Linkuri accesibilitate

Gheorghe Gaberi: „Producătorii noştri sunt în căutare nu doar de pieţe, dar şi diversifică produsele pentru a-şi găsi loc în piaţă”


Un interviu cu directorul Agenţiei pentru Siguranţa Alimentelor.

Exportul de fructe aproape ca s-a dublat în prima jumătate a anului, fiind estimat la 110 mii de tone. Multi producatori moldoveni continuă să mizeze pe piața rusă. Chiar daca lista acestor producatori o intocmeste Rosselhoznadzor acest lucru nu le garantează dreptul de a face livrări fără controlul ANSA, a declarat directorul Agenţiei pentru Siguranţa Alimentelor, Gheorghe Gaberi într-un interviu cu postul nostru de radio.

Europa Liberă: Se apropie sezonul de recoltare a strugurilor, fructelor, cea mai mare cantitate acum începe să se adune în hambare, și nu numai, pentru că e nevoie și de exporturi. Să pornim de la relația moldo-rusă, s-a îmbunătățit cumva pe această dimensiune, după ce au fost atâtea probleme abordate de către partenerii dumneavoastră ruși?

Gheorghe Gaberi: „S-a îmbunătățit, pornind de la faptul că s-a început un dialog pentru a soluționa problemele care au apărut în relațiile noastre, fiindcă după 2012 nu a mai avut loc ședința Comisiei mixte moldo-ruse interguvernamentale, nu prea au avut loc contacte la nivel de experți și conducători de ministere și departamente și desigur că, mai ales pornind de la faptul că, chiar și persoanele s-au mai schimbat din conducerea instituțiilor…”

Europa Liberă: Da, nu mai este domnul Onișcenko, aveți acum alți interlocutori acolo.

Gheorghe Gaberi: „Sunt alte persoane, nu cunoșteau bine situația din Moldova.”

Europa Liberă: Dar acum o cunosc?

Gheorghe Gaberi: „Am insistat să vină și au venit. Am avut întrevederi și la Moscova, și aici. Sperăm că în noiembrie vom avea și ședința Comisiei mixte moldo-ruse. Pentru această ședință a fost pregătită o agendă foarte consistentă.”

Europa Liberă: Pe cooperarea moldo-rusă stă „ștampila” aceasta, că deocamdată Federația Rusă nu acceptă toată marfa disponibilă să o trimită producătorii moldoveni către piața Federației Ruse.

Gheorghe Gaberi: „Prima problemă care rămâne și e destul de gravă este problema introducerii taxelor vamale, în condițiile existenței unui acord de liber schimb. Și de aceea o parte dintre mărfurile noastre deja și-au pierdut din competitivitate, fiindcă taxele vamale desigur că le plasează într-o situație mai defavorabilă. Aceasta e o problemă pe care noi ne dorim să o discutăm cu Federația Rusă și să încercăm să fie eliminate aceste taxe vamale. A doua, au fost introduse restricții la mai multe grupuri de produse. Și, în primul rând, la mere și culturile pomicole sâmburoase care au fost inițial interzise integral, dar mai târziu au fost întocmite niște liste cu companii cărora li se permite exportul acestor produse spre Federația Rusă.”

Europa Liberă: La liste vom ajunge ceva mai târziu. Acum strict să ne spuneți de calitatea producției de care se arată nemulțumiți partenerii ruși. Pentru că nu au fost ridicate embargourile impuse încă cu ani în urmă. Aceasta înseamnă că partea rusă mai are mari pretenții la calitate?

Gheorghe Gaberi: „Pentru a putea invoca probleme sau a le pune în discuție, noi trebuie să avem contact cu ei. Noi am exportat spre Federația Rusă în ultimii ani mai multe produse. Și, dacă examinăm lista neconformităților care se depistează la intrarea în Federația Rusă a fructelor, legumelor, noi tot timpul am fost printre cei mai corecți și cel mai bine am respectat legislația Federației Ruse. Evident, neconformități pot să fie, abateri și, în cazurile acestea legislația și procedurile prevăd ce măsuri trebuie să fie întreprinse: ori marfa se tratează suplimentar, ori ea se returnează în țara de expediție.”

