Linkuri accesibilitate

Valentina Basiul: „E util să le aducem aminte politicienilor acele declarații pe care le făceau pe atunci...”


Interviul dimineții cu autoarea paginii despre presa Moldovei de-a lungul ultimilor 25 de ani în cadrul proiectului „Moldova. Un sfert de secol” la Radio Europa Liberă.

„Moldova. Un sfert de secol” este proiectul Radio Europa Liberă dedicat celor 25 de ani de independenţă pe care Republica Moldova îi marchează mâine, 27 august. Am conturat portrete video ale oamenilor pentru care aceşti ani nu au trecut în zadar, am realizat interviuri cu foşti premieri, deputaţi şi simpli cetăţeni. Am răsfoit şi presa acestui sfert de secol. Filă cu filă, ziar cu ziar. Mai exact, colega noastră, Valentina Basiul a fost un oaspete frecvent al bibliotecilor în ultimele şase luni Acest efort s-a convertit, iată, într-un proiect multimedia cu poze din presa vremii şi un volum care în scurt timp va ieşi de sub tipar.

Valentina Basiul

Valentina Basiul

Detalii despre acest proiect marca Europa Liberă aflăm peste câteva minute, într-un interviu cu corespondenta postului nostru de radio.

Europa Liberă: Pentru aproape o jumătate de an ai schimbat reportofonul pe bibliotecă. De ce a fost nevoie să urmărești traseul Republicii Moldova văzut de presă?

Valentina Basiul: „De fapt, noi am încercat să facem o scanare, o radiografie, o istorie, dacă vreți, a Republicii Moldova, iată, pornind de la presă. Evident că nu am putut lua toată presa, am încercat să căutăm ceva reprezentantiv. Am luat instituții influente, instituții citite la anumite etape. Vreau să spun că nu e vorba doar de presa scrisă.

Valentina Basiul la lucru

Valentina Basiul la lucru

Presa scrisă a dominat radiografia noastră până în 2009. După 2009 au apărut tot mai multe portaluri și atunci am inclus, în mare parte, aceste noi surse de informare. Deci, proiectul include nu doar presă scrisă, dar și televiziuni, site-uri etc. Noi am încercat să luăm aceste portaluri cât mai din timp, cât mai aproape de data apariției lor, dar nu toată lumea și-a păstrat acele vechi pagini, care astăzi reprezintă o valoare istorică, dar instituțiile media și-au modernizat versiunile lor web și au pierdut acea valoare care astăzi ne-ar fi fost de folos nouă.”

Europa Liberă: Astăzi pe pagina noastră de internet apare anul 2015. La cei 25 de ani, care sunt concluziile după ce ai conturat an cu an?

Valentina Basiul: „De fapt, astăzi o să apară o bucățică din 2016, pentru că, cronologic, istoria descrisă de noi, a început la 1 ianuarie 1991. S-a întâmplat că o parte din această istorie, anume de la 1 ianuarie 2016, să rămână cumva suspendată. Și am spus că e cazul să includem și bucățica asta, pentru că, chiar dacă suntem în prezent, ea face parte din istorie.

Concluziile nu sunt, din păcate, dintre cele mai bune, sau nu neapărat te trimit cu gândul la sărbătoare. Poate că ar fi mai puține motive de sărbătoare. Tabloul care rezultă din răsfoirea a câtorva zeci de ziare, pentru că vorbim de perioade diferite, de ani diferiți, de surse de informare cât de cât diferite, tabloul este unul deprimant. Asta deoarece constatăm că în 1991, sau anii care au urmat imediat, se vorbea despre aceleași probleme, corupția la nivel înalt...”

Europa Liberă: Sărăcia.

Valentina Basiul: „Sărăcia, iată, Iulian mă completează. Probabil, pentru colegul nostru Iulian Ciocan acest proiect multimedia nu ar fi foarte interesant, dar o să-l întrebăm pe el. Noi ne-am gândit că, iată, cu ocazia acestui sfert de secol, ar fi bine să le amintim oamenilor ce s-a întâmplat în acești ani. De asemenea, ne-am gândit la generația care nu a prins aceste evenimente și, prin urmare, proiectul are și un rol educativ.”

Europa Liberă: Dacă am fi să trecem la un alt punct de vedere. Orice incursiune în trecut presupune o doză de subiectivitate. În această ordine de idei, cât de diferită ar fi cartea ta de o cercetare a unui istoric oarecare?

Valentina Basiul: „Eu am încercat să fiu cât de cât echilibrată, să schițez un tablou cât mai aproape de acea realitate. Astfel, am apelat la surse diferite. Am luat ziare apropiate puterii sau ziare oficiale, am luat ziare de opoziție, care erau voci foarte critice pentru acea vreme. Neapărat am inclus și publicații de limbă rusă, care fie criticau, fie erau de partea guvernării.”

