre în peninsula Crimeea și în jurul acesteia.

Exerciții militare ale trupelor ruse au avut loc, săptămâna trecută, și în regiunea transnistreană. Cum ați auzit la știri, Grupul Operativ de Trupe Ruse a desfășurat un nou exercițiu antiterorist împreună cu unități ale structurilor de forță transnistrene. Este al doilea asemenea exercițiu în mai puțin de două săptămâni. Chișinăul și-a exprimat îngrijorarea, calificând-ul drept ilegal și provocator. Totodată, Chișinăul consideră că acest gen de acțiuni „subminează mecanismele existente de menţinere a păcii” la Nistru și a cerut, din nou, retragerea armamentelor și trupelor ruse care nu au un statut juridic reglementat de aflare pe teritoriul Republicii Moldova.

Apelul repetat al Chișinăului a fost susținut de Ucraina, prin ambasadorul său în Moldova, Ivan Gnatîșin. Într-un interviu pentru Ukrinform.net, citat de Evenimentulzilei.md, Gnatîșin a spus că autoritățile de la Kiev se pronunță pentru aplicarea imediată a deciziei OSCE de la summitul de la Instanbul din 1999 privind retragerea armelor și echipamentelor militare rusești din Moldova și că Ucraina e îngrijorată de numărul mare de arme din depozitul de la Colbasna din regiunea transnistreană, care după unele estimări ar fi de peste de 20.000 de tone.

***

Europa Liberă: Recent a apărut pe internet o secvență video realizată cu ajutorul unui telefon mobil, într-o zonă de agrement pe malul Nistrului, care îl surprinde pe un diplomat de la ambasada rusă de la Chișinău conducând automobilul sub influenta alcoolului. Voind să dovedească probabil că nu este în stare de ebrietate, protagonistul imaginilor conduce maşina în stilul raliurilor, sfidând faptul că este filmat. Ambasada rusă a criticat publicarea înregistrării, spunând că este o încercare de a-l compromite pe diplomat, iar ministerul moldovean de externe a spus că va examina imaginile și va lua legătura cu ambasada rusă. Detalii, de la Diana Răileanu.

În seara zilei de miercuri, Ambasada Federaţiei Ruse la Chişinău a publicat un comunicat în care califică drept „acuzații lipsite de probe” și „insulte directe” imaginile distribuite pe internet, preluate apoi de mai multe instituţii media.

În secvența video apare angajatul misiunii, la volanul unei maşini cu numere de înmatriculare diplomatice, şi după ce încearcă să se protejeze cu mâna de camera ce-l ia în imagini, se îndepărtează puţin de cei care îl filmează şi în semn de sfidare face câteva manevre spectaculoase. Tinerii care au surprins scena nu au ezitat să o posteze imediat pe internet. Portalul Deschide.md l-a identificat pe şofer ca fiind Renat Anderjanov, secretar I al ambasadei ruse.

Până în prezent, autorităţile au comentat evaziv incidentul. Ministerul Afacerilor Externe de la Chişinău a declarat că a purtat discuţii cu reprezentantul Ambasadei Federaţiei Ruse pentru clarificarea situaţiei, iar Inspectoratul Naţional de Patrulare a anunţat că s-a autosesizat şi că urmează să ia o decizie legală.

Politologul Anatol Ţăranu, fost ambasador al Republicii Moldova la Moscova, spune că angajaţii ambasadelor, în baza Convenţiei internaţionale de la Viena, ce reglementează activitatea diplomaților în ţările de reşedinţă, se supun legislaţiei ţărilor gazde, însă beneficiază şi de imunitate în anumite situaţii:

Anatol Țăranu

Anatol Țăranu

„Din acest punct de vedere, poliţia nu poate, de exemplu, să-l tragă la răspundere nemijlocit pe diplomat, să-l rețină, să-l aresteze, să-l percheziționeze, doar în caz dacă diplomatul comite o infracțiune fățișă, care pune în pericol viețile altor oameni, în acest caz ei pot interveni. În toate celelalte cazuri organele administrative doar fixează faptul încălcării legii şi, după aceasta, dosarul celui care a comis încălcarea trece în zona responsabilităților diplomatice şi situaţia este reglementată între Ministerul Afacerilor Externe al ţării de reşedinţă al acestui diplomat şi misiunea diplomatică”.

