Linkuri accesibilitate

Vlad Spânu: „Cea mai mare problemă pe care a avut-o R. Moldova a fost că întotdeauna la guvernare au fost oameni legaţi de sistemul sovietic”


Interviu cu președintele Fundației Moldova de la Washington.

Cu ocazia apropiatei aniversări a celor 25 de ani de independență a Republicii Moldova, postul de radio Europa Liberă derulează de câteva luni un proiect special, „Moldova un sfert de secol”. Este un proiect multimedia, care e află integral pe site-ul nostru la Europalibera.org. Îl mai puteți găsi pe Facebook și pe alte rețele de socializare online.

Europa Liberă: De unde a pornit și unde a ajuns Republica Moldova după un sfert de veac de independență?

Vlad Spânu: „În ʾ91 oamenii din Republica Moldova au avut trei opțiuni. Prima opțiune a fost una firească care era revenirea la România, de unde a plecat. A doua a fost independența orientată spre Vest, și avem exemplul Țărilor Baltice care au mers pe calea aceasta. Și a treia, independența, dar orientată spre Est, adică aparținerea la fostul imperiu și crearea Comunității Statelor Independente. Aceste trei opțiuni au rămas viabile și este o luptă continuă în interiorul Republicii Moldova, evident, cu susținerea celor din afară ca Moldova să nu pășească pe o linie corectă. Și de aceasta suntem în suspans de 25 de ani.”

Europa Liberă: Ar exista un răspuns clar la întrebarea dacă va supraviețui sau nu Republica Moldova în următorii 25 de ani?

Vlad Spânu: „Aceasta depinde de varianta care va fi aleasă de populație. În principiu, există doi factori care ne vor arăta care variantă va fi aleasă de Republica Moldova. Primul factor este factorul intern, gradul de pregătire și angajament civic al populației. Și al doilea factor este cel extern, geopolitic, în ce măsură condițiile vor fi favorabile pentru anumite decizii ale populației din Republica Moldova, așa cum s-a întâmplat mai mulți ani. În 1918 a fost atât factorul intern, populația a vrut să iasă din imperiul rusesc și să se alipească la România care se crease 1859-1861, și factorul geopolitic care a permis această mișcare. Exact așa se va întâmpla și acum, dacă factorul intern va fi suficient de bine pregătit.”

Europa Liberă: Calea pe care trebuie să meargă Republica Moldova este aleasă de cetățeni sau de politicieni, din moment ce se vorbește că ar exista această mare prăpastie între cei de sus și cei de jos?

Vlad Spânu: „Ar trebui să existe, cel puțin, la modul teoretic relația între populație și politicieni. Această prăpastie există din cauza lipsei de reforme instituționale din Republica Moldova. Atunci când un partid este desprins de populație, când populația nu votează un candidat, dar votează o listă de partide pe care nu o poate controla și cel care ajunge în Parlament nu este responsabil de voturile pe care le are în Parlament față de populația care îl alege. Aceasta e, în principiu, o problemă cardinală care trebuie să fie rezolvată, ca cei aleși să răspundă în fața celor care îi aleg.”

Europa Liberă: Moldova este o țară din care fug cetățenii. Citesc tot mai multe postări de acest fel pe rețelele de socializare. Pentru dumneavoastră Moldova e statul din care ați fugit? Vă întreb în ajunul acestei aniversări de 25 de ani de independență.

Vlad Spânu: „În 2001 am înțeles că Republica Moldova nu-mi poate oferi mie o cale pe care să pot să îmi cresc copiii și unde aș putea eu profesional să mă dezvolt. Deoarece în 2001 au venit comuniștii la putere, care, dacă Republica Moldova 2000-2001 mergea pe a treia cale, pe care am spus-o, independența, dar orientată spre Est, atunci comuniștii au venit să pecetluiască această cale pe o perioadă de mulți ani, ceea ce și s-a întâmplat și am prevăzut. De aceasta am decis să plec din guvern atunci, eram la Ministerul de Externe. Și am ales Statele Unite ale Americii care mi-au oferit aceste posibilități atât pentru mine, cât și pentru familia mea.”

