Linkuri accesibilitate

„Atac raider” şi „justiţie coruptă” au fost cuvintele ce au caracterizat anul 2011. Depolitizarea şi reformarea justiţiei au fost invocate mai ales în contextul luptei dintre cei doi oameni de afaceri ajunşi la vârful puterii, Vlad Filat şi Vlad Plahotniuc, au scris mai multe instituţii de presă.

„Atacurile raider împotriva mai multor bănci au transformat într-o farsă toate eforturile de reformă în justiţie şi economie, dar și aspiraţiile europene ale ţării. Economiştii de la Expert-Grup susţin că în spatele „poveştii de succes est-europene” a reapărut vechea realitate, brutală, a vieţii social-politice din anii ’90”, a scris ziarul Adevărul” în articolul intitulat „Republica Moldova alunecă spre un stat de tip mafiot”.

În luna august şi septembrie presa a relatat despre preluarea frauduloasă a pachetelor de acţiuni de la patru bănci şi o companie de asigurări. La 24 august, guvernul şi-a asumat răspunderea pentru un pachet de legi menit să împiedice tranzacțiile suspecte. Printre modificări erau prevederile ce interziceau executarea hotărârilor judecătoreşti până la pronunţarea hotărârii definitive şi transmiterea oricărui pachet de acţiuni unor persoane terţe numai cu avizul scris al Băncii Naţionale.

Economistul Valeriu Prohniţchi a afirmat pentru „Adevărul” că astfel de scandaluri reduc încrederea cetăţenilor în instituţiile statului. „Într-o ţară în care dreptul de proprietate asupra întreprinderilor mijlocii şi mari (dacă acestea nu sunt «din curtea domnească») nu este protejat, la ce ar trebui să se mai aştepte cetăţeanul de rând?”, s-a întrebat el retoric.

Pe data de 5 septembrie, prim-ministrul Vlad Filat a declarat că două companii din Slovenia şi Olanda au fost deposedate de 28% din acţiunile de la Moldova Agroindbank. El a spus că a aflat despre acest caz de la conducerea băncii. Şeful executivului a vorbit atunci şi despre atacurile raider de la Universalbank – 78% de acţiuni vizate, Banca de Economii - 16%, Victoriabank - 5% şi compania de asigurări Asito - 40%, a relatat „Ziarul de Gardă”.

Publicaţia a scris că „schema preluării” prevedea legalizarea de către judecători moldoveni a unor hotărâri emise de arbitraje din spaţiul CSI în favoarea companiilor din paradisuri fiscale sau examinau pretențiile financiare ale unor firme offshore, în care figurau şi cetăţeni ucraineni sau moldoveni. În unele cazuri, se vorbea că judecătorii legalizau copii xerox. De asemenea, un magistrat din Chişinău ar fi acceptat şi judecat o cerere din partea unui ucrainean împotriva a două persoane decedate.

Doar doi din 12 judecători care se presupunea că au fost implicaţi în atacuri raider au fost suspendaţi din funcţie şi anchetaţi penal, potrivit Ziarului de Gardă. Ulterior unul dintre dosare a fost clasat, iar magistratul de la Curtea de Apel Bender care a legalizat tranzacția în cazul Moldova Agroindbank a fost condamnat la închisoare cu suspendare.

Premierul a spus că unele instituții ale statului au acționat prompt, blocând tranzacțiile, altele, precum Comisia Naţională a Pieţii Financiare, Procuratura Generală, SIS, nu ar fi reacţionat la timp. „Sunt «două genii» care pot face astfel de lucruri în Moldova. După anvergură și arhitectura planului, am impresia că au și lucrat împreună la aceste cazuri”, a spus Vlad Filat fără a da nume.

Unii economiști au spus pentru Kommersant.md că problema sistemului bancar moldovenesc este netransparenţa, ceea ce respinge investitorii străini şi provoacă neîncrederea cetățenilor.

„Mai multe indicii despre persoana care a beneficiat de atacurile raider de la Moldova Agroindbank şi Universalbank duc către controversatul om de afaceri, ex-deputat AMN, Veaceslav Platon. (…) În cazurile Asito, Victoriabank şi Banca de Economii, principalii păgubiţi sunt Victor Ţopa şi Viorel Ţopa, care îl acuză de „atac raider” pe vechiul lor partener, prim-vicepreşedintele Parlamentului, Vladimir Plahotniuc”, a mai scris Ziarul de Gardă”.

Cei doi au susţinut că informaţiile nu corespund adevărului şi că acest subiect este speculat politic.

Portalul Kommersant.md a relatat că deputaţii din comisia parlamentară pentru economie, buget şi finanţe, convocată cu acest prilej, au avut păreri împărțite: unii considerau că nu au avut loc preluări de acţiuni prin atacuri de tip raider, ci doar conflicte între acţionari, alţii - că subiectul din start a fost politizat. Democratul Andrian Candu, citat de Kommersant.md, a afirmat că acest scandal „este un balon de săpun”. „Pe parcursul ultimilor trei ani au fost înregistrate 511 tranzacţii extrabursiere, iar autorităţile au respectat deciziile instanţelor de judecată”, a explicat el.

Unii economiști au spus pentru Kommersant.md că problema sistemului bancar moldovenesc este netransparenţa, ceea ce respinge investitorii străini şi provoacă neîncrederea cetățenilor. „Nici Banca Naţională nu poate spune cine sunt acţionarii băncilor comerciale”, a atras atenţia expertul Ion Tornea de la IDIS „Viitorul”.

„Au venit bandiţii la putere. Ce pot să facă decât să fure băncile unul de la altul? Este sportul lor politic”, a declarat deputatul comunist Mark Tkaciuk, citat de Publika TV.

Două asasinate în centrul Chişinăului

Un atac raider a acuzat şi acţionarul principal de la Universalbank, cetăţeanul rus Gherman Gorbunţov, care deţinea un pachet de peste 50% la această bancă. Acest caz însă nu putea fi inclus la pachet cu celelalte, considera preşedintele interimar al ţării Marian Lupu.

În septembrie 2011, reprezentantul firmei care a preluat acţiunile Universalbank, Renato Usatâi, a organizat o conferinţă de presă, în cadrul căreia a susţinut că n-a fost niciun atac raider, ci o cumpărare legală a acţiunilor, potrivit Jurnal.md.

„O companie rusească de la care Gorbunţov a împrumutat aproximativ 5,5 milioane de dolari a transmis dreptul de a recupera banii unei companii din Panama. Aceasta s-a adresat în judecată în Republica Moldova şi a cerut banii. Instanţa i-a dat câștig de cauză, a pus sechestru pe acţiuni, iar acestea ne-au fost vândute nouă”, a explicat Renato Usatâi.

În 2011, au fost asasinaţi în centrul Chișinăului doi foşti poliţişi cu trecut dubios, Igor Ţurcan (7 iunie) şi Ion Stratulat (19 septembrie), a scris ziarul „Adevărul”.

Gorbunţov şi Usatâi s-au acuzat reciproc că au angajat asasini. Potrivit unei investigaţii RISE Project, înainte de a fi împușcat la Londra în primăvara lui 2012, Gorbunţov ar fi apelat primul la un asasin, fapt confirmat de procurorii moldoveni. Acesta era fostul ginere al generalului Nicolae Alexei şi fost colaborator al Departamentului de Combatere a Crimei Organizate şi Corupţiei, Ion Stratulat, care ar fi trebuit să-l lichideze pe Usatâi, dar şi cel care, potrivit procurorilor, ar fi organizat antenatul asupra lui Igor Ţurcan, un afacerist implicat în traficul de ţigări. „Stratulat nu a apucat să-şi ducă fapta până la capăt, pentru că în septembrie 2011 a fost el însuşi omorât, într-o răfuială în stil mafiot în centrul capitalei moldovene. A fost împuşact în cap de un campion la kickboxing”, au notat jurnaliştii de la RISE.