Europa Liberă: Dumneavoastră, cei care sunteți Agenția pentru Siguranța Alimentelor, eliberați aceste certificate de export către țările destinatare. Ați spus că cele mai importante destinații rămân a fi România, Belarus, Federația Rusă, Polonia și Ucraina. Aceste certificate pe care le eliberați dumneavoastră sunt credibile pentru partea rusă?

Gheorghe Gaberi: „Ele sunt recunoscute. De aici și sunt credibile. Dacă să vedem nivelul de credibilitate, poate fi verificat după numărul de neconformităţi. Noi nu am avut prea multe neconformităţi, de aceea, Federaţia Rusă le recunoaşte. Avem un mecanism de informare reciprocă, fiindcă s-au mai produs cazuri şi de falsificări.”

Europa Liberă: Ce înseamnă aceste falsificări? Cum se falsifică? După ce obţin certificatul de calitate, cum mai poate fi falsificată marfa?

Gheorghe Gaberi: „Marfa nu se falsifică, se falsifică documentul, actul de însoţire. La moment organele de anchetă din Belarus investighează mai multe cazuri, ne trimit informaţii precum că...”

Europa Liberă: Din Belarus sau din Rusia?

Gheorghe Gaberi: „Din Belarus au fost expediate spre Federaţia Rusă mărfuri cu certificate de însoţire fitosanitare din Republica Moldova. Când noi verificăm numerele la aceste acte, ele au fost emise cu totul pentru alte mărfuri şi cu totul altă destinaţie. Adică, nivelul de dotare tehnică permite de a produce orice document la moment. De aceea, şi există un mecanism foarte dur, un sistem informaţional prin care noi conlucrăm cu partenerii din Federaţia Rusă, ca la momentul intrării mărfurilor noastre pe teritoriul vamal al lor, ei să aibă deja actele scanate, să poată verifica.”

Europa Liberă: Unii producători vorbesc despre o anumită mafie pe calea acestor exporturi din Republica Moldova către piaţa estică. Aşa să fie?

Gheorghe Gaberi: „Noi nu suntem organ de anchetă.”

Europa Liberă: Este adevărat, dar oricum discutaţi cu ei şi vă spun cine îi hărţuieşte, de ce îi hărţuieşte.

Gheorghe Gaberi: „Noi pentru ziua de mâine am invitat toţi exportatorii şi producătorii la Stăuceni pentru a discuta aceste probleme. Nu excludem că pot avea loc falsificări, pot avea loc multe lucruri, fiindcă la moment pentru piaţa Federaţiei Ruse sunt restricţii la importuri şi din Uniunea Europeană, şi din Turcia şi oamenii de afaceri caută tot felul de căi cum să ajungă pe această piaţă. Acest lucru revine organelor de anchetă, însă noi nu excludem. De aceea, vrem împreună să discutăm cum procedăm, pentru ca noi să fim cinstiţi în faţa partenerilor noştri comerciali.”

Europa Liberă: Ruşii, totuşi, rămân a fi supăraţi pe faptul că Republica Moldova a semnat acest Acord de Liber Schimb cu Uniunea Europeană, ei şi acul în fân încearcă să-l caute, să vă pună condiţii directe, indirecte.

Gheorghe Gaberi: „Ei nu sunt supăraţi, ei ne pun la nivel civilizat întrebarea, fiindcă sunt îngrijoraţi ca nu cumva, având acest Acord de Liber Schimb cu Uniunea Europeană, mărfurile din această zonă comercială să pătrundă prin Republica Moldova în Federaţia Rusă.”

Europa Liberă: Dar ei vă învinuiesc de reexportul anumitor mărfuri.

