Linkuri accesibilitate

Câți alegători are Moldova?


Rezultatele alegerilor din 30 noiembrie 2014, prezentate de șeful de atunci al CEC, Iurie Ciocan

Rezultatele alegerilor din 30 noiembrie 2014, prezentate de șeful de atunci al CEC, Iurie Ciocan

Discrepanța datelor oferite de diferite instituții publice trezește îngrijorarea experților și opoziției

Cea mai mare organizație neguvernamentală specializată în monitorizarea alegerilor moldovene, Asociația Promo-Lex, și-a anunțat astăzi planurile pentru campania prezidențială. Totodată, a dat publicității un prim raport pre-electoral înaintea alegerilor din 30 octombrie. În raport este examinată între altele o curiozitate remarcata de presa – majorarea numărului alegătorilor care ar fi devenit mai mulţi cu câteva sute de mii din 2010 până astăzi. Această creștere atestată de Comisia Electorală Centrală pe baza registrului electronic ținut de guvern trezește îngrijorări în rândurile opoziției.

„Sporirea continuă a numărului de alegători, din 2010 şi până în prezent, precum şi a numărului mare de votanţi fără reşedinţă, determină o stare de neîncredere în societate faţă de integritatea listelor electorale şi a procesului electoral”, se arată în raportul de monitorizare al Asociaţiei Promo-Lex.

CEC a anunţat luni că numărul total al votanților înscriși în Registrul de Stat al Alegătorilor este de 3 milioane 237 de mii.

Pe listele de alegători, alcătuite în baza datelor din circumscripții, apare o cifra mai mica, cu 400 de mii de persoane. Diferenţa provine din cauza câtorva categorii: alegătorii care nu au viză de domiciliu şi reşedinţă şi cei din regiunea transnistreană, care nu sunt trecuţi pe listele electorale, dar vor putea fi înscriși în liste suplimentare dacă se vor prezenta la vot.

Ceea ce a îngrijorat însă reprezentanţii opoziției, dar şi pe unii experţi este discrepanța majora dintre datele furnizate de diferite instituţii publice referitoare la numărul total de alegători.

Judecând după cele mai recente date pus în circulație de CEC, numărul de votanți pare să depășească numărul total al populației estimat la 2,9 milioane în datele preliminare ale recensământului din 2014. Diferenţa a alimentat temerea că s-ar pune la cale trucarea rezultatelor alegerilor.

Potrivit Biroului Naţional de Statistică numărul alegătorilor, cu excepţia celor din raioanele de est, constituie în jur de 2,6 milioane. Cu 600 de mii mai mulţi figurează în registrul de stat al populaţiei, pe care se bazează datele CEC.

Şeful misiunii de monitorizare a Asociaţiei Promo-Lex, Pavel Postica, admite drept una justificată temerea opoziţiei că în listele electorale s-ar putea regăsi şi persoane decedate:

„Teoretic, dar probabil şi practic sunt situaţii în care într-adevăr anumite persoane care au decedat încă nu sunt excluse din registrul de stat al populaţiei. Însă această informaţie nu are cum să nimerească la CEC decât prin intermediul ÎS Cris Registru. Asta înseamnă că în mod normal evidenţa naşterilor şi deceselor este dusă de către instituţia aflată în subordinea Ministerului Justiţiei (Biroul Naţional de Statistică), iar documentarea populaţiei se face de către instituţia aflată în subordinea Ministerului tehnologiilor Informaţionale (ÎS Cris Registru). În cazul în care schimbul de informaţii dintre aceste două instituţii nu este corespunzător atunci putem să avem situaţii în care în listele electorale să nimerească persoane care într-adevăr deja au decedat.”

Pavel Postica consideră că decalajul cifrelor umbrește credibilitatea tuturor instituțiilor care le pun în circuit:

„Potrivit datelor din registrul de stat al populaţiei, avem alegători total incluşi 3 milioane 589 de mii, în datele prezentate de CEC alegători sunt doar 3 milioane 237 de mii. E o diferenţă din punctul nostru de vedere enormă, dar care trebuie explicată de Registru şi nu de CEC, pentru că CEC încearcă deja să facă anumită ordine în listele electorale şi noi vedem această tendinţă de scădere continuă a numărului de alegători care au votat pe liste electorale suplimentare.”

Creşterea continuă a numărului de alegători totuși nu are legătură cu cele mai recente tendințe demografice care atestă descreșterea populației, cu o rata a mortalității care o depășește pe cea a natalităţii. Pavel Postica precizează că actualul număr de alegători reflectă rata natalităţii de acum 18 ani.

Instituţiile care tin evidenţa populaţiei deocamdată nu au comentat aceste discrepanțe statistice care, de altfel, se repetă la fiecare scrutin electoral.

Asociaţia Promo-lex a recomandat autorităţilor să facă mai transparent procesul de formare a listelor electorale şi să le facă accesibile actorilor electorali.

În raportul de monitorizare a situaţiei pre-electorale Promo-Lex mai observă, între altele, că deşi campania electorală nu şi-a luat startul oficial, unii potenţiali concurenţi electorali sunt deja antrenaţi în acţiuni cu tentă electorală. Legea nu interzice publicitatea politică în afara alegerilor, experţii totuşi le sugerează pretendenţilor la funcţia de președinte să reflecte în rapoartele financiare cheltuielile pentru publicitatea înainte de campanie.

Asociaţia Promo-Lex monitorizează de mai mulţi ani scrutinele electorale din Republica Moldova. La apropiatele alegeri prezidenţiale organizaţia a anunţat va avea peste 40 de observatori permanenţi în fiecare circumscripţie electorală, iar în ziua votării, la 30 octombrie, câte un observator la fiecare secţie de votare. Şi la acest scrutin Promo-Lex va număra în paralele rezultatele alegerilor. Organizaţia intenţionează să delege observatori şi în secţiile de votare de peste hotare, dacă va obţine sprijin financiar din partea donatorilor externi (Consiliului Europei). Promo-lex a mai anunţat că va lansa diverse campanii de informare electorală a alegătorilor şi va organiza dezbateri electorale publice.

XS
SM
MD
LG