În ce priveşte reacţia misiunii diplomatice ruse la incidentul în care a fost implicat angajatul acesteia, fostul ambasador la Moscova, susţine că aceasta seamănă cu o încercare de a ieşi basma curată dintr-o situaţie cel puţin jenantă.

„Eu am văzut inclusiv şi comentariile Ambasadei la acest capitol. Acolo se spune că tinerii nu aveau dreptul să-l filmeze. E o aberaţie. Era o bază de odihnă, iarăşi, un loc public, cine poate să interzică unui cetăţean al Republicii Moldova să filmeze? Nimeni. Faptul că acest filmuleț a apărut pe internet, iarăşi, e o chestie absolut firească, oricine poate să plaseze pe internet un filmuleț de acest gen. Dacă, totuşi, se confirmă că diplomatul a fost în stare de ebrietate şi el s-a așezat la volan - el a încălcat legile Republicii Moldova şi pentru acest lucru trebuie să răspundă”.

De regulă, ţările ale căror diplomaţi sunt implicaţi în astfel de incidente încearcă să le soluţioneze cu bună credinţă, adaugă Anatol Ţăranu. Şi asta pentru că în joc este buna reputaţie a guvernului pe care îl reprezintă diplomatul.

În urmă cu patru ani, de exemplu, un angajat al Ambasadei Române la Chişinău a fost prins în stare de ebrietate la volanul unei maşini cu numere diplomatice. Era vorba de atașatul militar al Ambasadei care la scurt timp a fost retras din funcţie, iar autorităţile române au regretat ceea ce au numit o „greşeală lamentabilă”. Tot în 2012, consulul general al Ambasadei Republicii Moldova la Frankfurt, implicat atunci într-un incident rutier, a fost sancționat disciplinar pentru că a afectat imaginea ţării şi a prejudiciat un bun din proprietatea misiunii diplomatice, adică maşina pe care o conducea.

***

Europa Liberă: Pe 27 august, Republica Moldova va marca 25 de ani de la proclamarea independenței. De unde a pornit şi unde a ajuns Republica Moldova după un sfert de veac de independenţă? Valentina Ursu a încercat să afle, discutînd cu mai mulţi locuitori din orașul Sângerei din nordul țării.

„În 25 de ani ai independenţei Republicii Moldova a fost dezordine şi haos. Lucrurile frumoase s-au dărâmat, au apărut acelea care, practic, sunt nonvalori. Majoritatea populaţiei a rămas săracă, decepţionată şi fără încredere în viitorul nu al lor, dar al copiilor lor. Toţi au făcut abuz de votul de încredere al omului simplu şi nu s-au ţinut de cuvânt. Din contra, au folosit puterea, scaunul de conducere în folosul lor şi în detrimentul ţăranului.”

„Problema noastră, a poporului, este că nu avem noroc să alegem oameni care se ţin de cuvânt, sunt integri şi de valoare.”

Europa Liberă: Dar mai sunt persoane din acestea? Şi de ce nu apar la suprafaţă?

„Nu ştiu. Cred că scăparea noastră ar fi tinerii politicieni instruiţi peste hotare, care au înţeles care sunt valorile general-umane ale Occidentului. Şi dacă ar binevoi dumnealor să revină în ţară, să răsuflece mânicile şi să se apuce de lucru serios, adică să se jertfească.”

„Copiii sunt duşi în depărtare, nu vin, am rămas singuri. E tare rău. Tare rău… Ne adaugă pensia cu şase lei. Eu îi dau pensia mea pe o lună de zile de o mie de lei, să vadă el dacă ar putea trăi cu dânsa.”