Europa Liberă: Și ce obținem în urma acestui puzzle foarte complex?

Valentina Basiul: „Cum spuneam, realitatea nu este una dintre cele mai frumoase, dacă este să ne gândim la sărbătoarea care ar urma să aibă loc mâine. Aflăm că multe dintre problemele acestei societăți se trag din anii '90, dar și de mai devreme.

Volumul publicat de Europa Liberă, ce va fi lansat în luna septembrie

Volumul publicat de Europa Liberă, ce va fi lansat în luna septembrie

De exemplu, despre Banca de Economii, sau capitalizare, sau tranzacții dubioase, subiecte foarte actuale astăzi, dar ele au o coadă lungă în istorie. La fel, dacă tot vorbim despre această Banca de Economii, despre creditele neperformante, vom găsi în pozele pe care noi le-am insersat în proiectul nostru multimedia, dar și în volumul pe care l-am făcut, multe referințe la acest subiect.

Alte răspunsuri pe care le pot găsi cetățenii se referă la privatizare, de ce s-a întâmplat anume astfel, de ce a întârziat această privatizare, de ce ea a dat mai puține rezultate la care se așteptau cetățenii. Pentru mine personal, de exemplu, eu am înțeles mai bine ce s-a întâmplat cu migrația, cu multiplele valuri de migrație.”

Europa Liberă: Deci, se poate spune că munca pe care ai efectuat-o, destul de migăloasă, ți-a schimbat percepția despre cei 25 de ani de independență?

Valentina Basiul: „A adăugat mai multe piese lipsă în background-ul meu, dar cred că și a altor oameni care vor parcurge aceste istorii, sau aceste prezentări ale anului așa cum l-a văzut presa. Întrebați cât de subiectiv este, este o doză mare de subiectivitate această incursiune.

Nu este un studiu istoric, este ceva aproape de istorie, pentru că și istoricii apelează la presă. Uneori actele sunt prea seci, iar presa oferă culoare, oferă atmosfera acelei vremi, și istoricii iată că vin spre presă. Se întâmplă situații ca în 2009, când arhiva Parlamentului a ars, iar istoricii, probabil, vor apela tot mai mult la presa oficială care a inserat tot felul de telegrame, comunicate etc. Se spune că presa scrie istorie și cred că în cei 25 de ani, iată după o răsfoire a mai multor ziare, noi ne-am propus să facem o istorie pe mai multe voci, un puzzle din care cât de cât să rezulte o realitate aproape de acele vremuri.”

Europa Liberă: Unii dintre protagoniștii acestui volum sunt politicienii din Republica Moldova. Cercetând presa timpului, ai aflat ceva nou despre unii dintre acești protagoniști. Cum ți se pare în genere prestația acestor protagoniști de-a lungul celor 25 de ani?

Valentina Basiul: „Un alt scop pe care l-am urmărit noi a fost să reîmprospătăm memoria oamenilor. Știm că cetățenii din Repulica Moldova au o memorie cam scurtă, iar unii politicieni profită de acest fapt. Sunt politicieni activi de 15, 20 de ani și atunci este util să le aducem aminte acele declarații pe care le făceau atunci. Astfel, avem un tablou mai neutru al politicianului care poate s-a gândit să facă rebranding, să-și împrospăteze imaginea și să pară mai nou decât este.

Să știți că încrâncenarea politică a fost prezentă în presă de multe ori. Patima de pe scena politică, poate că, a dominat mai multe probleme sau a venit deasupra altor probleme. Presa a evoluat și ea în timp, la fel cum și politicienii. Politicienii au încercat în acești 25 de ani să facă tot felul de oscilații dintre est și vest. Unii au înclinat mai mult spre est, iar alții au încercat să nu uite nici de electoratul pro-vest. Și pentru presă a fost o provocare acești 25 de ani. Politicienii au încercat să o supună...”

Europa Liberă: Și mai rămâne în continuare o provocare.

Valentina Basiul: „Desigur. Mulți politicieni au încercat să supună presa, cumva valabil mai ales pentru o țară în tranziție, dar nu neapărat, probabil pentru un regim mai puțin democratic. Mulți jurnaliști și-au făcut meseria, iar atunci când, de exemplu, s-au simțit presiuni politice, jurnaliștii au plecat la alte instituții. Sunt foarte mulți jurnaliști care și-au făcut meseria, care au relatat neutru. Deci, tabloul ăsta pe care-l prezentăm noi pe pagina Europei Libere la rubrica EL Special, noi credem că este cât de cât aproape de acele realități.”

XS
SM
MD
LG