Linkuri accesibilitate

„25 de ani de (in)dependenţă politică” (Ion Mischevca/moldnova.eu).

Igor Volniţchi notează într-un editorial pe „tribuna.md”Mihai Ghimpu mai „poate salva” PL şi furniza „o surpriză politică şi electorală de proporţii”, chiar dacă sondajele atestă o căderea liberă a PL, iar unii analişti afirmă că scrutinul prezidenţial ar putea fi ultimul cui în „sicriul” formaţiunii. Comentatorul analizează datele unui recent sondaj care arată că liberalii Mihai Ghimpu şi Dorin Chirtoacă sunt principalii lideri politici asociaţi cu unirea Republicii Moldova cu România, iar printre partide PL e lider la acest capitol acumulând 52%. Ghimpu (dacă va fi candidatul PL la preşedinţie) ar putea acumula jumătate din electoratul unionist care constituie în jur de 30%, notează Volniţchi. El spune că 15% ar semnifica „foarte mult” pentru Ghimpu, întrucât ar însemna, între altele, „recâştigarea şi consolidarea electoratul tradiţional al PL”.

Liderul PL, Mihai Ghimpu, „va rămâne cu împlinirea de a fi candidat și cu frustrarea de a fi eșuat” dacă va candidat la prezidențiale, notează pe blogul său comentatorul Tudor Cojocariu într-un articol despre rolul posibililor candidați ai puterii la alegerile prezidențiale. Rolul lui Ghimpu va fi „să-i îndepărteze pe alegători de la Maia Sandu, care, spre deosebire de Andrei Năstase, s-a declarat unionistă”, crede autorul. Un alt potenţial candidat al puterii, fostul premier Iurie Leancă va „exploata nemulțumirea proeuropenilor îngrețoșați de nesimțirea guvernanților, mușcând din electoratul ipotetic al Maiei Sandu sau al lui Andrei Năstase”. Autorul crede că în joc vor fi aruncate și alte personaje ca Leancă, fiindcă „fiecare vot contează”. Candidatul oficial al „super-partidului-de-la-guvernare”, PD, va fi cel mai probabil Andrian Candu. „Când vorbim despre candidatul puterii nu putem ignora importanța voturilor cumpărate, fraudate și a resurselor statului folosite neloial”, susține Tudor Cojocariu. Toate aceste posibile abordări i-ar pava calea lui Igor Dodon spre turul doi, iar apoi spre victorie, crede el. „Iar malaxorul mediatic în care s-au pomenit deja posibilii candidați ai opoziției are rolul de a ne crea tuturor o stare de lehamite și de a ne ține acasă în ziua votului”, concluzionează Cojocariu.

Şi editorialul semnat în „Evenimentul Zilei” de Mihai Ţurcanu are ca temă alegerile prezidențiale, care, observă autorul, scot la suprafaţă „cele mai înalte virtuţi” ale poporului moldovenesc. „Minciuna, invidia, răzbunarea dictează, atât discursurile eroilor răsăriţi pe buletinele de vot, cât şi traiectoria de cădere a ștampilei votantului”, notează editorialistul. Mihai Ţurcanu ironizează pe seama deciziei celor trei partide de opoziţie de a înainta un candidat comun care de fapt sunt doi. „Sondajele arată că unul din cei doi candidați este mai comun decât celălalt. Cel mai puțin comun, obișnuit să fie lider a tot și a toate, nu poate lăsa însă poporul în aceste momente grele, și insistă asupra candidaturii populare, deci a sa”. Autorul sugerează că e ca şi cum decis că Andrei Năstase va fi candidatul comun.

Preşedintele Uniunii Cineaştilor din Moldova, Sergiu Prodan, susţine că în cei 25 de ani de independenţă ai Republicii Moldova, cinematografia a evoluat mai puţin decât ţara în ansamblu, „nu a reuşit să treacă prin urcuşuri şi coborâşuri, a stat la fund”. El mai notează într-un comentariu pentru agenţia de presă „IPN” că nu cunoaşte o altă ţară care să fi ratat într-o perioadă atât de scurtă atâtea şanse câte a ratat Republica Moldova. „Am impresia că noi am ratat totul foarte conştient, ne-am dorit acest lucru şi l-am obţinut. Ne-am dorit să mimăm activităţi, asta am făcut şi am făcut-o cu foarte mult succes pentru că, iată, imaginea Republicii Moldova a trăit nişte urcuşuri şi coborâşuri ample, fantastice, de la ţara cea mai necunoscută din fosta Uniune Sovietică, până la povestea de succes şi din nou căderea în infern a celei mai sărace ţări din Europa. Asta da, realizare. Pentru asta s-a muncit, s-a gândit, s-a plănuit”, mai spune Sergiu Prodan.