Europa Liberă: Cui i-o daţi? Dar veţi mai merge să votaţi, veţi alege?

„Ne vom duce. Cum să nu ne ducem? Sănătate să avem, bucurie.”

Europa Liberă: Pentru dumneavoastră aceşti 25 de ani de independenţă ce au însemnat?

„Nu s-a schimbat nimic în viaţa noastră.”

Europa Liberă: Ce aţi vrut să se schimbe?

„Să trăiască ţăranul mai bine, să aibă la piaţă unde vinde marfa lui. Oamenii sunt chinuiţi, vai de capul lor. Dacă s-ar mai schimba ceva, ar fi mai bine.”

Europa Liberă: Dar în 25 de ani dumneavoastră aţi votat pentru schimbare în bine.

„Şi ce folos? Care au ajuns în Parlament au promis multe de toate, dar pe urmă? Poate se va mai schimba ceva, vom alege un parlamentar bun, un preşedinte de ţară bun.”

Europa Liberă: Dacă v-ar fi votat pe dumneavoastră să ajungeţi în Parlament să faceţi legi sau în fruntea ţării, ce probleme aţi rezolva?

„Aş face condiţii pentru ţăran, să punem vii, să punem livezi mari din nou, cum au fost părinţii noştri şi au făcut.”

Europa Liberă: Pentru aceasta trebuie bani. De unde aţi lua bani?

„Dar care vin fondurile la noi în ţară unde se duc banii aceştia? Îi fură şi îi pun în buzunar. Procuratura Generală e slabă. Şi preşedintele ţării. Dacă era mai strict, nu fura nimeni, erau să-l pună pe unul azi la dubă, mâine pe altul. Și erau să se înveţe minte, nu era să se vâre să fure aşa de mult, un miliard. Un miliard să investească în ţara aceasta tot s-ar cunoaşte, s-ar face ceva.”

Europa Liberă: Vă mândriţi că sunteţi cetăţean al Republicii Moldova?

„Da, mă mândresc. Dar îmi pare rău că nu-s tânăr de ani, că m-aş duce şi eu după hotare, pe undeva.”

Europa Liberă: Dacă pleacă toată lumea, cine rămâne să facă viitorul zilei de mâine?

„Parlamentarii să rămână, care fură, care se ocupă cu prostiile.”

Europa Liberă: Ei atunci s-ar bucura.

„N-ar să se bucure, pentru că ei nu vor avea de unde să fure. Dacă nu vom fi noi şi nu vom munci noi, ei nu vor avea.”

Europa Liberă: Şi aşa Moldova e depopulată.

„Eu înţeleg, dar ce să-i faci? Aşa e.”

Europa Liberă: Dumneavoastră vă mândriţi că sunteţi cetăţean al Republicii Moldova?

„Da, mă mândresc. Neamul nostru e muncitor, dar nu e apărător, oamenii nu se pot apăra unul pe altul, se mănâncă unul cu altul.”

Europa Liberă: În 25 de ani de independenţă ce a fost bine şi ce a fost rău în Republica Moldova?

„Bine a fost că un pic s-a dat drumul la gura moldovenilor, dar rău că a rămas lumea mai mult fără lucru, nedreptăţită, chiar umilită, la culme. De când Plahotniuc a intrat de acum cu bine la putere, a fost închisă din nou gura. Şi acum, cu toate posturile acestea de televiziune, pe care le-a acaparat el, prosteşte cu totul lumea.”

Europa Liberă: Ce a fost bine şi ce a fost rău în 25 de ani?

„Nimic bun. Pentru că noi veşnic suntem dependenţi de Kremlin. Republica Moldova pentru Moscova e un pod de trecere la Balcani. Ţările Baltice au scăpat şi spun mulţumesc Europei. Dacă am intra în Uniunea Europeană, noi vom trăi ca europenii, am prinde la minte.”

Europa Liberă: Pe 27 august veţi sărbători independenţa?

