Linkuri accesibilitate

Armand Goșu: „O vizită decentă, a unui om foarte conectat la fluxurile de informații venite de la Bruxelles, acesta esta cazul premierului Cioloș”


Premierul Pavel Filip la o întîlnire cu omologul său de la București, Dacian Cioloș, în ianuarie 2016

Premierul Pavel Filip la o întîlnire cu omologul său de la București, Dacian Cioloș, în ianuarie 2016

Interviul dimineții cu un profesor universitar de la București, cunoscut analist politic.

Prim-ministrul României, Dacian Cioloș, va efectua joi, 25 august, o vizită oficială în Republica Moldova. Vizita va avea loc în contextul în care, la începutul lunii, Guvernul a aprobat eliberarea, pe 24 august, a primei tranșe în valoare de 60 de milioane de euro din asistența financiară rambursabilă cu suma totală de până la 150 de milioane de euro pentru Republica Moldova.

Prof. Armand Goșu

Prof. Armand Goșu

O convorbire despre semnificaţia acestei vizite şi cea a sprijinul financiar acordat de România Republicii Moldova în vremuri deloc prielnice pentru aşa-ceva cu Armand Goșu, profesor al Universităţii din Bucureşti, analist specializat în spaţiul ex-sovietic.

Europa Liberă: Premierul Dacian Cioloş va efectua joi o vizită la Chişinău, prilejuită de acordarea primei tranşe de 60 de milioane de euro din asistența financiară cu suma totală de până la 150 de milioane de euro. Ce mesaj, în opinia Dvs. ar trebui să citim în această vizită a premierului român?

Armand Goșu: „Cred că mai degrabă e vorba despre faptul că România rămâne dedicată dosarului Republica Moldova, în ciuda progreselor îndoielnice pe care Guvernul de la Chișinău le-a făcut. Republica Moldova e un dosar prea important de politică externă pe agenda Bucureștiului, a fost întotdeauna pus undeva foarte - foarte sus pe această agendă - cred că mai degrabă în acest fel trebuie citită vizita premierului Cioloș la Chișinău. Nu mă aștept, de pildă, ca el să meargă direct la hotelul Nobil, cum s-a întâmplat anul trecut în cazul dlui Ponta. Dar mă aștept la o vizită mai degrabă decentă, reținută, făcută de un om care este foarte bine conectat la fluxurile de informații solide de la Bruxelles – ăsta e cazul premierului Cioloș.”

Europa Liberă: Totuși, cum poate fi văzut acest sprijin financiar acum, când garanţiile că furturile bancare, de exemplu, alte operaţiuni, „derapaje democratice nu se pot repeta, ca să zic așa?

Armand Goșu: „Eu cred că aici s-a produs o analiză la rece și până la urmă concluzia acestei analize a fost că este mai bine să eviți un colaps economic al Republicii Moldova, care poate provoca daune regionale mult mai ample într-un context regional fragil (să ne uităm ce se întâmplă în Ucraina, în Crimeea în ultimele săptămâni) decât să sancționeze Guvernul Republicii Moldova pentru neducerea la îndeplinirea promisiunilor. Practic, exact cum spuneți Dvs., nu ai nici o garanție că nu se vor repeta aceste furturi, nu ai nicio garanție că această elită politică cel puțin în următoarele câteva luni este decisă să acționeze de o manieră responsabilă.

În Republica Moldova te poți aștepta oricând la derapaje, cu atât mai mult cu cât practic este condusă de un om care nu a fost votat niciodată, cu mijloace care nu sunt cele politice, ci sunt cele de șantaj, să spunem, și practic care nu plătește electoral niciodată pentru ceea ce face. Deci, este vorba mai degrabă de un regim hibrid care nu are nimic de a face nici cu democrația europeană, e ceva între Europa și autoritarismul eurasiatic.”

Europa Liberă: Și România sprijină ceea ce numiți Dvs. regim hibrid?

Armand Goșu: „O sprijină din rațiuni absolut cinice, pentru că e mai bine să ai stabilitate la granița estică, decât o instabilitate într-o țară totuși cu trei milioane de locuitori. Am văzut acum la Dvs. că sunt mai mulți votanți decât populația țării – dar asta ține de misterele Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Totuşi, aşa cum a comunicat purtătorul de cuvânt al Guvernului de la Bucureşti, atunci când au căzut la învoială, „cele două părți au convenit și o serie de obligații din partea Republicii Moldova pentru eliberarea primei tranșe, cum ar fi stabilirea unei foii de parcurs pentru ajungerea la un acord cu FMI, inițierea unui pachet legislativ pentru îmbunătățirea mediului de afaceri” ș.a.m.d. - o serie destul de lungă. Prima tranşă ar urma să fie deja la Chişinău, obligaţiile însă, dle Goșu, cine şi cum le contabilizează la București pentru a păstra aparențele cel puțin?

Armand Goșu: „De la nivelul Guvernului, e consilierul diplomatic al premierului care este responsabil de dosar, iar la nivelul Ministerului de Externe e o direcție a Ministerului de Externe compusă din vreo zece oameni care până la urmă cu asta se ocupă. Nu poți să trimiți în luna februarie o scrisoare cu niște condiționări și acum să nu ții seama de ele. Probabil că răspunsul premierului Cioloș în vizita pe care o face peste două zile la Chișinău va fi ceva de genul - da, am urmărit, Republica Moldova a făcut progrese importante, noi la București am considerat că aceste progrese și condiționări au fost îndeplinite, progresele au fost suficiente pentru a livra tranșa către Chișinău.