„25 de ani de (in)dependenţă politică” este titlul editorialului semnat pe portalului „moldnova.eu” de Ion Mischevca. Autorul trece în revistă importantele evenimente politice în anii de independenţă. „Tranziţia perpetuă de la sistemul totalitar sovietic la democraţie a început înaintea proclamării independenţei prin organizarea primelor alegeri parlamentare cât de cât libere din RSSM, în februarie-martie 1990.” În urma acelui scrutin a fost ales Sovietul Suprem „cvasi-democratic” şi creată o alianţă ad-hoc între agrarieni şi frontişti, aminteşte autorul. El ajunge treptat la cei 8 ani de guvernare comunistă care au însemnat, în opinia comentatorului, „subjugarea tozală a instituţiilor publice, înflorirea corupţiei, limitarea dreptului la liberă exprimare, intimidare a presei …”. Ion Mischevca va reveni într-un articol ulterior la guvernările ce au urmat după „clanul Voronin”.

În continuarea articolul de săptămâna trecută despre ocupațiile foștilor șefi de stat, jurnaliștii de la „Ziarul de Gardă” s-au interesat, astăzi, despre ce fac foștii premieri ai Republicii Moldova. „Business-ul este locul unde și-au găsit refugiul practic toți cei 12 prim-miniștri cu drepturi depline pe care i-a avut Moldova, începând cu anul 1990, când își croia drum spre independență”, scrie sursa citată. Doar doi dintre foştii premieri mai sunt încă implicați activ în politică şi anume Iurie Leancă şi Zinaida Greceanîi. Iar unul a ajuns la puşcărie şi e vorba de Vlad Filat.

Despre dosarul fostului premier Filat „Ziarul de Gardă” publică astăzi un articol separat. Dosarul a ajuns la Curtea de Apel şi că a fost repartizat judecătorului-raportor Nichifor Corochii. O primă ședință de judecată pe marginea cazului nu a fost programată, Corochii fiind în concediu. Deocamdată nu se ştie care va fi componenţa finală a completului de judecători care va examina dosarul Filat. Unul dintre ei ar putea fi Iurie Melinteanu, cel care a participat la examinarea dosarului naşului şi cumnatului lui Filat, Ion Rusu, condamnat la cinci ani de închisoare. Acesta însă ar putea fi şi motivul din care Melinteanu să refuze examinarea cazului Filat. Citiţi în articol despre cariera în ascensiune, în ultimii şapte ani, a judecătorului Corochii, dar şi de ce acesta fusese respins, în 2006, de Vladimir Voronin după ce CSM l-a propus la funcția de președinte al Judecătoriei Edineț.

Potrivit unei investigaţii a portalului „anticoruptie.md” la doar câteva luni de la numirea liberalului Iurie Chirinciuc în fruntea ministerului transporturilor, o porţiune de drum care duce la sediul întreprinderii care îi aparţine acestuia a fost asfaltată din bani publici. Costurile se ridică la 8,5 milioane de lei. Firma care a executat lucrările nu a fost selectată în urma unei licitaţii, iar decizia a fost luată în perioada când procedura achiziţiilor publice era suspendată. În articol se mai arată că dispoziţia pentru demararea lucrărilor de reparaţie a fost semnată de ministrul Chirinciuc şi că iniţial aceste cheltuieli nu au fost prevăzute în fondul rutier pentru anul 2015. Ministrul a refuzat să comenteze situaţia, iar unii experţi citaţi în articol consideră că procurorii ar trebui să investigheze acest caz, pe care experţii îl consideră, ilegal.

Excluderea presei dintre sursele de informare ale Autorităţii Naţionale de Integritate (ANI) este un „pas greşit” şi un „semnal alarmant de degradare a democraţiei”, consideră jurnalişti de investigaţie, citaţi pe „media-azi.md”. Cornelia Cozonac, preşedinta Centrului de Investigaţii Jurnalistice (CIJM), susţine că autorităţile încearcă să limiteze presa pentru că tocmai materialele de presă au stat la baza mai multor controale iniţiate, în baza vechii legi, de autoritatea de integritate şi că acest lucru ar fi deranjat funcţionarii şi politicienii. În articol se aminteşte şi despre recenta declaraţie a Minstrului Justiţiei Vladimir Cebotari care a justificat decizia spunând că „presa nu mai poate deveni o sursă de informare veridică”. Comentând această declaraţie directoarea publicației de investigație „Ziarul de Gardă”, Alina Radu, susţine că „ (…) e un mesaj al actualei guvernări care sugerează că ei nu au mână liberă să facă investigații și ei nu doresc să mai spună cineva adevărul despre corupția și abuzurile actualei puteri (…)”.

„Moldova în calea tuturor răilor” este editorialul semnat de Victor Ciobanu pe pagina web a „Ziarului Naţional”. Autorul se referă la democratul Vlad Plahotniuc şi recentele campanii sociale lansate de acesta privind combaterea cazinourilor şi a violenţei în familie faaţă de copii. „După ce a sărăcit o țară, după ce practic n-au mai rămas familii fără un părinte sau ambii, sau fără copii plecați peste hotare, vom discuta despre violență”, notează Victor Ciobanu.

.

XS
SM
MD
LG