Linkuri accesibilitate

„Ziua Independenței nu își pierde semnificația” (Nicolae Negru/Ziarul Național).

Datele furnizate de Comisia Electorală Centrală despre numărul alegătorilor care pare să fie mai mare decât numărul total al populaţiei continuă să fie unul din subiectele comentate în presă. Mai mulţi analişti citaţi de „jurnal.md” susţin că cifra alegătorilor a fost exagerată pentru că guvernarea ar intenţiona să fraudeze rezultatele alegerilor prezidenţiale. „Unica soluţie ca aceste alegeri să nu fie fraudate masiv este ca observatorii naţionali şi partidele să facă front comun ca să se ajungă la verificarea rezultatelor”, a menţionat, între altele, editorialistul Victor Ciobanu.

La acelaşi subiect, „unimedia.info” îl citează pe liderul PLR, Ion Hadîrcă, deputat în primul Parlament. „Lista de alegători umflată și o Comisie Electorală dirijată din umbră, manipulată nu asigură libertatea alegerilor libere și corecte”, a spus, între altele, Ion Hadîrcă.

Potrivit portalului „moldnova.eu”, care citează şi opinii ale sociologilor, numărul diferit al populației Republicii Moldova în datele Comisiei Electorale Centrale (CEC) și cele ale Biroului Național de Statistică (BNS) s-ar explica prin fluctuația numărului celor decedați, a migranților, dar și a persoanelor care au atins majoratul. Sursa citată aminteşte că şi în alţi ani electorali exista o diferenţă între datele prezentate de cele două instituţii. În 2014 diferenţa a constituit aproape 14 mii de persoane cu drept de vot, în 2015 – peste 51 de mii, iar acum se ridică la aproape 150 de mii, dacă includem şi alegătorii fără reşedinţă.

„Cine îşi doreşte vărsare de sânge în Republica Moldova?” se întreabă Igor Volniţchi, într-un editorial pe „tribuna.md”. El observă că în ultimul timp mai mulţi bloggeri, postaci, comentatori, pe care îi numeşte „compromişi”, încearcă să acrediteze ideea că Moldova va fi în câteva zile „scăldată în sânge” şi că intenţia ar aparţine forţelor de opoziţie care vor să scoată lumea în stradă. Întrucât opoziţia neagă că ar planifica aşa ceva, iar instituţiile statului nu reacţionează la informaţiile de acest gen, Igor Volniţchi ajunge la concluzia că, de fapt, nimic nu se va întâmpla, „iar rolul pseudo-bloggerilor, „postacilor”, pretinşilor analişti este de a crea o stare de tensiune artificială în societate pentru a-i determina pe oameni să stea acasă”. Volniţchi precizează că această concluzie a sa este una preliminară, pentru că „tot mai des mă gândesc cât adevăr este în ceea ce spun reprezentanţii opoziţiei că puterea actuală va încerca în toamnă să regizeze un puci pentru a-şi consolida poziţiile…”

ŞiZiarul Național” observă că în timp ce autoritățile pregătesc un amplu program de Ziua Independenței, partidele de opoziție îndeamnă oamenii să iasă în stradă pe 27 august la un protest antiguvernamental. Editorialistul publicaţiei, Nicolae Negru, este de părere că Ziua Independenței este o zi simbolică și trebuie ferită de murdăria luptelor politice. „Chiar dacă pe parcurs, după un colț, ne-a prădat cineva, nu înseamnă că Ziua Independenței își pierde semnificația”, notează Negru. Despre campania „nu mă tem” lansată pe rețele de socializare prin care oamenii sunt îndemnaţi să iasă în stradă și „să-și ia țara înapoi”, Nicolae Negru susține că e vorba de un curaj fals. „Ca să demonstrezi că ești curajos cu adevărat, nu manipulat, nu spălat pe creier, nu diversionist, vin-o să-ți ceri „țara înapoi” în oricare altă zi”, încheie Nicolae Negru.

În ediția tipărită a „Ziarului de Gardă” aflați cum este recuperat miliardul de dolari dispărut din sectorul bancar. La 10 luni de la inițierea procedurii de lichidare a celor trei bănci implicate în frauda bancară, statul anunță că a recuperat doar 1,2 miliarde lei, scrie sursa citată. „Banii provin din creditele rambursate de persoane fizice și juridice, majoritatea neimplicate în fraudă, sau din vânzarea activelor celor trei instituții.” Potrivit Ziarului de Gardă, lichidatorii băncilor falimentare, toți angajați ai BNM, nu doresc să discute cu presa, în timp ce experții constată o totală lipsă de transparență în acest proces.

Tot în „Ziarul de Gardă” editorialistul Petru Grozavu își împărtășește impresiile de la recentul Congres al Diasporei. Ajuns la a 7-a ediție evenimentul a fost mai puțin „colorat” și mai puțin reprezentativ, comparativ cu altele, ceea ce dovedește, în opinia autorului, că „guvernarea Republicii Moldova are o proastă reputație și în diasporă”. Congresul s-a încheiat cu nimic, nu a putut vota nici un document final, observă Grozavu. „După eșecul de a vota o Rezoluție, în care o parte dintre propunerile delegaților fie au fost cenzurate, fie excluse, s-a încercat votarea unui Apel către diasporă, dar nu a trecut nici acesta.” Autorul mai observă că Diaspora, care trăiește într-o altă lume, după alte reguli și norme, nu mai poate fi luată cu mesaje, indiferent de virtuozitatea mesagerului. „Cei plecați gândesc deja altfel, pentru că trăiesc altfel, în state guvernate altfel, guvernate de lege nu de partide adunate după interese de familie sau clan.”

Portalul „investigatii.md” scrie că majoritatea școlilor din Criuleni s-au pomenit cu datorii de sute de mii de lei, iar unele chiar de milioane, și riscă să ajungă în instanța de judecată. Restanțele au apărut după ce, în urmă cu trei ani, autoritățile din raion au aprobat un proiect, prin care instituțiile de învățământ s-au obligat să schimbe toate ușile și ferestrele. Lucrările au fost făcute în avans, iar datoria urma să fie achitată timp de trei ani. La expirarea termenului, firma pretinde banii pe care i-a investit, în timp ce directorii spun că nu au de unde plăti. Totodată, profesorii se plâng de calitatea lucrărilor, iar reprezentanţii administrației locale spun că costul final al acestora ar fi fost mult peste cel convenit iniţial.

Agenţia de presă „IPN” publică, la seria de articole dedicate celor 25 de ani de independență ai Republicii Moldova, un interviu cu premierul Pavel Filip. „De la o republică a URSS – la o ţară liberă, Moldova a progresat mult, în pofida dezamăgirilor care există în legătură cu situaţia economică, unde avem încă multe lucruri de recuperat pentru a trăi ca în Vest”, afirmă primul ministru. La capitolul restanţe, Pavel Filip menţionează situaţia din economie şi problemele de ordin social, dar se declară convins că dacă întreaga societate se va solidariza în jurul obiectivului de integrare europeană, atunci „putem face împreună în următorii zece ani pentru Moldova ce nu s-a reuşit în 25 ani”. Despre relaţiile comerciale şi dialogul politic cu Rusia, premierul Filip a menţionat că acestea ar trebui construite pe principii de corectitudine şi pragmatism. „Bineînţeles, opţiunea pentru Europa trebuie bine înţeleasă şi respectată de prietenii noştri de la Moscova.”

XS
SM
MD
LG