Linkuri accesibilitate

În toate fostele republici sovietice - cu excepția Rusiei - statutul limbii ruse a fost în anii de după destrămarea Uniunii Sovietice un veșnic subiect de dispută. Unele forțe politice au vrut menținerea rusei ca limbă oficială, sau cel puțin de importanță specială, în vreme ce altele au căutat să-i reducă influența și răspândirea, invocând nevoia păstrării identității naționale – alta decât cea rusească. Această dilemă s-a văzut și în Moldova, inclusiv în ce privește locul limbii ruse în programa școlară, cum veți auzi în relatarea lui Nicu Gușan.

După ce a beneficiat de statutul de disciplină obligatorie pentru clasele gimnaziale pe durata a mai bine de 20 de ani, limba rusă pare să-și piardă totuși din importanța ce i se atribuie în programul școlar, urmare a interesului tot mai scăzut pe care îl au elevii dar și părinții acestora pentru studierea limbii lui Pușkin și Dostoievski. Autoritățile Republicii Moldova au adoptat mai multe modificări în actele normative, încă în anul 2014, cu privire la statutul de disciplină opțională al limbii ruse. Punerea în aplicare a acestei reglementari mai durează, adică tocmai e perioada de tranziție care va confirma sau dimpotrivă va infirma motivarea deciziei luate.

Nichifor Popescu, elev în clasa a opta la Liceul "Nicolae Iorga" din Chişinău, spune că ar fi vrut să profite de opțiunea de a alege, lucru imposibil însă acum trei ani, când a mers în clasa a cincea.

Europa Liberă: Ce limbi străine ai prefera să înveți la școală mai mult?

„Engleza și germana.”

Europa Liberă: De ce?

„Îmi plac mai mult și cred că o să mă ajute în viață.”

Europa Liberă: Acuma câte limbi străine înveți la școală?

„Trei. Engleza, limba germană și limba rusă.”

Europa Liberă: Și de ce spui că doar engleza și germana ai fi ales, de ce mai puțin limba rusă?

„Nu-mi place și nu o cunosc prea bine.”

Europa Liberă: Nu-ți place pentru că e mai greau sau de ce?

„Da, e grea.”

Europa Liberă: Mai grea decât germana chiar?

„Mie așa îmi pare.”

Europa Liberă: Ce spun colegii tăi?

„Lor le convine limba rusă deoarece au învățat în familie. Noi nevorbind limba rusă în familie ne este mai greu.”

Europa Liberă: În familie vorbiți doar limba română?

„Da.”

Nichifor face parte din ultimele generații care merg la orele obligatorii de rusă. După 2014, în unele școli, programul de studii a început deja să fie adaptat noilor prevederi, spune directorul Liceului "Ion Creangă" din Chișinău, Valentin Guzgan:

„Întodeauna a fost comod dacă am avut opțiunea de a alege. Liceului Ion Creangă, cel puțin în ultimii 25 de ani, a fost cu studierea aprofundată a limbii ruse străine. Când a venit opțiunea de a alege între limbile străine, am făcut și noi o schimbare dar nu în totalitate, de exemplu clasele cu profil muzical coral au rămas și cu limba rusă, chiar este în curricula obligatorie, nu a fost ca opțională. Ca să fiu mai concret, limba rusă nu a trecut la opționale, ea ori este în planul de învățământ, ori este substituită cu limba franceză. Deci este o încercare, nu pot să-mi dau seama dacă este bine sau nu, este bine că au opțiunea de a alege.”

Europa Liberă: Deci a rămas la discreția instituțiilor de învățământ aparte să decidă?

„A rămas la discreția instituțiilor, dar să nu uităm că în spate stau resurse umane care sut profesorii, și s-a ținut cont de păstrarea unei continuități. Foarte multă lume nu a refuzat la limba rusă în favoarea altei limbi străine, și nu știu dacă este totul corect și pe placul tuturor.”

Prima consecință vizibilă a acestei modificări este micșorarea numărului elevilor care mai studiază rusa. Un exemplu în acest sens este Liceul "Gaudeamus" unde, potrivit directorului adjunct Sergiu Chiriac, aproximativ jumătate dintre copii renunță să mai studieze rusa în favoarea limbii franceze, de exemplu:

„Copiii care vin în clasa a cincea, ei deja practicau limba engleză din clasele primare, și li se propune ca cea de-a doua limbă străină să fie rusa sau franceza. În principiu, alegerea este a părinților. După experiența de anul trecut, practic părinții s-au divizat în două părți aproape egale. Jumate au hotărât ca a doua limbă să fie rusă, cealaltă jumătate franceza.”

Europa Liberă: După 2014, numărul copiilor care studiază lumba rusă, din experiența liceului dumneavoastră, credeți că s-a micșorat?

„Da, s-a micșorat din cauza faptului că limba rusă nu mai este obligatorie și deja se studiază ca și celelalte limbi străine opționale.”

Europa Liberă: Cum vi se pare această practică?

„Este mai multă democrație în ceea ce privește alegerea părinților.”

În ciuda criticilor aduse acestor modificări, inclusiv din partea diplomaților ruși sau a mai multor formațiuni politice pro-ruse, din 2018 limba rusă va fi opțională în toate școlile din Moldova, explică consultantul principal din cadrul Direcției Învățământ Preuniversitar de la Ministerul Educației, Ala Nikitcenko:

„Nu este doar o modificare, ci mai degrabă o lărgire a drepturilor pentru elevi. Dar astăzi nu au fost încă operate aceste schimbări, acestea vor intra în vigoare din 2018. Chiar dacă unele școli au făcut deja anumite schimbări, acestea au dreptul la planuri individuale de învățământ, deci nu este interzis. Acum lucrăm însă la un plan de învățământ general care va fi obligatoriu pentru toate instituțiile.”

Adepții păstrării statutului privilegiat al limbii ruse se declară convinși că Ministerul Educației nu face decât să împingă societatea spre ratarea inevitabilă a avantajului natural de a fi cap de pod între un vest anglofon și estul rusofon. În replică însă, susținătorii ideei spun că aceste modificăr vor deschide noi punți și oportunități pentru tinerii care vor sa cunoască mai multe limbi străine, dintre care germana sau franceza. Modificările nu au vizat însă și cele peste 250 de școli cu predare a tuturor obiectelor în limba rusă.

XS
SM
MD
LG