Gheorghe Gaberi: „Ne învinuiesc, fiindcă au avut loc nişte cazuri, probabil, au dovezi, au fost exporturi şi din Belarus, şi din alte ţări europene, unde s-au depistat acte de ale noastre. De aceea şi vă spunem că mai ales organele de anchetă ale Belarus se ocupă de investigaţie, fiindcă mărfurile din Republica Moldova plecau cu acte oficiale către importatorul din Belarus. Şi noi am respectat integral legislaţia, atât a noastră, cât şi a Belarus. Iar de acolo mai departe deja nu e responsabilitatea noastră cum s-au deplasat spre Federaţia Rusă.”

Europa Liberă: Şi, totuşi, se creează impresia că deocamdată ruşii mai aleg pe sprânceană producătorii care ar fi mai mult simpatizaţi de ei. Iar aceşti producători sunt fie din zona de sud a Republicii Moldova, din Unitatea Teritorial-Administrativă Gagauz-Yeri, fie de peste Nistru, din regiunea transnistreană şi mai nedreptăţiţi rămân a fi ceilalţi.

Gheorghe Gaberi: „Cu regret, se constată aşa lucru, dacă judecăm după geografia listelor întreprinderilor care obţin acest drept de a exporta în Federaţia Rusă. Noi la nivel oficial şi domnul Octavian Calmîc, copreşedintele comisiei moldo-ruse, din partea Republicii Moldova, am insistat ca să trecem în relaţiile noastre la principiile Organizaţiei Mondiale a Comerţului, să excludem listele, şi să permite să exporte toţi cei care au marfă de origine a Republicii Moldova şi corespunde calităţii cerute de către importatori.”

Europa Liberă: Dar decizia e unilaterală, când o ia Moscova, autorităţile Federaţiei Ruse.

Gheorghe Gaberi: „Există şi cereri din partea acestor unităţi, cereri pentru a le permite şi uneori ele mai repede sunt examinate şi aprobate.”

Europa Liberă: Când se duc producătorii la un politician să le rezolve problema şi nu vin la instituţiile statului, e ceva putred la mijloc.

Gheorghe Gaberi: „Nu este bine, fiindcă chiar şi în condiţiile existenţei acestor liste, a existat un mecanism de selectare a potenţialilor exportatori, se făceau verificări la nivelul lor de dotare, dacă dispun de plantaţii, dacă dispun de depozite, dispun de tot necesarul, pentru a asigura aceste exporturi în regimul solicitat de către partea rusă. Însă mai târziu au apărut aşa liste care nu întotdeauna erau coordonate cu noi. Acest lucru sperăm că pe viitor este o temă de discuţie. Și noi am cerut de la partea rusă, fiindcă de fiecare dată dânşii scriu, când aprobă aceste liste, că li se permite exportul sub garanţia Agenţiei pentru Siguranţa Alimentelor. De aceea, noi vom întreprinde toate măsurile dacă ni se impune obigaţiunea. Şi noi, conform legislaţiei, într-adevăr, răspundem de acest lucru, ca exportatorii să fie controlaţi şi sprijiniţi de inspectorii de la agenţie.”

Europa Liberă: Ceea ce anunţa recent Serviciul federal pentru control veterinar şi fitosanitar al Rusiei, Roselhoznadzor, era că zeci de companii din Republica Moldova au dreptul de a exporta pe piaţa rusă fructe în stare proaspătă.

Gheorghe Gaberi: „Deja sunt peste o sută. În trecut noi am avut 248 de companii acceptate, până la introducerea restricţiilor. Iar mai apoi restricţiile s-au introdus doar pentru mere şi culturile pomicole sâmburoase.”

Europa Liberă: Deci, acele 40 au fost cu drept de experiment şi după aceasta s-a lărgit lista?