„Am şi uitat că Moldova e independentă. Că nu prea depinde de noi, ce vrea rusul aceea face, ce vrea americanul aceea face. Inteligenţimea a plecat din ţară. Şi la conducerea ţării sunt nişte bandiţi care luptă între dânşii pentru putere, se bagă la închisoare, se scot, dar sunt aceiaşi bandiţi. Dacă ar fi un gospodar care să aibă interes de a face ceva pentru ţară, nu pentru buzunarul propriu, ar fi în ţară cum trebuie. Dar ei sunt pentru buzunarul propriu, pentru castele, se gândesc tot să fure, să fure şi să fure.”

Europa Liberă: Goana aceasta după avere când a început? De ce toată lumea vrea mulţi bani, pune preţ pe material atât de mult?

„Goana acesta a început după ce am ieşit din Uniunea Sovietică, când lumea a dat de gustul banilor, a mai uitat de soveste. Acum multă lume se duce la biserică, dar creştini sunt puţini. Merg la biserică, dar sunt mai departe de Dumnezeu.”

Europa Liberă: Opinii ale locuitorilor din Sângerei, culese de Valentina Ursu.

Am încercat să aflăm și ce cred locuitorii regiunii transnistrene despre cei 25 de ani de independență a Republicii Moldova și dacă există un viitor comun pentru cele două maluri ale Nistrului în următorii 25 de ani.

- Вопрос риторический. Рассоединились не только Молдова, Приднестровье, но и другие республики, ставшие самостоятельными странами постсоветского пространства. Может быть, когда-то, в перспективе, и объединятся, потому что всем живется плохо. Я думаю, что будут вместе, но когда, через какой промежуток времени – сказать сложно. Хотелось бы до этого момента дожить. Что-то нужно взять из Советского Союза, во всяком случае, всем вместе выживать легче. А что-то взять из нынешних времен. Например, сейчас людям стало намного свободнее - вот это обязательно надо оставить.

- Я не против, чтобы все воссоединились снова, чтобы все границы убрали, потому что такое положение уже надоело, честно говоря. Евразийский Союз – Казахстан, Россия, Белоруссия, я хочу, чтобы и мы туда тоже вошли. У меня родители живут на Украине, я гражданин России и поехать к ним не могу. У меня мать болеет, а я не могу туда попасть из-за дурацких законов. Я уже устал от этого всего. Дурдом. Дай Бог, чтобы все границы исчезли, развалились. С Молдовой – я не против, но то, что у нас конфликт был в 1992 году, много людей погибло – я не знаю, как люди будут реагировать. Но, говорят, время лечит, может, что-то и наладится. Но, видите ли, у нас просто перспективы разные: они смотрят на запад, а мы тяготеем к России.

- Кругом коррупция, кругом порядка нет. Возьмите историю: она когда-то повторялась? - Нет. Вот были древние миры, империи. Возьмем первую мировую войну, в результате которой распались две империи – османская и австро-венгерская. Все, возврата назад нет.

- Невозможно объединение Молдовы и Приднестровья из-за войны. У нас уже никогда не будет согласия между собой.

- Я считаю, что это утопия. Не будет никогда воссоединения Молдовы и Приднестровья, не будут они вместе.

- Мне кажется, мы с Молдовой уже разные. Нет, люди везде одинаковые, а вот политика – это скорее всего, разнит нас.

- Я думаю, что единого государства не будет. Наши люди не простят им войну. Потеряно много детей, мужей, братьев.

- Они ж (Молдова) не хотят с нами мириться. Вот, паки в колёса все нам вставляют: не пускают нашу продукцию транспортировать, куда мы хотим.

Europa Liberă: Opinii ale locuitorilor din Tiraspol și Bender.

***

Europa Liberă: Cu ocazia apropiatei aniversări a celor 25 de ani de independență a Republicii Moldova, postul de radio Europa Liberă derulează de câteva luni un proiect special, „Moldova un sfert de secol”. Este un proiect multimedia, care se află integral pe site-ul nostru la Europalibera.org. Îl mai puteți găsi pe Facebook și pe alte rețele de socializare online.

