Aproximativ 150 de moldoveni stabiliți în străinătate, inclusiv lideri ai unor organizații ale acestora, iau parte la Congresul Diasporei,organizat de autorități la Chișinău. La ediția de astăzi, a șaptea la număr, s-au auzit și nemulțumiri în legătură cu politizarea Biroului pentru Relații cu Diaspora. Acesta este condus de curând de o membră a Partidului Democrat de guvernământ. Despre ce au mai discutat participanții la congres cu autoritățile, ne spune mai multe Nicu Gușan.
Reprezentanții diasporei au cerut vineri premierului Pavel Filip ca șeful Biroului pentru Relații cu Diaspora să fie ales prin concurs public, și nu prin numirea de către premier. În opinia lor, așa s-ar exclude riscul politizării instituției dar și „participarea acesteia în campaniile electorale sau la întâlnirile cu politicienii”.
De asemenea, solii moldovenilor stabiliți peste hotare au revendicat, printre altele, investigarea internațională a fraudelor din sistemul bancar, dar și publicarea datelor multpătimitului recensământ.
Revendicările discutate în cadrul forumului au fost incluse într-un demers adresat autorităților. Fosta deputata Valentina Cușnir, reprezentantă a diasporei din Italia, a spus ca documentul urmează să fie prezentat oficial Guvernului în următoarele zile.
La congres au fost discutate mai multe propuneri de proiecte, care ar urma să fie realizate de către diasporă în colaborare cu autoritățile, cum ar fi de exemplu înființarea unor centre culturale și educaționale. Șefa Biroului pentru Relații cu Diaspora, Olga Coptu, spune că toate propunerile vor fi incluse într-o rezoluție și propuse Guvernului pentru implementare:
„Ne propunem să lucrăm deschis cu diaspora. Vreau să am încrederea că fiind reprezentant al diasporei venit acasă și cunoscând îndeaproape viața migrantului, cei din afară vor avea încredere să conclucreze cu noi. Noi vom încerca la rândul nostru să fi corecți, și să susținem absolut tot ce ține de valorificarea potențialului diasporei.”
Participanții au discutat și despre organizarea alegerilor prezidențiale în străinătate, cerând mai multe secții de vot. Chiar și așa nu toți sunt siguri că vor ajunge la urne, ne spune Viorica Rîbac, moldoveancă stabilită în Italia de 17 ani:
Europa Liberă: În ce măsură viitorii candidați sau cei care râvnesc la fotoliul de președinte, pot conta pe votul din diaspora?
Viorica Rîbac: „Dacă vor face careva schimbări cred că pot conta, dar suntem foarte disperați, pentru că nu vedem ceva mai bun sau schimbări. Cel puțin în 25 de ani n-am văzut mari schimbări.”
Posibilitatea votului electronic a fost și el subiect de discuții. Această idee este însă privită cu scepticism și în diaspora, inclusiv de Maria Jovmir din Elveția:
Europa Liberă: Astăzi s-a vorbit inclusiv despre importanța participării la vot a diasporei, cât de motivată este aceasta să participe la următoarele alegeri?
Maria Jovmir: „Eu cred că este foarte important ca diaspora să participe la alegerile care sunt în preajmă, dar votul prin corespondență nu cred că este o soluție. Cred că votul la urne este cea mai bună soluție.”
Europa Liberă: Mergem pe varianta ce-i scris cu penița nu tai cu bărdița?
„Da, exact. Mergem pe această variantă, pentru că tot ce este viu este adevărat. Chiar și dacă suntem într-o etapă contemporană e o chestie de soarta țării și eu cred că este foarte important ca votul să aibă loc la sediu, cu numărarea voturilor, cu sigiliu, cu pașapoarte.”
Moldovenii de peste hotare vor să participe și la finanțarea partidelor din Republica Moldova. Igor Cereteu vrea să poată finanța formațiunile politice tocmai din Barcelona, acolo unde locuiește în ultimii ani:
Igor Cereteu: „Noi nu propunem să contribuim cu sume colosale cum fac alții. Vorbim de 250 - 300 de euro de persoană, bani care pot fi justificați foarte ușor în fața oricui, fiecare dintre noi avem un salariu și proveninența lor este legală. Noi doar știm că sunt candidați care nu dispun de resurse financiare și nu pot ajunge să aibă rezultate productive.”
La această ediție a Congresului Diasporei participă delegați din 28 de țări. Deși nu există o statistică exactă oficială, datele mai multor studii opereaza cu un numar de aproape de un milion de cetățeni ce constituie diaspora.
