Linkuri accesibilitate

Va reuși Chișinăul să obțină un eventual acord cu Fondul Monetar Internațional?


Dezbatere la agenția de știri IPN.

Chișinăul așteaptă să primească peste câteva zile o primă tranșă, în valoare de 60 de milioane de euro, dintr-un împrumut oferit de România guvernului moldovean. Banii ar urma să ajungă înaintea primei vizite oficiale la Chișinău a premierului român Dacian Cioloș, programată pentru 25 august. Guvernul condus de Pavel Filip se află în dificultate financiară după suspendarea altor ajutoare externe anul trecut, din cauza fraudelor din sectorul bancar. România a condiționat deblocarea împrumutului, în valoare totală de 150 de milioane de euro, prin reforme în sectorul bancar și reluarea colaborării între Chișinău și Fondul Monetar Internațional. Guvernul moldovean speră ca acordul cu FMI, convenit deja la nivel tehnic, să fie aprobat de conducerea Fondului în luna octombrie.

Autorităţile de la Chişinău au de realizat o listă de condiţii, pe care deocamdată o ţin departe de public, pentru o obţine în octombrie o decizie favorabilă din partea FMI în vederea semnării memorandului de creditare, au afirmat unii experţi prezenţi la dezbateri. Precondiţiile Fondului ar viza, potrivit expertului Veaceslav Negruţă, fost ministru al finanţelor, trei direcţii şi anume stabilizarea sectorul bancar, rectificarea bugetară şi iniţierea unor reforme structurale, care, pentru prima dată în relaţia Moldovei cu FMI, vor face referinţă, inclusiv la reforma din sectorul justiţie şi la lupta împotriva corupţiei.

Negruţă se declara convins că realizarea acestor sarcini ar fi mai curând în grădina parlamentului, care îşi va relua activitatea începând cu luna septembrie. El nu exclude însă că Guvernul şi-ar putea asuma cea mai nepopulară condiţie şi anume rectificarea bugetului, care va însemna tăierea mai multor cheltuieli şi înăsprirea poverii fiscale, prin urmare va avea impact direct asupra cetăţenilor:

„Rectificarea va costa politic şi social mult. Acest exerciţiu urmează să fie realizat foarte curând, în luna septembrie, nu exclud că din varii considerente pentru că e şi campanie electorală acest exerciţiu va fi din nou pus doar pe filiera guvernului prin asumare de răspundere pentru a nu genera pentru a nu crea anumite situaţii de disconfort pentru unele partide aflate la guvernare ca să nu aibă costuri politice în campanie.”

Ar urma să fie luată şi decizia, amânată de Parlament, cea privind stingerea datoriei statului faţă de Banca Naţională, prin punerea acesteia, la propunerea guvernului, pe seama plătitorilor de impozite, adică a cetăţenilor.

Deficitul bugetar ar putea fi parţial acoperit dacă până în octombrie mai mulţi parteneri externi îşi vor debloca finanţările pentru Moldova, a menţionat Veaceslav Negruţă. Prima tranşă a creditului român care urmează a fi debursată peste câteva zile va fi doar „o mică picătură care se va duce ca în nisip” a spus Negruţă, precizând că 60 de milioane de euro e o suma modestă în raport cu necesităţile bugetului.

În ce priveşte reformele în sectorul bancar cerute de FMI Guvernatorul Băncii Naționale, Sergiu Cioclea, declara recent că a primit asigurările majorității parlamentare că pachetul de legi, care prevăd reguli mai drastice pentru băncile comerciale și puteri de supraveghere mai mari pentru Banca Națională, pentru prevenirea fraudelor în sectorul bancar, va fi adoptat la timp, așa încât Republica Moldova să obțină noul program de colaborare cu FMI.

În ce măsură autorităţile de la Chişinău vor reuşi să pună în aplicare reformele cerute de FMI? Expertul Natan Garştea de la Centrul Expert-Grup spune că voinţă politică există, cel puţin în aparenţă:

„Reformele vor fi implementate atât timp cât asta nu va afecta fie viitorul politic al partidelor care trebuie să voteze pentru aceste reforme, fie interesele obscure ale unor persoane. Imediat cum se va ajunge la anumite reforme care vizează unul din aceste aspecte reformele vor fi mimate, dar promovate la suprafaţă, fără esenţă.”

Atât Natan Garştea, cât şi Veaceslav Negruţă au menţionat că un eventual acord cu FMI ar imprima mai multă previzibilitate acţiunilor intreprinse de autorităţi, întrucât Fondul va monitoriza îndeaproape deciziile şi evoluţiile din Moldova.

Expertul Roman Chircă de la Institutul Economie de Piaţă a insistat, însă, că aşteptările de la acest acord ar fi oarecum exagerate, întrucât Moldova, de fapt, nu ar avea nevoie de acele aproape 180 de milioane de dolari care vor ajunge în conturile BNM dacă acordul final va fi aprobat de FMI. În opinia sa, semnarea acestui acord are o importanţă politică mai curând, decât economică:

„Din păcate relaţia cu FMI este o perioadă necesară din punct de vedere a consecințelor pe care le are şi acelor proiecte de infrastructură care pot fi implementate după semnarea acestui acord. Sper să fie semnat acest acord. Împărtăţesc şi îngrijorarea faţă de modul cum va fi implementat acest acord, dar şi importanţa acestuia ca o etapă tranzitorie.” 6,7

Toţi experţii prezenţi la dezbatere au concluzionat că un eventual Memorandum cu FMI este singurul colac de salvare pentru Republica Moldova de a ieşi din izolarea externă în care se află mai bine de un an, după ce partenerii externi şi-au blocat finanţările către Moldova.

XS
SM
MD
LG