„Moartea afaceristului moldovean Igor Țurcan dezvăluie o lume în care crima organizată şi instituţiile care ar trebui să lupte împotriva ei colaborează strâns în statul aflat la graniţa de est a Uniunii Europene. Asasinatul developează o realitate în care poliţişti şi criminali fac afaceri împreună, în timp ce politicul este doar o platformă pentru afaceri ilegale care duc la crime violente”, se spunea într-o altă investigaţie RISE, publicată de ziarul Adevărul.

În ancheta jurnalistică se relatează cum unii poliţişti din ani ’90 au ajuns să facă trafic de ţigări, să „acopere” contrabanda, iar alţii din aceeaşi echipă au devenit persoane de încredere ale lui Plahotniuc sau Filat. Articolul îi vizează pe actualul ministru de Interne, Alexandru Jizdan, şi pe actualul şef al Inspectoratului General de Poliţie, Alexandru Pînzari.

„Lanţul cumetriilor din Poliţia moldovenească e complicat. Alexandru Jizdan şi Alexandru Pînzari sunt cumetrii lui Vitalie Rotaru, alt fost poliţist la Crima Organizată, care acum, politican fiind, e consilierul premierului Moldovei, Vlad Filat. Vitalie Rotaru este ginerele generalului Gh. Stratulat din Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat din Moldova. Jizdan şi Pînzari sunt prieteni buni şi cu Dorin Damir, un afacerist, fost poliţist. La rândul său, Damir e finul de cununie al oligarhului moldovean Vladimir Plahotniuc. Oleg Ţurcan, fabricantul de ţigări din Orhei dat afară din Poliţie, este finul de cununie al lui Ion Ţurcan (şi el acuzat de contrabandă) - actualul şef al Brigăzii „Fulger” din Poliţia moldovenească”, se mai spune în investigația publicată de „Adevărul”.

Războiul „păpuşarului” cu „regele contrabandei”

Pacea din coaliția de guvernare, instaurată odată cu învestirea, pe 14 ianuarie, a Guvernul Filat 2, n-a durat nici două luni. Prima disensiune dintre democraţii lui Marian Lupu şi liberal-democraţii lui Vlad Filat a vizat majorarea serviciilor la telefonia fixă. Şeful cabinetului de miniştri a spus că solicitarea operatorului de stat depășește limita bunului simţ. În acest context, a ieşit la iveală că mai multe întreprinderi de stat, inclusiv Moldtelecom, şi-au transferat conturile de la Banca de Economii, ce aparţinea statului, la Victoriabank, despre care se spunea că ar fi controlată de Vladimir Plahotniuc.

Această mişcare era văzută de liderul comuniștilor Vladimir Voronin drept „atac raider asupra sistemului bancar moldovenesc” şi, mai ales, o tentativă de a perturba activitatea Băncii de Economii. „Aici e combinație dintre două grupări care și-au pus ca scop să privatizeze Moldtelecom, pe care noi în toţi aceşti ani nu l-am privatizat intenționat, fiindcă el aduce venituri. (…) Ei n-au venit să hotărască problemele țării, ale cetățenilor, să îmbunătățească viaţa cetățenilor, ei au venit să-şi hotărască problemele lor”, a spus Voronin.

După alegerile generale locale din iunie, pe fundalul părăsirii PLDM de către doi dintre fondatori, Alexandru Tănase şi Mihai Godea, Filat a lansat mai multe acuzaţii la adresa „păpuşarului”, „şobolanului”, „personajului care încearcă să transpună şi în politică metodele pe care le-a utilizat în business”.

Lupu i-a răspuns lui Voronin că ar trebui să-i fie ruşine pentru acţiunile raider efectuate timp de opt ani cât s-a aflat la guvernare. „El nu a participat la aceste atacuri despre care vorbeşte? Nu prin aceste atacuri ei s-au împrietenit şi s-au făcut apropiaţi cu Vlad Plahotniuc şi cu alţii?”, i-a amintit Voronin lui Lupu că a fost ministru al Economiei şi preşedinte al Parlamentului în perioada guvernării comuniste.

