Linkuri accesibilitate

„Când au plecat românii și încă nu au venit rușii, atunci era mai bine” (Video)


La ceremoniile de la Șerpeni

La ceremoniile de la Șerpeni

Un reportaj de la Șerpeni și ceremoniile inițiate de comuniști la aniversarea declanșării operațiunii Iași-Chișinău din august 1944.

Partidele parlamentare de stânga au marcat cea de-a 72-a aniversare a eliberării Moldovei de sub ocupația fascistă, cum numesc ele operațiunea Iași-Chișinău, desfășurată între 20-29 august 1944, în zilele când România a întors armele împotriva Germaniei hitleriste, trecând de partea Uniunii Sovietice și a celorlalți aliați. Socialiștii au marcat aniversarea cu un marș, în capitală, și cu depuneri de flori la Complexul Memorial „Eternitate”. Între timp, Partidul Comuniștilor a organizat festivități și la Șerpeni, în raionul Anenii Noi.

Tradiționala ceremonie organizată de Partidul Comuniștilor a urmat scenariul testat de ani buni. Depunere de flori, discursuri și cina soldățească cu terci gătit la bucătăria de campanie.

Mai multe persoana mi-au spus ca au venit doar ca să poată să stea de vorbă cu liderul formațiunii Vladimir Voronin. Un pensionar de 80 de ani, din Anenii Noi, și care s-a prezentat Vladimir, stătea la poarta memorialului cu „o copie a planului Kozak” în buzunar, cu panglia Sfântului Gheorghe în piept, și cu o panglică tricolor ce-i atârna la gât:

Vladimir la Șerpeni

Vladimir la Șerpeni

„Panglica Sfântului Gheorghe este în amintirea soldaților căzuți pe câmpul de luptă, dar panglica atârnată la gât, este dedicată republicii mele. Consider că nu se exclud una pe alta. Am adus și planul Kozak.”

Vladimir spune că-și dorește ca cele două maluri ale Nistrului să se regăsească în cadrul aceluiași stat. Fiind supărat pe fostul președinte că nu a semnat planul Kozak în 2004, document ce propunea federalizarea statului cu includerea Transnsitriei, a venit să-l roage personal acest lucru.

Vladimir: „Transnistria și cu noi suntem ca frații, nu putem unii fără alții.”

Doar că Voronin, la vederea copiei, i-a răspuns că „această etapă a fost deja depășită”.

Mai mulți tineri împărțeau ziare prin mulțimea adunată. De departe, putea fi deslușit doar simbolul comunist secera și ciocanul, dar și titlul, scris cu roșu, „Osvoboditeli”, ceea ce ar însemna în traducere „Eliberatorul”. Dacă cei mai mulți l-au pus la subraț, Leonid, pensionar și el, venit din Căușeni, și-a fixat atenția de câteva minute pe una din paginile ziarului. O poezie, scrisă de Emilian Bucov, spune că i-a adus aminte de anii de școală:

Europa Liberă: E doar în rusă?

Leonid...

Leonid...

„Da, gazeta este doar în rusă, dar înțeleg. Iată arată aici despre greutățile care au fost, dar soldatul sovietic a ajuns până la Berlin. Iată aici arată cum pe primăria orașului Primăriei Chișinău pune flagul roșu... „nad zdanie primării, sovietskii soldat, ustonovil prekrasnii flag”. Nu erau ei (n.r. soldații ruși), poate că nici noi n-am fi fost, dar așa ei au luptat pentru ca noi să trăim mai bine.”

Europa Liberă: Și când a fost mai bine?

„Of, aici tare greu de răspuns... un moșneag așa a răspuns, când au plecat românii și încă nu au venit rușii, atunci era mai bine.”

Muzica din perioada sovietică n-a lipsit din cadrul manifestației, dar până la acestea, liderii organizațiilor de veterani, reprezentanții ambasadei ruse, au ținut să vorbească în fața mulțimii precizând importanța sacrificiului făcut pentru nimicirea nazismului.

Printre aceștia, și liderul comuniștilor Vladimir Voronin, în discursul său, nu a ezitat să aducă critici actualei guvernări, dar și a ministrului Apărării, Anatol Șalaru, pentru promovarea politicii de apropiere a Republicii Moldova de NATO.

Vladimir Voronin dînd autografe la Șerpeni

Vladimir Voronin dînd autografe la Șerpeni

Vladimir Voronin: „Asta-i debilism ceea ce face Șalaru, guvernul și majoritatea parlamentară. Statutul de neutralitate a Moldovei ne oferă posibilități uriașe, ele-s cu mult mai mari decât o bază militară dintr-o parte sau din alta a Nistrului.”

Și în prag de alegeri prezidențiale, Voronin a ținut să-și încheie discursul făcând mai multe promisiuni cu privire la scrutinul din 30 octombrie.

Preț de nici zece minute ajungem la Șerpeni, satul care a fost martor al luptele sângeroase de acum 72 de ani.

Nicolae Șarnuț

Nicolae Șarnuț

Nicolae Șaranuț, la ai săi 81 de ani, spune că nu a uitat deloc acele zile când soldații sovietici au forțat linia Nistrului atacând aliații naziști:

„Eu am apucat războiul. Eram de șapte ani de zile, în clasa I-a, pe toate le-am văzut, știu ce a fost aici. Țin minte și astăzi, eram mititel și flămând, ne scoteau să astupăm gropile cu soldați, că și ei-s oameni, că-i rus, că-i neamț, că-i moldovean, erau oameni.... săracii, cu viermi, uscați.

Europa Liberă: Și cine a avut de câștigat din acest război?

„Rușii au câștigat.”

Europa Liberă: Dar moldovenii?

„Dar moldovenii nimic, ne-a luat republica Rusia, ne-au mârlit în nevoi vreo 60, 70 de ani și ne-au luat totul de aici. Duceam cu vagoanele tot ce le trebuia. Lucram și duminica, și în ziua de Paști, și așa că am fost chinuiți de rușii ăștia mult. N-au mai fost ei oameni așa cum trebuie să fie. Ei au fost niște ocupanți, și acum tot ocupanți sunt.”

Oamenii până astăzi au păreri împărțite cu privire la evenimentele de atunci. Dacă unii consideră că Armata Roșie a eliberat Moldova, alții spun că de fapt a fost o ocupație. Evenimentul de astăzi s-a încheiat cu înhumarea rămășițelor unor soldați necunoscuți, căzuți pe câmpul de luptă de lângă Șerpeni, în urmă cu 72 de ani. După plecarea comuniștilor, la monument au ajuns și reprezentanții formațiunii politice „Partidul Nostru”, care au depus flori. Documentele spun că în doar câteva zile 10 000 de soldați și-au gasit moartea pe malurile Nistrului.

XS
SM
MD
LG