De unde a pornit și unde a ajuns Republica Moldova după un sfert de veac de independență? Este întrebarea pe care Valentina Ursu a pus-o și fostului diplomat, președintelui Fundației „Moldova” de la Washington, Vlad Spânu:

Vlad Spânu: „În ʾ91 oamenii din Republica Moldova au avut trei opțiuni. Prima opțiune a fost una firească care era revenirea la România, de unde a plecat. A doua a fost independența orientată spre Vest, și avem exemplul Țărilor Baltice care au mers pe calea aceasta. Și a treia, independența, dar orientată spre Est, adică aparținerea la fostul imperiu și crearea Comunității Statelor Independente. Aceste trei opțiuni au rămas viabile și este o luptă continuă în interiorul Republicii Moldova, evident, cu susținerea celor din afară ca Moldova să nu pășească pe o linie corectă. Și de aceasta suntem în suspans de 25 de ani.”

Europa Liberă: Ar exista un răspuns clar la întrebarea dacă va supraviețui sau nu Republica Moldova în următorii 25 de ani?

Vlad Spânu

Vlad Spânu

Vlad Spânu: „Aceasta depinde de varianta care va fi aleasă de populație. În principiu, există doi factori care ne vor arăta care variantă va fi aleasă de Republica Moldova. Primul factor este factorul intern, gradul de pregătire și angajament civic al populației. Și al doilea factor este cel extern, geopolitic, în ce măsură condițiile vor fi favorabile pentru anumite decizii ale populației din Republica Moldova, așa cum s-a întâmplat mai mulți ani. În 1918 a fost atât factorul intern, populația a vrut să iasă din imperiul rusesc și să se alipească la România care se crease 1859-1861, și factorul geopolitic care a permis această mișcare. Exact așa se va întâmpla și acum, dacă factorul intern va fi suficient de bine pregătit.”

Europa Liberă: Calea pe care trebuie să meargă Republica Moldova este aleasă de cetățeni sau de politicieni, din moment ce se vorbește că ar exista această mare prăpastie între cei de sus și cei de jos?

Vlad Spânu: „Ar trebui să existe, cel puțin, la modul teoretic relația între populație și politicieni. Această prăpastie există din cauza lipsei de reforme instituționale din Republica Moldova. Atunci când un partid este desprins de populație, când populația nu votează un candidat, dar votează o listă de partide pe care nu o poate controla și cel care ajunge în Parlament nu este responsabil de voturile pe care le are în Parlament față de populația care îl alege. Aceasta e, în principiu, o problemă cardinală care trebuie să fie rezolvată, ca cei aleși să răspundă în fața celor care îi aleg.”

Europa Liberă: Moldova este o țară din care fug cetățenii. Citesc tot mai multe postări de acest fel pe rețelele de socializare. Pentru dumneavoastră Moldova e statul din care ați fugit? Vă întreb în ajunul acestei aniversări de 25 de ani de independență.

Vlad Spânu: „În 2001 am înțeles că Republica Moldova nu-mi poate oferi mie o cale pe care să pot să îmi cresc copiii și unde aș putea eu profesional să mă dezvolt. Deoarece în 2001 au venit comuniștii la putere, care, dacă Republica Moldova 2000-2001 mergea pe a treia cale, pe care am spus-o, independența, dar orientată spre Est, atunci comuniștii au venit să pecetluiască această cale pe o perioadă de mulți ani, ceea ce și s-a întâmplat și am prevăzut. De aceasta am decis să plec din guvern atunci, eram la Ministerul de Externe. Și am ales Statele Unite ale Americii care mi-au oferit aceste posibilități atât pentru mine, cât și pentru familia mea.”