Gheorghe Gaberi: „S-a lărgit lista. Lista se lărgeşte după vizite ale inspectorilor din partea Roselhoznadzor-ului în Moldova. Noi am pregătit împreună cu asociaţiile de producători, Asociaţia Moldova Fruct, am pregătit o listă de companii care dispun de tot necesarul ca să asigure exportul de produse foarte calitative. Şi, în primul rând, membrii Asociaţiei Moldova Fruct, care se modernizează, peste 30 de grupuri de producători, create cu sprijinul bugetar din partea guvernului şi la moment au depozite frigorifice, linii de ambalare, spălare, sortare, adică pot să asigure, să respecte cerinţele importatorilor din Federaţia Rusă. Am prezentat această listă şi sperăm că în viitor vor fi examinate şi acceptate.”

Europa Liberă: Chiar dacă Republica Moldova şi-a diversificat piaţa de desfacere, cucerind şi piaţa vestică, unde nu e chiar atât de uşor să pătrunzi cu marfa, inclusiv cea care se produce în Republica Moldova, dar producătorii rămân la gândul că piaţa Rusiei e cea unde trebuie să-şi desfacă ei marfa. De ce această dependenţă de o sigură piaţă?

Gheorghe Gaberi: „Situaţia nu e chiar aşa. Producătorii noştri sunt în căutare nu doar de pieţe, dar şi diversifică produsele pentru a-şi găsi loc în piaţă. Şi dacă examinăm volumele de export care au plecat din ţară în primele şapte luni ale anului curent, constatăm că s-au mărit volumele de export pe piaţa Uniunii Europene. De exemplu, la pomuşoare, am exportat zmeură 60% pe piaţa Uniunii Europene, 40% pe piaţa din Est, la nuci în coajă 100% pe piaţa Uniunii Europene, fructele uscate de asemenea sunt mai multe acolo. Da, există probleme cu merele, prunele, adică aceste fructe care tradiţional erau exportate spre Federaţia Rusă. Dar şi aici producătorii nu stau pe loc, fiindcă şi-au modernizat sortimentul, acum ei dispun de plantaţii care pot să producă fructe cerute şi pe alte pieţe – piaţa Ţărilor Arabe, piaţa Uniunii Europene – şi chiar avem vânzări şi în aceste state.”

Europa Liberă: Federaţia Rusă a impus embargouri la fructe în vara lui 2014, au trecut doi ani. Exact atunci când a fost semnat Acordul de Asociere, partea rusă a invocat nereguli fitosanitare, dar guvernarea de la Chişinău, totuşi, a insistat pe ideea că a fost o decizie politică cea pe care a adoptat-o Moscova în relaţia cu Chişinăul.

Gheorghe Gaberi: „S-a vorbit aşa, fiindcă au fost introduse aceste restricţii imediat după semnare. Şi nu o dată oficialii din partea Federaţiei Ruse şi-au exprimat public temerile lor, adică motivele că sunt îngrijoraţi ca nu cumva noi să ne transformăm într-o ţară de tranzit a mărfurilor din Uniunea Europeană. Noi şi la ultima întâlnire avută la Moscova o lună în urmă am dat garanţii că putem prezenta transparent absolut totul pentru ca ei să verifice volumele de marfă care pleacă de la noi şi să încercăm să garantăm că anume ele sunt produse în Republica Moldova. Partea pozitivă a acestui proces care a avut loc în ultimii doi ani ţine şi de faptul că producătorii noştri au înţeles că trebuie să se modernizeze, deja în Federaţia Rusă nu mai pot veni la pieţe neorganizate. Ei s-au dotat cu depozite, cu linii de ambalare, sortare şi pot acum să asigure furnizarea de produse în reţelele comerciale. Fiindcă şi în piaţa din Est, şi în piaţa din alte regiuni principalii consumatori sunt reţelele comerciale, care au nişte reguli unice. Şi de aceea, pentru producătorii noştri a fost un imbold ca să-i mobilizăm ca ei să se conformeze. Şi avem la moment plantaţii foarte moderne, care asigură calitatea, avem infrastructura post-recoltare, care poate să ne garanteze că noi venim cu un produs la nivelul exigenţelor europene.”

XS
SM
MD
LG