Următoarea ceartă a avut loc în martie, pe buget, adoptarea căruia fusese amânată. Unii politicieni au lăsat să se înțeleagă că la mijloc sunt interese economice în toate taberele, inclusiv ce se refereau la majorarea accizelor la țigări şi produse alcoolice.

După alegerile generale locale din iunie, pe fundalul părăsirii PLDM de către doi dintre fondatori, Alexandru Tănase şi Mihai Godea, Filat a lansat mai multe acuzaţii la adresa „păpuşarului”, „şobolanului”, „personajului care încearcă să transpună şi în politică metodele pe care le-a utilizat în business”, tot el şi prim-vicepreşedintele legislativului. De cealaltă parte, Vladimir Plahotniuc a spus că, dacă ar coborî la nivelul lui Filat, ar trebui să opereze cu noţiuni gen „regele contrabandei”, „ţara IPTEH” sau „gangsterul tranziţiei”.

Tănase a fost numit, în aprilie, la propunerea sa, membru al Curţii Constituţionale, apoi preşedinte al acesteia. El a declarat Europei Libere că reformele din justiţie nu avansează din cauza intereselor personale şi de partid. „Atunci când ministrul Justiţiei merge şi încearcă să lupte cu ei [judecători corupţi], iar pe la spatele meu jumătate din colegi se şuşotesc şi îşi aranjează afacerile, nimic nu se va schimba”, a adăugat Tănase.

Succes al diplomaţiei şi vizite de rang înalt

În timpul acestor meciuri, Republica Moldova a fost vizitată de vicepreşedintele Comisiei Europene Catherine Ashton, președintele Consiliului European Herman Van Rompuy, vicepreşedintele Statelor Unite Joseph Biden, Comisarul European pentru Afaceri Interne Cecilia Malmstrom, iar în presa occidentală continuau să apară articole despre Republica Moldova - „povestea de succes” şi „noua speranță din regiune”.

Oficialii europeni şi americani au transmis că vor sprijini Chişinăul pe calea reformelor, dar au accentuat că vitale sunt reforma justiţiei, combaterea crimei organizate şi a corupţiei. Totodată, au spus că speră să fie votat şeful statului şi Republica Moldova să depăşească astfel criza politică.

„Reformele sunt dureroase, dar odată cu ele va creşte economia şi vor veni investiţiile. Dacă veţi continua tot aşa, vă promit că vă vom fi alături”, a declarat Joseph Biden, în faţa oamenilor adunaţi în scuarul Teatrului de Operă şi Balet.

În ianuarie 2011, Republica Moldova a primit planul de acţiuni pentru liberalizarea regimului de vize cu UE, ce includea reformarea Ministerului Afacerilor Interne şi a Serviciului Grăniceri, dar şi legea antidiscriminare. Ultima a întâmpinat o rezistenţă din partea bisericii şi a unor partide politice, inclusiv aflate la guvernare.

Legea antidiscriminare a fost aprobată de guvern şi viza 13 categorii de persoane, nu doar minoritățile sexuale, a ţinut să precizeze ministrul Justiției, Alexandru Tănase. PD şi PL au cerut retragerea proiectului pentru reexaminare.

Cine erau cei care blocau reformarea justiţiei şi împiedicau lichidarea instanţelor economice, unde, potrivit lui Tănase, se lua cea mai multă mită? Fostul ministru al Justiţiei, avocatul Ion Păduraru, a deschis parantezele la Europa Liberă: „Vlad Plahotniuc, despre care se spune că ar controla foarte multe procese din justiţie, inclusiv la nivelul Judecătoriei Economice şi Curţii Supreme. Se mai vorbea de un oarecare Platon, fost deputat, care controlează în mod cert unele procese din justiţie. Să nu dăm într-o parte însăşi „aristocraţia” justiţiei. Mă refer, în primul rând, la un grup de judecători din instanţele economice, care, după aprecierea tuturor, inclusiv a mea, reprezintă pericolul cel mai mare din funcţionarea justiţiei”.

Reformele din economie, doar pe hârtie

La final de an, principalii indicatori arătau o creștere a economiei, ce nu era resimțită însă de cetățenii de rând, au notat unele media.