Europa Liberă: De 15 ani vă aflați acolo, în Statele Unite. Statele Unite au recunoscut independența Republicii Moldova. Autoritățile de la Chișinău numesc Statele Uniteâ un partener strategic. Cum vedeți dumneavoastră sprijinul pe care îl oferă SUA Republicii Moldova? Dar mai ales sprijinul pe care îl cer guvernanții de la Chișinău pentru Republica Moldova?

Vlad Spânu: „E o întrebare foarte bună, în sensul că, de când mă aflu eu aici, atât cât am fost diplomat al Republicii Moldova la Washington, cât și după, în cadrul Fundației Moldova, am fost în permanent contact cu oficialitățile americane și încă nu m-am convins că cei de la Chișinău, din toate guvernele, știu ce să dorească de la Statele Unite ale Americii. Sunt cuvinte frumoase: parteneriate strategice, suport; însă, când vine vorba de a prezenta o listă concretă la momentul respectiv, pentru o susținere politică, economică, financiară, de orice altă natură, eu nu cred că cei de la Chișinău știu care sunt posibilitățile americanilor și ce ar putea să ceară, în așa fel ca să fie o eficiență maximă a acestui suport din partea americanilor.”

Europa Liberă: Șeful guvernului de la Chișinău, Pavel Filip, a semnat un articol apărut în presa de acolo, de peste ocean, în care a lăsat să se înțeleagă că Moldova ar avea nevoie de sprijinul american pentru a se opune propagandei antioccidentale a Kremlinului prin presa care ar putea, după părerea domnului Filip, propulsa în fruntea statului un președinte prorus, la alegerile din această toamnă. Cum aţi înţeles dumneavoastră acest mesaj pe care l-a transmis şeful executivului?

Vlad Spânu: „Eu cred că e necesară o asistenţă externă, din punct de vedere de expertiză ce ar trebui să facă. Dar eu sunt convins că la Chişinău există suficienţi experţi care ştiu deja care ar trebui să fie paşii pentru ca Moldova să fie apărată de această propagandă rusească. Şi, în primul rând, premierul, cât şi orice alt politician din cadrul Parlamentului, ştiu foarte bine care sunt metodele Federaţiei Ruse de a fi prezentă mediatic în Republica Moldova. Şi nu trebuie să se ducă foarte departe, sunt mai mult de două televiziuni, dar în special două televiziuni, sunt politicieni care fac parte din coaliţia aşa-numită pro-europeană, care deţin aceste televiziuni. Şi televiziunea este cea mai mare sursă sau mijloc prin care se face propaganda rusească. Şi atunci aceste televiziuni, care sunt deţinute de aceşti „pro-europeni”, nu fac altceva decât să retransmită, şi au o acoperire pe întreaga Republică Moldova, să facă retransmisia programelor ruseşti. Aici ar trebui să fie primul pas făcut în Republica Moldova. Deci, să pună pe picior de egalitate aceste canale ruseşti, pe acelaşi picior de egalitate cum sunt canalele de televiziune din alte ţări, CNN sau din România. Unde sunt celelalte? Sunt retransmise prin cablu. Aceleaşi poziţii sau aceleaşi politici ar trebui să fie absolut pentru toate canalele de televiziune din întreaga lume, inclusiv din Federaţia Rusă.”

Europa Liberă: Două mari puteri, Rusia şi SUA, au recunoscut independenţa Republicii Moldova, stat care se confruntă şi după 25 de ani cu separatism. Rusia, fiind mediator în procesul de negocieri în formatul „5+2”, SUA având calitatea de observator. De ce nu s-a reuşit să fie soluţionat acest conflict transnistrean după 25 de ani?

Vlad Spânu: „Din două motive: din nedorinţa celor de la Chişinău din toate guvernele care au fost până acum, mă refer, în general, la instituţiile statale, nu doar executivul.”