La București, dacă știți, circulă și acest folclor: dacă nu ajuți Republica Moldova în acest moment urgent, ea riscă să o apuce spre Rusia, să cadă din nou în brațele Rusiei. E un fel de șantaj care s-a practicat la adresa României mulți ani, ani la rând dacă vreți, cu Republica Moldova, care, atunci când alege, face geopolitică, având a se mișca între două blocuri mari. În contextul acestui șantaj nu doar sentimental, ci geopolitic, vă dați seama România a fost tot

Tipul acesta de șantaj nu e practicat doar de Republica Moldova, ci de mai toate elitele post-sovietice care au încercat timp de vreo 25 de ani să șantajeze Occidentul ...

timpul cu mâna la spate strânsă serios și a trebuit să ofere ba niște curent electric, ba niște bani, în ideea că Republica Moldova păstrează totuși vectorul vestic de orientare. Repet: ține de șantaj, pentru că Republica Moldova nu poate să sară peste Ucraina și să fugă în brațele maicii Rusiei. Tipul ăsta de șantaj nu e practicat doar de Republica Moldova, ci de mai toate elitele post-sovietice care au încercat timp de vreo 25 de ani să șantajeze Occidentul - dați-ne voi mai mult decât ne dă maica Rusiei și mergem spre Occident.”

Europa Liberă: Dacian Cioloş a spus recent că-şi doreşte ca „sprijinul României să fie unul nu doar financiar, ci să fie utilizat de Republica Moldova, inclusiv pentru a-și recâștiga încrederea în relațiile cu partenerii occidentali”. Ca la Ilf şi Petrov: mai întâi banii şi-apoi încrederea? Sau mai întâi încrederea şi-apoi banii? Cum stau lucrurile în acest sens?

Armand Goșu: „E greu de spus. Cred că mai degrabă Cioloș a fost forțat să facă acest gest, să vină acum în vizita asta, să vină cu bani. Repet: el e un om foarte bine conectat la fluxurile de informații de la Bruxelles, el știe foarte bine că percepția Bruxelles-lui la nivelul comisarilor europeni este foarte negativă. El a încercat la începutul anului, dacă vă amintiți, să țină piept celor care puneau presiuni asupra Guvernului să dea banii atunci, pe moment, să nu pună condiționări Republicii Moldova. Totuși el, în urma unor discuții, iată, în baza informațiilor de background pe care le am nu atât de la București, cât de la Bruxelles, deci după discuții cu comisari europeni Cioloș a fost nevoit să introducă acele condiționări ca să nu livreze atunci banii către Chișinău. În cele din urmă în Parlament s-a votat încă odată, PSD a votat încă odată împrumutul acordat politicii Moldova dacă vă amintiți.

Și, în sistemul românesc, adică în Ministerul de Externe, în servicii secrete, Guvern, funcționari, în „măţăraia birocratică” românească există un curent foarte puternic favorabil sprijinirii acestui regim politic de la Chișinău reprezentat de Plahotniuc. Și până la urmă chiar vizita lui Cioloș la Chișinău este semnul că acest curent de opinie din masele sistemului birocratic românesc a învins.”

Europa Liberă: În acest context, iată, vedem reeditate apelurile sau constatările că e momentul prielnic pentru a face oferte Parlamentului și Guvernului de la Chișinău privind eventuala unire a Republicii Moldova cu România. Cum vedeți Dvs. aceste apeluri sau constatări reeditate, acest refren de posibilă unire a Republicii Moldova cu România?

Armand Goșu: „Să știți că e politicianism de cele mai multe ori, chiar dacă pare a fi ceva foarte serios, foarte implicat. Pe de o parte, avem la nivelul unor partide politice și la nivelul unor structurii românești stabilit aşa, apriori, acest obiectiv național - unire națională. Aici putem găsi PSD-ul, putem găsi anumite grupări din serviciul român de informații. Şi există o altă abordare, mai decentă, mai în ton cu Europa și cu parteneriatele pe care le are România, și cu relațiile internaționale din momentul 2016 care totuși înțeleg că, jucându-te cu granițele, nu faci decât să dai apă la moara Rusiei. Iar faptul că în an electoral se reiau în valuri aceste teze cu unirea ar trebuie să ne pună pe toți pe gânduri.

Vă dați seama că și un Băsescu, și alții folosesc în primul rând electoral tema unirii care, să spunem, e aducătoare de voturi. Pentru un partid cum e partidul lui Băsescu și pentru tipul de politică practicat de Băsescu, care se bazează pe crearea acestei rupturi, câteva sute sau mii de voturi pot face diferența. Deci, e foarte important pentru un partid nou cum este PNP acum să ia voturi la Chișinău. Că ia cinci mii sau zece mii, e mai puțin important. Important este e să ia tot ce este pe masă la Chișinău. Eu în felul acesta aș citi mai degrabă ultimele declarații publice a lui Traian Băsescu. Gândiți-vă, a fost zece ani președinte al României. Ce a făcut pentru asta?”

XS
SM
MD
LG