Ziarul „Moldavskie Vedomosti a scris că experţii FMI au întrebat autorităţile: „Cum se face că atunci când cresc economia şi importurile, nici Vama, nici Fiscul nu colectează impozitele şi taxele în volumul preconizat”. „Există doar o singură explicaţie – creşterea economiei subterane. Chiar şi în statistica oficială se atestă o creştere a ponderii sectorului neformal al economiei de la 23,6% din PIB la 27,7%”, a fost opinia jurnaliştilor de la această publicaţie.

„Trebuie să recunoaștem un adevăr: în spatele lui Voronin stau sute de mii de oameni care au început să trăiască mai bine în primul său mandat. Filat conduce această ţară de doi ani şi, în afară de scumpiri şi majorări de tarife, nu se aude mai nimic." ("Timpul")

De asemenea, „Moldavskie Vedomosti” a notat că reformele din economie rămân pe hârtie, fără a produce schimbări în viaţa de zi cu zi. Potrivit unui sondaj citat de ziar, doar o treime din oamenii de afaceri au apelat la autorități şi instituții de drept atunci când au avut dificultăţi, două treimi au recunoscut că au fost nevoite să dea şpagă.

„Lumea vede ceea ce se întâmplă în AIE, oamenii nu văd rezultate în nivelul lor de trai, în evoluția economică. Decepția ar putea fi mai mare decât se crede la guvernare”, a afirmat analistul politic Arcadie Barbăroșie la Publika TV.

Potrivit ziarului Timpul, „lipsa totală de progrese în majoritatea domeniilor guvernamentale” ar fi „meritul” premierului Vlad Filat. „Trebuie să recunoaștem un adevăr: în spatele lui Voronin stau sute de mii de oameni care au început să trăiască mai bine în primul său mandat. Filat conduce această ţară (el o conduce, nu Alianţa!) de doi ani şi, în afară de scumpiri şi majorări de tarife, nu se aude mai nimic. (…) Deocamdată, Filat reuşeşte să menţină o iluzie a schimbării, în principal datorită frecventelor călătorii în diferite capitale europene. Dar oricât de „istorice” ar fi vizitele sale în străinătate, acestea nu au adus mai multă bunăstare, linişte, optimism şi speranţă în casele moldovenilor”, a scris ziarul „Timpul”.

În viziunea ziariştilor de la „Jurnal de Chişinău”, articol preluat şi de portalul Moldova.org, aleşii poporului nu mai reprezentau interesele cetăţenilor care i-au delegat. „Se creează impresia că în prezent cabinetul de miniştri este divizat în feude de partid, unde pentru miniştri contează nu poziţia comună a executivului, nu interesul general, ci doar cel de clan. Odată cu intrarea în politică a unor afacerişti orgolioşi şi extrem de controversaţi, abuzul, lăcomia şi necinstea se cuibăresc tot mai mult în administraţia centrală”, se menţiona în articol.

La 16 decembrie, după mai bine de un an de la alegerile parlamentare, are loc prima tentativă de alegere a şefului statului. Marian Lupu nu a acumulat cele 61 de voturi necesare, nici după ce Igor Dodon, Zinaida Grecianâi şi Veronica Abramciuc au părăsit tabăra comuniştilor. Cei trei au votat împotrivă şi au spus că la negocierile din ajun li s-a promis că va fi înaintată la acest post o persoană apolitică.

La alegerile locale din iunie, Igor Dodon a pierdut la mustaţă Primăria Chişinăului. În septembrie, Dodon şi Grecianâi au anunţat crearea Fundaţiei „Soluţia”, care ar fi fost finanţată de oameni din Rusia, aşa cum au dat de înţeles unii politicieni, reieşind din vizitele dese ale lui Dodon la Moscova.

„Pe mine nu mă interesează soarta AIE. Sunt de părere că AIE trebuie să dispară ca un vis urât, deoarece se face vinovată de starea din societate. Au avut o politică nocivă. Pe noi ne preocupă evitarea alegerilor anticipate distrugătoare pentru țară”, şi-a justificat Igor Dodon gestul politic.

XS
SM
MD
LG