Europa Liberă: De 15 ani vă aflați acolo, în Statele Unite. Statele Unite au recunoscut independența Republicii Moldova. Autoritățile de la Chișinău numesc Statele Uniteâ un partener strategic. Cum vedeți dumneavoastră sprijinul pe care îl oferă SUA Republicii Moldova? Dar mai ales sprijinul pe care îl cer guvernanții de la Chișinău pentru Republica Moldova?

Vlad Spânu: „E o întrebare foarte bună, în sensul că, de când mă aflu eu aici, atât cât am fost diplomat al Republicii Moldova la Washington, cât și după, în cadrul Fundației Moldova, am fost în permanent contact cu oficialitățile americane și încă nu m-am convins că cei de la Chișinău, din toate guvernele, știu ce să dorească de la Statele Unite ale Americii. Sunt cuvinte frumoase: parteneriate strategice, suport; însă, când vine vorba de a prezenta o listă concretă la momentul respectiv, pentru o susținere politică, economică, financiară, de orice altă natură, eu nu cred că cei de la Chișinău știu care sunt posibilitățile americanilor și ce ar putea să ceară, în așa fel ca să fie o eficiență maximă a acestui suport din partea americanilor.”

Europa Liberă: Șeful guvernului de la Chișinău, Pavel Filip, a semnat un articol apărut în presa de acolo, de peste ocean, în care a lăsat să se înțeleagă că Moldova ar avea nevoie de sprijinul american pentru a se opune propagandei antioccidentale a Kremlinului prin presa care ar putea, după părerea domnului Filip, propulsa în fruntea statului un președinte prorus, la alegerile din această toamnă. Cum aţi înţeles dumneavoastră acest mesaj pe care l-a transmis şeful executivului?

Vlad Spânu: „Eu cred că e necesară o asistenţă externă, din punct de vedere de expertiză ce ar trebui să facă. Dar eu sunt convins că la Chişinău există suficienţi experţi care ştiu deja care ar trebui să fie paşii pentru ca Moldova să fie apărată de această propagandă rusească. Şi, în primul rând, premierul, cât şi orice alt politician din cadrul Parlamentului, ştiu foarte bine care sunt metodele Federaţiei Ruse de a fi prezentă mediatic în Republica Moldova. Şi nu trebuie să se ducă foarte departe, sunt mai mult de două televiziuni, dar în special două televiziuni, sunt politicieni care fac parte din coaliţia aşa-numită pro-europeană, care deţin aceste televiziuni. Şi televiziunea este cea mai mare sursă sau mijloc prin care se face propaganda rusească. Şi atunci aceste televiziuni, care sunt deţinute de aceşti „pro-europeni”, nu fac altceva decât să retransmită, şi au o acoperire pe întreaga Republică Moldova, să facă retransmisia programelor ruseşti. Aici ar trebui să fie primul pas făcut în Republica Moldova. Deci, să pună pe picior de egalitate aceste canale ruseşti, pe acelaşi picior de egalitate cum sunt canalele de televiziune din alte ţări, CNN sau din România. Unde sunt celelalte? Sunt retransmise prin cablu. Aceleaşi poziţii sau aceleaşi politici ar trebui să fie absolut pentru toate canalele de televiziune din întreaga lume, inclusiv din Federaţia Rusă.”

Europa Liberă: Două mari puteri, Rusia şi SUA, au recunoscut independenţa Republicii Moldova, stat care se confruntă şi după 25 de ani cu separatism. Rusia, fiind mediator în procesul de negocieri în formatul „5+2”, SUA având calitatea de observator. De ce nu s-a reuşit să fie soluţionat acest conflict transnistrean după 25 de ani?

Vlad Spânu: „Din două motive: din nedorinţa celor de la Chişinău din toate guvernele care au fost până acum, mă refer, în general, la instituţiile statale, nu doar executivul.”

Europa Liberă: Dar ei, de fiecare dată, au explicat şi au încercat să convingă lumea că depun toate eforturile pentru a găsi soluţia optimă pentru a depăşi această criză transnistreană.