Europa Liberă: Dar ei, de fiecare dată, au explicat şi au încercat să convingă lumea că depun toate eforturile pentru a găsi soluţia optimă pentru a depăşi această criză transnistreană.

Vlad Spânu: „Unele guverne sau unele Parlamente mai mult, altele mai puţin, dar, în linii mari, nu a fost un efort considerabil, care ar fi demonstrat, în primul rând, Federaţiei Ruse că guvernanţii din Republica Moldova sunt serioşi în acest sens. Al doilea motiv este cauza externă, mă refer, în primul rând, la actorii principali, Statele Unite ale Americii, Uniunea Europeană, care nu au depus un efort considerabil pentru ca acest conflict şi armata rusească din Republica Moldova să se evacueze. Eu nu exclud şi din cauza primului factor pe care l-am pomenit, din cauză că au văzut că Republica Moldova nu este ferm hotărâtă ca să termine acest conflict, în sensul chiar Federaţia Rusă să-şi retragă atât armata, cât şi agenţii care sunt nu doar pe teritoriul Transnistrii, dar pe teritoriul întregii Republici Moldova.”

Europa Liberă: În următorii 25 de ani îşi va retrage Rusia armata din stânga Nistrului?

Vlad Spânu: „Totul depinde de cei de la Chişinău. Atât timp cât cei de la Chişinău vorbesc în două limbi, în sensul că, pe de o parte, spun de la tribuna ONU sau de la alte tribune că cer retragerea forţelor armate ale Federaţiei Ruse, pe de altă parte, încearcă să găsească numitor comun pe anumite teme. Eu ţin minte, acum câţiva ani, un diplomat american ne întreba: „Voi chiar doriţi să plece Federaţia Rusă cu armata din Republica Moldova?”. Eu am spus ferm: „Da, sigur”. - „Cum aşa? Noi avem informaţie de la ambasada noastră de la Moscova că premierul vostru a mers acolo şi a spus totalmente invers”. Deci, cei din exterior, din Uniunea Europeană sau SUA, care sunt partenerii noştri din Vest, cunosc suficient de multă informaţie, ştiu că cei de la guvernare nu sunt întotdeauna fermi şi nu au o singură poziţie, atunci când e vorba de interesele strategice, naţionale ale Republicii Moldova.”

Europa Liberă: În concluzie, credeţi că o nouă generaţie, care s-a născut de la independenţă încoace, îşi poate asuma rolul de lideri în Republica Moldova?

Vlad Spânu: „Absolut. Cea mai mare problemă pe care a avut-o Republica Moldova a fost că întotdeauna la guvernare au fost oameni legaţi de sistemul sovietic. După aceea, foştii comunişti, care erau bine conectaţi la sistemul sovietic. După aceea au venit şi acei comunişti, care nu că aveau frică de Dumnezeu, dar aveau frică de un comitet central de la Moscova. Şi atunci problema aceasta a corupţiei, care există astăzi, nu a existat atât de puternic în anii 1990 sau la începutul anilor 2000, când au fost comuniştii la putere. Acum au venit un fel de comsomolişti la putere, care nu au frica lui Dumnezeu şi nici frica unui „comitet central”. Şi atunci această corupţie a ajuns la aceste limite care nu s-au mai pomenit în alte ţări, decât, poate, în cele africane. Acum eu cred că ar trebui să vină un val nou de politicieni, care fie că s-au format în Vest, fie că sunt selectaţi din interiorul Republicii Moldova, care au principii sănătoase de viaţă, dar şi principii politice corecte, care ar veni la guvernare pentru a sluji oamenilor, nu invers, pentru a acumula bani şi a acumula putere, pentru a ajunge la banii publici. Şi cred că acesta e viitorul acestei societăţi, ca cei tineri de astăzi să ia soarta în mâinile lor şi să decidă în continuare pe care cale va merge Republica Moldova.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG