Istoricul Adrian Cioroianu propune pe blogul găzduit de ziarul Adevărul o interpretare mai altfel a semnificației zilei de 23 August. Românii, crede el, ar trebui să înceteze să-și mai pună cenușă în cap că „au trădat Germania” în 1944. Pe de o parte, nu au trădat Germania, ci pe Hitler, pe care deja germani de-ai lui încercaseră în câteva rânduri să-l asasineze. Dimpotrivă, scrie Cioroianu, „prin faptul că i-a întors spatele lui Hitler, România i-a făcut Germaniei un mare bine! (...) orice german raţional ar trebui să mulţumească în sinea sa Regelui Mihai şi românilor de atunci pentru că (...) au grăbit căderea oribilului Reich. Aşa cum, desigur, orice maghiar raţional îşi dă seama că intervenţia României din 1920, împotriva fantasmelor lui Bela Kun, a scăpat Ungaria de la a deveni, anticipat, o republică sovietică”. Mai e și o altă perspectivă din care ar putea fi privite lucrurile: cei care văd trădare în întoarcerea armelor la 23 August, „să citească mai multă istorie: eventual, să vadă pe câţi aliaţi a trădat şi câte alianţe a schimbat în plan extern Otto von Bismark în cariera lui de cancelar. Singura miză reală a politicii externe e interesul național. Restul e retorică.”
Senatorul Mircea Geoană, fost ministru de externe, ca și Adrian Cioroianu de altfel, scrie în același cotidian despre întâlnirea tripartită de la Ventotene, Italia, dintre președintele Franței, François Hollande, cancelarul german Angela Merkel și premierul italian Matteo Renzi. O numește „summit al disperării”, având în vedere că toți cei trei sunt au poziții destul de vulnerabile în țările lor. De altfel, arată Geoană, în această perioadă de dinaintea summit-ului european din 16 septembrie, plouă cu întâlniri informale pe grupuri de țări. Nu poate fi trecut cu vederea că România nu a fost invitată la niciuna dintre ele, iar cea mai largă cuprinde toate statele europene, afară de Marea Britanie și România. E un semnal prost. Europa va merge înainte nu doar cu statele care declară că doresc continuarea proiectului comun, ci și cu cele care pot să-l susțină, care se califică pentru acest efort. În opinia politicianului, acestui criteriu nu îi răspunde Bucureștiul acum. Ca lucrurile să se schimbe, e nevoie de un salt de bună guvernare, de creştere economică susţinută, contract social reînnoit, alianţe şi parteneriate strategice lipsite de ambiguitate, de o politică externă, inclusiv diplomaţie economică şi militară, de înaltă calitate. Imaginea românilor despre ei înșiși și a altora despre ei trebuie corectată, „folosind, spune Mircea Geoană, şi nu ţinând la distanţă” cele trei milioane de români din străinătate și pe cei mulți, „de succes şi de ispravă, de acasă”.
În ediția electronică a săptămânalului 22 a fost postat articolul Rodicăi Culcer despre scandalul Sky News. Un reportaj al televiziunii britanice a încercat să spună că România ar fi furnizor important, evident ilegal, de arme pentru teroriști. Așa-zisele dovezi au fost puse în circulație largă nu de marile agenții de presă, ci de un think tank cunoscut, euractiv, și de Russia Today. Între timp, au fost demontate, iar acum concluzia pare să fie că a fost manipulare. Rodica Culcer e însă preocupată de cum s-a preluat informația în România, de vreme ce în ciuda precizărilor oficiale, mulți continuă să o crediteze. „Lipsa de profesionalism în mass-media poate afecta siguranța națională” - este concluzia analistei.