Vlad Spânu: „Unele guverne sau unele Parlamente mai mult, altele mai puţin, dar, în linii mari, nu a fost un efort considerabil, care ar fi demonstrat, în primul rând, Federaţiei Ruse că guvernanţii din Republica Moldova sunt serioşi în acest sens. Al doilea motiv este cauza externă, mă refer, în primul rând, la actorii principali, Statele Unite ale Americii, Uniunea Europeană, care nu au depus un efort considerabil pentru ca acest conflict şi armata rusească din Republica Moldova să se evacueze. Eu nu exclud şi din cauza primului factor pe care l-am pomenit, din cauză că au văzut că Republica Moldova nu este ferm hotărâtă ca să termine acest conflict, în sensul chiar Federaţia Rusă să-şi retragă atât armata, cât şi agenţii care sunt nu doar pe teritoriul Transnistrii, dar pe teritoriul întregii Republici Moldova.”

Europa Liberă: În următorii 25 de ani îşi va retrage Rusia armata din stânga Nistrului?

Vlad Spânu: „Totul depinde de cei de la Chişinău. Atât timp cât cei de la Chişinău vorbesc în două limbi, în sensul că, pe de o parte, spun de la tribuna ONU sau de la alte tribune că cer retragerea forţelor armate ale Federaţiei Ruse, pe de altă parte, încearcă să găsească numitor comun pe anumite teme. Eu ţin minte, acum câţiva ani, un diplomat american ne întreba: „Voi chiar doriţi să plece Federaţia Rusă cu armata din Republica Moldova?”. Eu am spus ferm: „Da, sigur”. - „Cum aşa? Noi avem informaţie de la ambasada noastră de la Moscova că premierul vostru a mers acolo şi a spus totalmente invers”. Deci, cei din exterior, din Uniunea Europeană sau SUA, care sunt partenerii noştri din Vest, cunosc suficient de multă informaţie, ştiu că cei de la guvernare nu sunt întotdeauna fermi şi nu au o singură poziţie, atunci când e vorba de interesele strategice, naţionale ale Republicii Moldova.”

Europa Liberă: În concluzie, credeţi că o nouă generaţie, care s-a născut de la independenţă încoace, îşi poate asuma rolul de lideri în Republica Moldova?

Vlad Spânu: „Absolut. Cea mai mare problemă pe care a avut-o Republica Moldova a fost că întotdeauna la guvernare au fost oameni legaţi de sistemul sovietic. După aceea, foştii comunişti, care erau bine conectaţi la sistemul sovietic. După aceea au venit şi acei comunişti, care nu că aveau frică de Dumnezeu, dar aveau frică de un comitet central de la Moscova. Şi atunci problema aceasta a corupţiei, care există astăzi, nu a existat atât de puternic în anii 1990 sau la începutul anilor 2000, când au fost comuniştii la putere. Acum au venit un fel de comsomolişti la putere, care nu au frica lui Dumnezeu şi nici frica unui „comitet central”. Şi atunci această corupţie a ajuns la aceste limite care nu s-au mai pomenit în alte ţări, decât, poate, în cele africane. Acum eu cred că ar trebui să vină un val nou de politicieni, care fie că s-au format în Vest, fie că sunt selectaţi din interiorul Republicii Moldova, care au principii sănătoase de viaţă, dar şi principii politice corecte, care ar veni la guvernare pentru a sluji oamenilor, nu invers, pentru a acumula bani şi a acumula putere, pentru a ajunge la banii publici. Şi cred că acesta e viitorul acestei societăţi, ca cei tineri de astăzi să ia soarta în mâinile lor şi să decidă în continuare pe care cale va merge Republica Moldova.”

Europa Liberă: Președintele Fundației „Moldova” de la Washington, Vlad Spânu, în dialog cu Valentina Ursu.

***

Europa Liberă: Doamnelor şi domnilor, aici se încheie această ediție a emisiunii Dialoguri transnistrene. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulțumește pentru atenție şi vă dorește toate cele bune. Aici e Radio Europa Liberă.

XS
SM
MD
LG